61 matches
-
nu prilejuiește evoluții actoricești ieșite din comun. Singurul actor care mi-a plăcut cu adevărat, de la un capăt la celălalt al spectacolului, e Petre Ghimbășan, interpretul lui Mache Răzăchescu. Mirat, mofluz, neînțelegând nimic din ceea ce se întâmplă, parcă venit din panopticul de personaje al filmului mut, interpretul propune un joc coerent și inteligent articulat. Nae Girimea, jucat de Daniel Vulcu, are o intrare suculentă, care sporește pentru câteva momente voltajul montării, dar care nu-și află dezvoltări ulterioare autentice și cu
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
despre clovni, însă umorul nu există, nici măcar în varianta lui neagră. E mai curând un fel de zâmbet spart, ridicarea din umeri în fața nimicului, a nonsensului. Lumea este pentru Böll și pentru clovnul său purtător de cuvânt un soi de panoptic de oameni de ceară. Acționând mecanic sau ridicol, lipsindu-le accesul la tragism, "aceste păpuși, care se iau de o mie de ori de guler și nu descoperă totuși sfoara care le pune în mișcare", se declară inși realiști, respectabili
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
cu care tâmplarul scria pe sicrie numele celor morți, „eu Îmi făceam inele, lănțișoare și cercei”. Odată cu mutarea scriitoarei la oraș, regele se substituie definitiv morții, acelei morți de care fugise copila când Își dăduse seama că „orice ogor era panopticul de o Întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic Înfloritor. Fiecare Ținut exersa moartea”, iar buruienele Își Înfigeau colții În „marginea verzulie a urechilor” morților. Spaima de copil se traduce În dorința arzătoare de a pleca de pe „franjurii de
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
unde cei interesați își vor putea achita consumul de energie electrică prin intermediul cardurilor, și anume: la casieria din strada Ștefan cel Mare și la cea de pe Calea Aradului. ( E. C.) Carte La Editura „Marineasa“ din Timișoara a văzut lumina tiparului cartea „Panoptic al comunelor bănățene din perspectivă pedologică“ de Dorin Țărău și Marcel Luca. Volumul conține referințe de specialitate pentru nu mai puțin de 53 de teritorii comunale din Banat. ( D. B.) Expoziție de porumbei De vineri, 21 februarie, și până duminică, 23
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
se oprește pentru a se apleca și a arunca o privire înăuntru, și atunci poți zări un chip omenesc și poți chiar schimba câteva cuvinte. Totuși, în esență, cugetul este ocupat cu propriul joc pe care îl desfășoară singur în panopticul schițat în grabă, dispunând figurile pe scena provizorie - autorul și eroul, naratoarea și cititoarea, cel care descrie și cel descris; picioarele, pantofii, tocurile și chipurile vor deveni mai devreme sau mai târziu o parte a acestui joc. Nu regret că
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
exegeți, întrucât totul se închide în retorică." (p. 54); "desubstanțializarea lumii fiind una din trăsăturile viziunii postmoderne, efortul acestei literaturi se îndreaptă spre omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere. Retorica, practica textuală egalizează totul și, nu întâmplător, imaginea de panoptic e foarte des întâlnită. (...) O veche iluzie este îndepărtată, pentru a face loc alteia, de natură pur teoretică. Din fragment al unei cărți sacre, opera devine un uriaș catalog al bibliotecii." (pp. 71-72). Dincolo de viziunea generală și generoasă a autorului
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
pe care o emană, căci scrie în legea lui și iese din linie, fără să-i mai pese de teama de a-și periclita cariera. Desfide constrîngerile și, împins de un nerv de frondă instinctuală, irită cenzorii care întrețin tabuurile panopticului modern. Cu Lucian Boia se întîmplă ceva straniu în ultima vreme: a început să semene cu un spirit reacționar, emanînd un aer singular de erezie interpretativă, și asta după ce ani buni a fost etichetat drept o voce a globalismului în
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
experiență (teoria nu poate fi criticată în numele experienței); 8) existența individuală nu are valoare: în comparație cu idealul propovăduit de o ideologie, soarta unui om e un detaliu neînsemnat. Dintre cele opt însușiri ale tiparului totalitar, doar ultima nu se potrivește actualului panoptic de sugestionare mediatică, ideea predilectă a reclamei audio-vizuale fiind cea opusă: viața individului e valoarea supremă, ea depășind orice înțeles metafizic și orice maximă morală, totul e să-i descoperi farmecul (nu întîmplător termenul „descoperire“, odinioară un concept fenomenologic cu
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
să deșteptăm animozități tardive. Așa se face că de numele medicului se leagă amintirea unei proscrieri și dorința unei apostazii. Iar apostazia sună astfel: memoria ostracizaților din categoria lui Paulescu - a căror imagine trebuie ștearsă de cei care întrețin actualul panoptic ideologic, adică de cei care ne monitorizează presa, premiile, statuile și efigiile de pe monezi -memoria acestor ostracizați trebuie întreținută din spirit de frondă, din voință de recunoaștere a valorii și din nevoia de a ne opune măsluirii sistematice a istoriei
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
a lui Silvio Pellico, de la viziunea apocaliptică a lui Robert Hugh Benson pînă la legile transmiterii ereditare ale lui Gregor Mendel. Senzația stăruitoare e că intenția Constantinei Raveca Buleu a fost să nu lase nimic pe dinafară, din ambiția unui panoptic savant care să epuizeze la propriu subiectul. Acesta e și motivul pentru care, crescînd în proporții, volumul aduce cu un Leviathan înghițind treptat totul, fără un criteriu de selecție care să elimine temele secundare. Pentru autoare, nimic nu e secundar
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
și al supravegherii de tipul rețelei. Povestea ficțională a personajului se înscrie într-o lume virtuală în care corporațiile informatice domină lumea, iar protagoniștii trăiesc după regulile algoritmului scris de către aceștia. Alexandru își pune întrebări existențial-virtuale, rezistă la țesătura puterii panoptice și se opune acesteia în mod activ prin creativitate. Mai mult, evenimentele din Cruciada copiilor de Florina Ilis se derulează prin filtrare mediatică, deviind în dezinformare, propagandă și manipulare. Acțiunile petrecute atât în planul existenței fizice (în gară, în tren
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
a fost arma crimei? Și atunci, ce o atrage pe tânără la el? Pericolul - atât de ispititor pentru o adolescentă bruscată de o mamă prea severă -, sau intuiția unei afinități improbabile? În Hotel Iris, Yōko Ogawa construiește cu mână sigură panopticul obsedant al fantasmelor violente care se nasc în mintea celor condamnați la singurătate. „Yōko Ogawa reușește să redea cele mai subtile mecanisme ale psihicului uman într-o proză deopotrivă delicată și percutantă.“ Kenzaburō ōe „Yōko Ogawa este originală, elegantă și
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptiva" sau "geografică" pentru că și atunci când subiectul ar fi, măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptivă"sau "geografică"căci și atunci când subiectul ar fi ,măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie de cuvinte. Ba, după oculta opinie de breaslă, contaminarea celor două naturi n-ar aduce decît prejudicii reciproce. Prin neadecvare. Există deja o tradiție a tăcerii neaoșe. În panopticul iscoditoarei Cella Delavrancea, Grigorescu era un "ermetic, răsfrînt în sine, cu nervii întinși și privirea arzîndă". Și, slavă Domnului, consistenta istorie a picturii noastre e plină de astfel de muți. Cîțiva din ei, de geniu. Dar asta, la noi, aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
față de dezmoșteniții soartei se întovărășește cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care se pitesc îndărătul unor caraghioase „măști de carnaval”. Denunțând, cu un limbaj de stângă vehementă, „putrigaiul” atotstăpânitor, utopistul visează la „o perfecțiune a arhitecturii sociale”. În „panopticul” de politică externă, C. încondeiază în fraze acidulate hitlerismul tentacular și pe „frumosul Adolf”. Un stil alambicat, pretențios, gongoric înzorzonează notațiile adesea judicioase și nu lipsite de nuanță din Incrustări în rama bibliotecii (I-II, 1930-1940). Preferând „eticul” - „esteticului pur
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
comunitatea locală ar fi fost deja dezintegrată de ceva vreme. Asta nu înseamnă că tipurile de legături pe care le presupusese comunitatea nu erau încă suficient de puternice pentru a fi nevoie de o luptă. Astfel se impune nevoia supravegherii panoptice, continue. Dar astfel, la fel cum gardienii sunt și ei asemeni unor deținuți cât timp stau în incinta închisorii, nu doar cel ce muncea era asemeni unui deținut dar și cei ce trebuiau să îi supravegheze constant erau și ei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
țara lor, însuși traducătorul a devenit acolo persona non grata. Traduceri: Jan Drda, Baricada mută, București, 1949, Nuvele, București, 1951; Marie Majerová, Sirena, București, 1950, Balada minerilor, București, 1965; Jiří Marek, Vorbește mama, București, 1953, Țara de sub ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul meu Ulise, București, 1978, Panoptic praghez, București, 1983, Tristan sau Reflecții despre iubire, București, 1987; Alena Bernásková, Drum deschis, București, 1954; Bozena Némcová, Bunicuța, București, 1955 (în
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
persona non grata. Traduceri: Jan Drda, Baricada mută, București, 1949, Nuvele, București, 1951; Marie Majerová, Sirena, București, 1950, Balada minerilor, București, 1965; Jiří Marek, Vorbește mama, București, 1953, Țara de sub ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul meu Ulise, București, 1978, Panoptic praghez, București, 1983, Tristan sau Reflecții despre iubire, București, 1987; Alena Bernásková, Drum deschis, București, 1954; Bozena Némcová, Bunicuța, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Turek Svatopluk, Fără
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
București, 1951; Marie Majerová, Sirena, București, 1950, Balada minerilor, București, 1965; Jiří Marek, Vorbește mama, București, 1953, Țara de sub ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul meu Ulise, București, 1978, Panoptic praghez, București, 1983, Tristan sau Reflecții despre iubire, București, 1987; Alena Bernásková, Drum deschis, București, 1954; Bozena Némcová, Bunicuța, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu V. Bănățeanu și Marcel Gafton
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
sta la barieră în mici singurătăți / Când ploi de apă dulce răstoarnă damigene”. Pe imagini sustrase perimetrului casnic, unele năstrușnice, parcă alese în glumă - în fapt, ocolind, datorită unei discreții ce îl caracterizează, să-și dezvăluie gravitatea -, P. dă un panoptic al frângerii general omenești în fața timpului, așa cum prin „izobare”, termen tehnic, înțelegea o presiune sufletească permanentă, unificatoare, ca stare a poeziei: „Că am ascuns în rumeguș / lumina de cuțit, la foc, / Să vină carii, ei să facă / din dop de
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François Mauriac, Jacob Wassermann, Sigrid Undset ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al deceniului 1916-1926, cuprinzând epoca participării la primul război mondial și a reașezărilor politice de după conflagrație. P. îl închipuie a fi romanul generației sale, adică al „generației sămănătoriste”, și va construi în jurul unui protagonist de sorginte rurală, Radu Comșa
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
OPINIA PUBLICĂ, revistă de informații, critică și reportaje apărută la București la 15 mai și în iunie 1929 (două numere). Director: Ion Călugăru. Rubrici: „Strada”, „Literatura”, „Panoptic”. Numele directorului și ale colaboratorilor sugerează un program estetic în siajul suprarealist, dar conținutul îl ilustrează în mică măsură, din cauza duratei efemere. Colaborează cu poezie Stephan Roll (Semn), B. Fundoianu (Parada). Proza lui Ion Călugăru se distinge mai degrabă prin
OPINIA PUBLICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288545_a_289874]
-
autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs la procedeele culturii populare; caracterul narativ al poemelor, recursul la listă sau la panoptic, la acumulări descriptive. Totul dublat de o aplecare spre ceea ce s-a numit comedia literaturii, de autoreferențialitatea textului ori de implicarea conștiinței teoretice a autorului. Acestea ar fi „ingredientele” o. poetic canonic, însă există viguroase filoane optzeciste de nuanțe sensibil
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]