8 matches
-
și lucrări de popularizare a viziunii sale filozofice, dintre care cea mai cunoscută este "Gnoza de la Princeton" în care își prezintă punctul de vedere ca fiind cel al unui grup fictiv din Statele Unite. Ruyer este considerat creatorul unei teorii numite "panpsihism" Născut în 1902 în localitatea Plainfaing din departamentul Vosges, Franța, Raymond Ruyer a urmat cursurile "Școlii Normale Superioare" (École normale supérieure), una din marile universități ale Franței. Se angajează ca profesor de liceu, apoi își trece doctorarul în filozofie cu
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
Totuși, succesul lucrării nu a sporit interesul publicului din Franța pentru lucrările ulterioare ale lui Ruyer. Cercetările sale au continuat însă să fie apreciate în țările anglofone și în Canada. În prezent, Raymond Ruyer est considerat creatorul unei teorii numite "panpsihism" Raymond Ruyer a decedat în 1987 la Nancy. Ultima sa lucrare "L’embryogenèse du monde et le Dieu silencieux" ("Embriogeneza lumii și Dumnezeul tăcut"), terminată în 1983, a rămas în manuscris și nu a fost publicată încă. În lecturile sale
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
analiză a teologiiilor raționale ale secolului al XX-lea . Aceste cercetări l-au condus la elaborarea unei filozofii și a unei teologii științifice, respingând pozitivismul materialist. El ajunge la o formă de spiritualism sau de panteism, pe care îl numește "panpsihism", ale cărui origini îndepărtate pot fi găsite în gândirea lui Gottfried Wilhelm von Leibniz. Mai pot fi identificate influențe reciproce între lucrările lui Raymond Ruyer și cele ale altor filozofi francezi contemporani, în special Maurice Merleau-Ponty et Gilles Deleuze. Ruyer
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
că sunt multe minți individuale care susțin existența lumii observabile și fac posibilă existența universului psihic. Spre deosebire de idealismul absolut, idealismul pluralist nu afirmă existența unei singure realități mentale fundamentale sau a „Absolutului”. Forma de idealism a lui Leibniz, cunoascută ca panpsihism, vede „monadele” ca adevărații atomi ai universului și ca entități ce au percepție. Monadele sunt „forme substanțiale de existență”, elementare, individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
cu gândul liniștit, fără sentimentul de groază în fața ei, fără tânguiri, exprimând dragostea ciobanului pentru tot ceea ce este strâns legat de viața lui " Densusianu conchide că atât Ciobănașul cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al baladei, \ dincolo de forma pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul dă naștere unor dificultăți de ordin practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul dă naștere unor dificultăți de ordin practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după căderea serii îi este interzis să iasă din casă, pentru ca nu cumva să ucidă din nebăgare de seamă vreo vietate oricât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după căderea serii îi este interzis să iasă din casă, pentru ca nu cumva să ucidă din nebăgare de seamă vreo vietate oricât de mică. În mod paradoxal, doctrina jainistă, deși proclamă panpsihismul și respectul absolut al vieții, depreciază cu totul viața omenească, considerând sinuciderea prin inaniție un model vrednic de urmat. În nici o altă filosofie indiană, revolta în contra vitalului din om nu este dusă până la „greața” de el. Idealul jainismului stă în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]