446 matches
-
Înca cameră, În afară de a ei, providențial, pentru o eventuală revelație care se nimeri a fi Fio. Pentru ca decorul să nu pară, totuși, prea puțin straniu, autorul mai adaugă, pe post de animal de casă, un cameleon, colocatorul celor două "șuie paparude". Acum, dacă Între timp ați Înfulecat mai multe clătite cu Fio, să vă mai spun că modul ăsta de convivialitate se nuumește "serată toxică" și subvertește o altă marotă de-a societății de consum, obsesia ecologicului. Dar tot n-ați
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca oamenii ce vin la nuntă. Florica Mitroi "Rugăciune către Efemera", Editura Tineretului, 1969; "Diapazon", Editura Cartea Românească, 1973. Ca și Ileana Mălăncioiu, încearcă îmbinarea tradiționalului cu modernul; paparudele, priculicii, șerpii, florile de câmp, combinate cu motive livrești, compun climatul satului și al copilăriei. Imaginile sunt neobișnuite și stridente: "Începe toamna, dantură de cal, crizantemă cețoasă/ Un cort de duh torid alienat/ Îmi place miezul dulce al pământului de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul în câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului în contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
la ele."383 Fie că este antropomorfică sau cadru al inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir descrie astfel acest rit al ploii: "Vara, când pentru secetă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nou, Noaptea Strigoilor), cu durată de o zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Joimărița, Marțolea, Martinii, Filipii, Circovii, Bestecarii.48 Calendarul popular, privit în concepția unitară asupra lumii, are rolul unui orologiu cosmic, biologic și social. Unitățile de măsură proprii anului anotimpul, lunile, zilele săptămânii, ceasul bun sau ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vara și se ține pentru boală; Sfântul Andrei este ziua lupilor și a strigoilor și trebuie ținută. Există, însă, și sărbători "fără calendar", dar vii în mentalitatea populară: "Sărbătoarea dinților" (11 aprilie), "Sărbătoarea tâlharilor" (11 noiembrie), Sărbătoarea oilor, Sărbătoarea lupilor, Paparudele, Marțolea sau Marțiseara, Filipii, etc.220 Timpul sărbătorii transformă cadrul evenimențial al trăirilor zilnice în spațiu sacru în care obiectualul devine co-participant la actul ritualic. Sărbătorile echinocțiale și solstițiale erau celebrate în mod egal, la începuturi de an, timpul astronomic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
a satului care, asemenea traseelor din ceremoniile de iarnă, implică aducerea unui obiect cu valențe magice, performarea unor urări și obligativitatea darului: A treia zi, după ce l-au Înmormântat, adecă În joia a treia după Paști sau În ziua de Paparudă, se adună iarăși fetele la un loc, se duc la locul unde a fost Îngropat, Îl dezgroapă și apoi, bocindu-l: „Caloiene/ Ene!/ Mă-ta/ Te cată/ Prin pădurea deasă,/ Cu inima friptă, arsă,/ Prin pădurea rară,/ Cu inima fript-amară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vin. Acest ospăț este denumit „praznic”. Când se întorceau acasă de la slujba Învierii veneau cu lumânările aprinse pentru a-și aduce fiecare în familie „lumină sfântă”. Această „lumină” semnifică înțelegere, spor în casă, bogăție. III. 4.4 OBICEIURI DE VARĂ - „PAPARUDELE” Vara, dacă era secetă, se încerca forțarea cerului să-și deschidă zăgazurile. Era obiceiul să umble prin sat „paparudele”. Obiceiul se practica rar, deși secete erau destule, iar acum a dispărut cu totul. Se proceda astfel: ziua în amiaza mare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
-și aduce fiecare în familie „lumină sfântă”. Această „lumină” semnifică înțelegere, spor în casă, bogăție. III. 4.4 OBICEIURI DE VARĂ - „PAPARUDELE” Vara, dacă era secetă, se încerca forțarea cerului să-și deschidă zăgazurile. Era obiceiul să umble prin sat „paparudele”. Obiceiul se practica rar, deși secete erau destule, iar acum a dispărut cu totul. Se proceda astfel: ziua în amiaza mare, sub soarele arzător, femei din sat, dintre cele mai sărace, deseori țigănci, își puneau peste îmbrăcămintea obișnuită pe mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din sat, dintre cele mai sărace, deseori țigănci, își puneau peste îmbrăcămintea obișnuită pe mai multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
că chiar orice prost poate ajunge să conducă acel post. Important e doar unde linge (www. old.ieseanul.ro/forum, 2007) Dragul meu Vasâli, nu ți-am zis io niciodată că io mă uitam la tine demult, de când umblai cu paparuda aia oxigenată de Margareta (anti-kitsch.weblog.ro, 2007). Problema acordului (intern și extern) în (Det) N1 de N2 reprezintă în continuare o preocupare constantă în studiile dedicate tiparului. În cazul acordului intern (în interiorul grupului nominal), lucrurile sunt mai clare. În
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o tânără culcată printre flori, transformate în motiv decorativ, un hors-text, Pe gânduri, "litografie originală în trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]