62 matches
-
fiind recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, a stărilor de debilitate, surmenajului fizic și intelectual. Principalele puncte de atracție sunt drumețiile ce se pot organiza de-a lungul lanțului Munților Parâng, areal cunoscut al caprelor negre, până la cel mai înalt vârf - Parângul Mare (2 519 metri), cu un popas pe malul lacului Călcescu, de unde izvorăște râul Lotru. Dacă timpul îngăduie, se pot face excursii peste munte, până la Obârșia Lotrului, care se afirmă ca o stațiune în devenire. Pentru amatorii de schi, există
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
întreaga țară colindând Bucegii, Ciucașul și Ceahlăul. Ardealul, Maramureșul și Bucovina nu-i erau străine. Mersese cu trăsura, călare sau cu piciorul de la Sibiu la Mehadia și Orșova peste munții Cindrelului, masivul Retezat, Godeanu, munții și valea Cernei, suind apoi Parângul din valea Jiului ca să coboare pe celalalt versant pe Lotru până la Olt. Amintirile excursiilor făcute împreună cu unchii și mătușile sale i-au inspirat desigur antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Transalpina, șoseaua construită la cea mai mare altitudine din România, care traversează Munții Parâng de la nord la sud, a devansat Transfăgărășanul din punctul de vedere al traficului de mașini. "O situație întocmită de reprezentanții de la Drumuri Naționale (secția Târgu-Jiu - n.r.) a arătat faptul că, într-o zi lucrătoare, timp de patru ore, 1.600
Transalpina, şoseaua construită la cea mai mare altitudine din România, mai spectaculoasă decât Transfăgărăşanul - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25501_a_26826]
-
înalt drum din România depășind peste 2.100 de metri altitudine în Pasul Urdele și Muntinu, străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina pornește efectiv din orașul Novaci (Gorj) și se termină în orașul Sebeș (Alba), traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă". De asemenea, de la Obârșia Lotrului, unde țoseaua se bifurcă, se poate
Transalpina și Transfăgărășanul vor fi închise de la 1 noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/24725_a_26050]
-
dificilă, mărește atractivitatea zonelor respective, mai ales când există posibilitatea unei imagini panoramice asupra regiunilor înconjurătoare. Se detașează crestele ascuțite modelate de ghețarii din Munții Piatra Craiului, Făgăraș, Parâng, Retezat, Rodnei, precum și vârfurile izolate cu forme conice sau piramidale, precum Parângul Mare (2519 m), Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Peleaga (2509 m), Omu (2505 m), Pietrosul Rodnei (2301 m). Abrupturile montane sunt obiective turistice pitorești a căror măreție și grandoare sporește în funcție de gradul de înclinare și diferența de nivel între
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ministerului Agriculturii și Domeniilor, care va lua avizul conform al Consiliului Tehnic Agronomic. Sînt plante de nutreț, în înțelesul legii de față: lucerna, trifoiul, sparceta, borceagul, sorgul, porumbul de nutreț, iarbă de sudan, mazărea de nutreț, sfecla de nutreț, napii, parângul, amestecurile de graminee și de leguminoase, făcute în vederea fânețelor însămânțate, precum și orice alte plante de nutreț, declarate ca atare de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pe baza avizului conform al Institutului de Cercetări Agronomice al României și al Consiliului Tehnic Agronomic
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
florin, Florin Pupăză Pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă. Cam așa am putea descrie în doar câteva cuvinte o plimbare pe cea mai înaltă șosea din România. Transalpina străbate Munții Parâng de la nord la sud, prin județele Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj și ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele. Frumusețea traseului este însoțită însă de momente pline de adrenalină, la vederea porțiunilor de drum neterminate și
Transalpina: Vezi cum se prezintă „Drumul Regelui”, cea mai înaltă șosea din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63725_a_65050]
-
-mi-ntindeți ca punte când norii luceferi slobod...” „Dar dacă șuvoiul, Mărite?” „Din cer și din moarte îl smulg! Tu, taci, scrie-n semne-aurite tăcerea de clopot din fulg. Ea vine sub voalul de noapte, ca pasul de grâu prin parâng, de dincolo, mări sunt vreo șapte, pe-unde tainele lumii se stâng. Și-n buchi, pe sub iarbă măruntă, semnează-mă - Floarea-de-Nuntă! BALADA VISULUI RĂNIT Rănit într-o luptă de-un colț de balaur, în turn agrăiește prin somn Riga Laur
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasă > Literatura > Cărți > O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: „ȚARĂ PARÂNGULUI” - A POETULUI GORJEAN ION C. DUȚĂ (NOVACI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale anunță apariția unui nou volum de poezie al poetului novăcean (Gorj) ION
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
C. DUȚĂ (NOVACI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale anunță apariția unui nou volum de poezie al poetului novăcean (Gorj) ION C. DUȚĂ, intitulat ȚARĂ PARÂNGULUI Cu o empatie lirica specială, o exprimare și o prozodie clară, fără echivoc, Ion C. Duță ne surprinde cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
dintre toate). Versurile incumba dragostea, ca pe un sentiment perpetuu tânăr și mulți-fațetat (diamantin chiar), manifestat prin adorarea vetrei părintești, a semenilor și, în mod special, a lui Dumnezeu - Calea, Adevărul și Viața. Dacă în prima parte a cărții (Țară Parângului), Ion C. Duță se dovedește a fi un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura) și finalizând cu întristarea (doina), în partea a doua a lucrării sale (Închinare) își împărtășește dorul astral-divin, de la care împrumuta - prin vers
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
iubește poezia și că după dobândirea unei culturi poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
ar putea întâmpla și nouă așa ceva, ați văzut la ce ne-a fugit gândul prima dată? La mâncare! Veșnica obsesie a omului, să nu rămână cumva fără mâncare, că n-ar putea supraviețui fără ea. Au trecut niște excursioniști prin Parâng și s-au pomenit strigați de un om din partea locului. Ei nu l-au mai recunoscut, avea barbă, hainele boțite, cârpite, ceva mai slab de cum îl știau, dar altminteri, mină de om sănătos. Numai vocea îi era de-acum alta
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
drum. Lăsase oile la adăpost și în grija unui tovarăș, cu vorba că se întoarce până va da iarba. Era musai să-și vadă satul din lunca Dunării. Plecase de mic printre străini, găsindu-și loc între oierii de sub poalele Parângului. Ucenicise ascultător și harnic, devenind, în ani, cioban priceput, agonisind și oi, și respect. Își întocmise și o familie, însurându-se și dobândind copii. Era cu oile în munte de primăvara până toamna târziu și uita de dorul vetrei lăsate
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
iubește poezia și că după dobândirea unei culturi poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului.” 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: „Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
Universitatea Craiova, prof. Viorel Dianu, membru U.S.R., prof. Nicolae Fulga, membru U.S.R. Sunt membră în LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Cărți publicate: LUMINĂ INTERZISĂ - POEZII, Editura Anotimp, Ediția I, 1994; Ediția a II-a, 1995 DOMNITĂ MUNȚILOR - POVESTE - sub pseudonimul MIRĂ PARÂNG, Editura Dosoftei, Ediția 1998 CHEMAREA ARGINTIE - POEZII, Editura CuArț, Ediția 2001 UMBRĂ - POEZII, Editura Fundației „Universitatea pentru toți” , Ediția 2002 JURNAL DIAFAN - POEZII, Editura Fundației „Universitatea pentru toți” , Ediția 2004 CASCADĂ - POEZII, Editura Fundației „Universitatea pentru toți” , Ediția 2006 PRINȚESA
MARGARETA MARIANA SAIMAC de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343452_a_344781]
-
mare Și să cântăm al vieții dulce epitaf. Așa visez de-aseară - golit de gânduri terne - Iar dorul, ca o gheară, durerile-mi așterne. M-am întrebat și azi: „Cine mi-s eu oare ?” Un răspuns răgușit veni dinspre ai Parângului brazi: „Ești un nimeni, în propria-ți splendoare.” Referință Bibliografică: DRAGOSTE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2001, Anul VI, 23 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac
DRAGOSTE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378902_a_380231]
-
noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în București. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un virtual apartament. Ne-am înțeles ca din banii obținuți
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica angoasa poate că-ți voi da, biet animal, căldare de parâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga că vântul dorința-mi nărăvașa o va percepe din dragoste născând necehezând că focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, copitele-nălțând în timp ce m
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în capitală. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din municipiul Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un posibil apartament. Ne-am înțeles ca din banii
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se refuză fluidității și melodiei și o imagistică uneori voit apoetică („din sufletul meu și-a făcut pernă /Un străbun”, „casele s-au legat la cap cu prosoape/ Ca oamenii când au migrenă și vor să
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor Abramov, Jan Parandowski, Alexandros Papadiamantis, Olga Scheinpflugová. A mai semnat Zoe Marinescu și Ada Boicescu-Orleanu. În 1981 i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. Nuvela Boarii înfățișează drumul spre masivul Parâng al unei cirezi mari mânate de bătrânul baci Aron Muntean și de câțiva ciobani tineri. Îndată după intrarea în defileu vremea se schimbă, ceața deasă, zăpada viscolită ca iarna, vântul care treptat ajunge la furia unui uragan pun în pericol
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]