62 matches
-
Comuna Ciumani, Str. Principala nr. 256 CULTURAL 300 182 Județul Hunedoara, Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACĂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. l PARÂNGUL 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. Ț. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 186 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 187 Județul Hunedoara, Orașul Hațeg, Str. Ț. Vladimirescu nr. 3 DACIA 353 188 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
59. Județul Hunedoara, Municipiul Deva, Bulevardul 1 Decembrie ��nr. 5 Sală cinematograf PATRIA 482 locuri 60. Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bulevardul Dacia nr. 5 Sală cinematograf FLACĂRA 421 locuri 61. Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 Sală cinematograf PARÂNGUL 500 locuri 62. Județul Hunedoara, Orașul Lupeni, Str. Tudor Vladimirescu nr. 1 Sală cinematograf CULTURAL 501 locuri 63. Județul Ialomița, Municipiul Slobozia, Bulevardul Unirii nr. 19 Sală cinematograf GALAX 500 locuri 64. Județul Iași, Municipiul Iași, Bulevardul Copou nr. 48
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164744_a_166073]
-
Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACÂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 PARÂNGUL 500 186 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 187 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 188 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. T. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 189 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195217_a_196546]
-
59. Județul Hunedoara, Municipiul Deva, Bulevardul 1 Decembrie nr. 5 Sală cinematograf PATRIA 482 locuri 60. Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bulevardul Dacia nr. 5 Sală cinematograf FLACĂRA 421 locuri 61. Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 Sală cinematograf PARÂNGUL 500 locuri 62. Județul Hunedoara, Orașul Lupeni, Str. Tudor Vladimirescu nr. 1 Sală cinematograf CULTURAL 501 locuri 63. Județul Ialomița, Municipiul Slobozia, Bulevardul Unirii nr. 19 Sală cinematograf GALAX 500 locuri 64. Județul Iași, Municipiul Iași, Bulevardul Copou nr. 48
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164743_a_166072]
-
Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACÂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 PARÂNGUL 500 186 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 187 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 188 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. T. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 189 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188119_a_189448]
-
Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACÂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 PARÂNGUL 500 186 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 187 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 188 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. T. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 189 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188551_a_189880]
-
Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACÂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 PARÂNGUL 500 186 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 187 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 188 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. T. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 189 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
Municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 5 PATRIA 482 183 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Bd. Dacia nr. 5 FLACÂRA 421 184 Județul Hunedoara, Municipiul Hunedoara, Str. Arenei nr. 3 MODERN 500 185 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Aleea Poporului nr. 1 PARÂNGUL 500 186 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 187 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 188 Județul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Str. T. Vladimirescu nr. 1 CULTURAL 501 189 Județul Hunedoara, Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213209_a_214538]
-
Petrila pana la Targu-Jiu. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
(numit și "Pasul Surduc") este o trecătoare situată, în partea vestică a Carpaților Meridionali în defileul Jiului, în centrul „Parcului Național Defileul Jiului”, între munții Parâng la est și Vâlcan la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
fac în Minangkabau insula Sumatra, dar și în Java și Kalimantan se fac unele piese decorate tradițional cu motive hinduse și islamice. Cele mai importante obiecte de metal sunt cutițele, pumnalele și săbiile. La fel de faimos că și "keris" este și "parâng" din Kalimantan, arme sacre folosite lupta sau vânătoare. Keris - din cuvântul "iris"-a tăia, nu este un pumnal obișnuit. În Indonezia și în alte regiuni ale Asiei, keris este considerat o armă sacra cu puteri magice, supranaturale. Unii spun că
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între . Râul Olt
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la ). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă", trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
o limbă sau alta), cît și toponimic (statutul formanților, apelative, antroponime sau toponime; verosimilitatea onomasiologică a denominării topice, modalitatea de toponimizare: prin conversiune, prin transfer intertoponimic sau interonimic etc.). Parîng Numele se regăsește în Munții Parîngului, munții ParîngCindrel, precum și în Parîngul Mare și Parîngul Mic (vîrfuri din munții cu același nume). Toponimul este atestat pentru prima oară în 1470. Etimologiile propuse variază de la un cercetător la altul: e vorba în primul rînd de entopicul romînesc părîngă „prăjină de transportat greutăți“ (< lat.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alta), cît și toponimic (statutul formanților, apelative, antroponime sau toponime; verosimilitatea onomasiologică a denominării topice, modalitatea de toponimizare: prin conversiune, prin transfer intertoponimic sau interonimic etc.). Parîng Numele se regăsește în Munții Parîngului, munții ParîngCindrel, precum și în Parîngul Mare și Parîngul Mic (vîrfuri din munții cu același nume). Toponimul este atestat pentru prima oară în 1470. Etimologiile propuse variază de la un cercetător la altul: e vorba în primul rînd de entopicul romînesc părîngă „prăjină de transportat greutăți“ (< lat. palanga < gr. phalan
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cindrel), cum crede George Giuglea. Un presupus sens al apelativului romînesc („creastă înaltă, alcătuită din stînci mari și pietre tari“, „potecă“, „lespede de piatră“, „povîrniș“) nu este atestat, ci numai dedus prin comparația cu unii termeni romanici apropiați. Apelativul paring, parîng, „o specie de mei“, l-ar apropia onomasiologic de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte plante „însoțitoare“ creșteau la altitudini mari. Acestea pot fi însă și supranumele unor oameni transonimizate în toponimie. Prahova Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
univeristar și academicianului Ludovic Mrazec (1867-1944) a desfășurat până În 1918 o activitate pe măsura renumelui membrilor și ai fondatorilor ei. Dintre excursiile organizate, pot fi amintite cele din Munții Făgăraș (la Călțun și Negoi din 1903), Parâng și Gorj (până la Parângul Mare - 1903), Retezat (1905), Mehedinți (1905), Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2283 m, Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cea a Pietrei Craiului de peste 22 km; cele două creste aproape paralele ale Retezatului (cea nordică de aproape 30 km, iar cea sudică de peste 25 km), cea a Cindrelului de aproape 35 km, urmate de Creasta Lotrului și Căpățînei, a Parîngului etc. și terminînd cu blocul stîncos și Înalt al Bucegilor; l) Distingerea a două principale noduri orografice, cum ar fi cel din Parîng - din care se ramifică: Munții Lotrului și a Căpățînii la est, Munții Cindrel spre nord-est și Șureanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a Pietrii Craiului, apoi la marea și masiva Creastă a Făgărașului, continuînd cu cea a Lotrului și Căpățînii pînă la puternica cetate a Parîngului ce se deschide În fața Depresiunii Petroșani, din care vedem Înaltul și stîncosul munte al Retezatului apoi Platoul Godeanu și coborînd În Munții Cernei și Mehedințului pînă la Dunăre. Așa cum s-a specificat deja, relieful Carpaților Meridionali este deosebit de atractiv
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
extrasezon, ceea ce s-ar constitui Într-o atracție suplimentară pentru Poiana Brașov; construirea a Încă 3 - 4 cabane În Împrejurimile Poienii Brașov după modelul (inclusiv dotarea interioară) a cabanei Academiei Nationale de Educație Fizică și Sport (A.N.E.F.S.) București, din Parîngul Mare; 5) Mijoacele de transport pe cablu cu toate că au cunoscut o frumoasă dezvoltare, totuși pentru cel puțin trei luni pe an, sunt foarte solicitate și aglomerate transformându-se dintr-un mijloc de agrement În unul de enervare. De aceea apreciem
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se refuză fluidității și melodiei și o imagistică uneori voit apoetică („din sufletul meu și-a făcut pernă /Un străbun”, „casele s-au legat la cap cu prosoape/ Ca oamenii când au migrenă și vor să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
acea perioadă. Coloana fără sfârșit este amplasată pe un tăSșan din orașul Tg. Jiu, în centrul unui nod geobiologic, pe axul paralelei de 45* latitudine nordică, cu o înăOțime totală de 29,33 metri. în fundal pot fi admirați Munții Parâng. Cercetările întreprinse arată că în zilele însorite, pe o distanță de 300 de metri, coloana emite energie 151 benefică. Pe axul Căii Eroilor se află Biserica Sf. Apostoli, monument istoric datând din 1777, restaurat și inaugurat, la 7.11.1937
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
e o misiune partinică.“ (Gazeta literară, 13 martie 1958) BRATU Teodor, compozitor „Tocmai de aceea, acum, în ceasurile apropiatei aniversări, răsună pe întinsurile patriei noastre - de la Dunărea bătrână și Marea cea mare până la culmile Apusenilor, în piscurile Rodnei și ale Parângului și ale Ceahlăului, din câmpiile Bărăganului până în luncile Mureșului și Prutului și Someșului și Oltului - atâtea cântece care și-au adunat tot jarul patosului lor patriotic în laitmotivul cu aură de simbol: Partidul, Ceaușescu, România - Poporul, Ceaușescu, România!“ (Scînteia, 15
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]