131 matches
-
pozitivitatea și neutralitatea logicului, dar și de reflexivitatea și detașarea contemplativă a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând ipostazei logice a gândirii sunt "exploatate" și deturnate de gândirea ideologică, fiind folosite pentru argumentarea pozițiilor unor parțialități sociale angajate politic, respectiv, pentru contracararea demersurilor ideologice ale altor parțialități sociale rivale. Această situație mă face să propun existența unei ipostaze specifice gândirii ideologice, paralogicul, un logic distorsionat de poziții și interese politice de grup, clasă, partid. Modalitate de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând ipostazei logice a gândirii sunt "exploatate" și deturnate de gândirea ideologică, fiind folosite pentru argumentarea pozițiilor unor parțialități sociale angajate politic, respectiv, pentru contracararea demersurilor ideologice ale altor parțialități sociale rivale. Această situație mă face să propun existența unei ipostaze specifice gândirii ideologice, paralogicul, un logic distorsionat de poziții și interese politice de grup, clasă, partid. Modalitate de reflectare și proiecție exprimând năzuințe și interese ale parțialităților sociale, ideologicul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale altor parțialități sociale rivale. Această situație mă face să propun existența unei ipostaze specifice gândirii ideologice, paralogicul, un logic distorsionat de poziții și interese politice de grup, clasă, partid. Modalitate de reflectare și proiecție exprimând năzuințe și interese ale parțialităților sociale, ideologicul ca ipostaza paralogică a gândirii se caracterizează prin emiterea și deturnarea enunțurilor verosimil-posibile cu ajutorul argumentării și inducerea acestora prin convertire și persuasiune, credință și adeziune stimulate, probabilitatea stărilor viitoare anticipate. Toate acestea exprimate printr-un limbaj natural adaptat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
anumită opțiune, schemă atitudinală, model de acțiune. Ideologicul motivează ideatic interese și poziții, susține și promovează priorități ale devenirii, încearcă să legitimeze forțe și acțiuni sociale, combate și distruge poziții și argumente ale adversarilor politici. Motivând pozițiile și interesele unei parțialități sociale, proiectând o suprarealitate ordonatoare, dezirabilă, ideologicul este gândire implicată, esențialmente, politic. Ca modalitate partizană a gândirii politice, ideologicul este, după cum am arătat, doar una dintre ipostazele acesteia: ipostaza paralogică. Aceasta conferă ideologicului identitatea combativă, limitativă și exclusivistă cu efecte
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și puterea ca mijloc, politica puterii și politicile publice sunt clivajele ce pot face diferența dintre normalitatea și anormalitatea politică. Din perspectiva paradigmei părților și a întregului și a ideologicului "bine temperat", căderea politicului în politicianism presupune dezechilibrarea raporturilor dintre parțialitățile sociale, dintre acestea și întreg, ca și pervertirea naturii moral-civice a politicului, alterarea esenței sale rațional-practice, denaturarea modalității constituțional-legitimizante, abandonarea finalității social-reglatoare. Dacă politicul este raționalitatea practică la nivel societal (social-global) exercitată pe baza deținerii legitime a puterii etatice (re
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea acestor ipoteze și teorii se explică pe de o parte prin studierea insuficientă a vieții fiecăruia dintre aceste popoare, prin imposibilitatea de fapt de a fi avut ansamblul rezultatelor documentare, care să înlesnească apoi o comparație mai puțin aproximativă și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel. Multiplul nu doar acceptă determinațiile, ci acestea îi de-finesc natura, constituind, prin parțialitate și delimitare, deopotrivă identitatea și diferența specifică. Veriga ultimă și unică a identității tuturor lucrurilor este dată de legătura cu Unul. însă firul identităților particulare este derivat și se instituie ca parte a unui întreg accesibil nouă ca „ierarhie“. Altfel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fie „primești“ centrul ne concentrându-te pe ceva mundan, fie creezi un arc (ori un cerc) ce decupează mundanul încercând să îl explice - „încercare“ veșnic sortită să rămână parțială. Științificul, câtă vreme nu reușește să incorporeze spiritualul, rămâne condamnat la parțialitate. O viziune nouă ar aduce cu sine o schimbare radicală de accent și perspectivă: de la încercarea de a înțelege lumea „obiectivă“ se va trece la încercarea de a înțelege omul, nu pentru a dezvolta domeniile științei și tehnologiei, ci pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o pună în executare așa cum se cuvine. Cum în starea naturală oricine deține puterea executivă a legii naturale 43, s-ar putea ca legea naturală să fie aplicată doar în propriul interes, "căci egoismul îi va împinge (pe oameni) la parțialitate față de ei înșiși și prietenii lor"44. De acest lucru sunt responsabile tot pasiunile care îl fac pe cel nedrept să dorească să consfințească nedreptatea prin intermediul forței și, prin urmare, să se opună oricărei încercări din partea celorlalți de a pune
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Această separare a puterilor este una naturală, decurgând logic din condițiile în care sunt făcute legile și din necesitatea autorității imparțiale. Puterea legislativă trebuie să urmărească realizarea binelui general al societății. Întrucât oamenii abandonează starea naturală pentru a scăpa de parțialitatea judecăților individuale, rezultă că, în starea civilă, ei nu se pot pune la discreția absolută a legislativului, așa cum considera Hobbes. Legislatorul nu are voie să guverneze prin decrete arbitrare, improvizate în funcție de circumstanțe sau interese diverse. Supușii au nevoie de legi
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rămâne în starea de natură, prin urmare acțiunile lui sunt dictate nu numai de rațiune, ci și de cele trei pasiuni care sunt sursă de conflict: concurența, neîncrederea și gloria. Dacă pasiunile nu sunt îngrădite de legi constante și generale, parțialitatea în favoarea propriei persoane antrenează corupția și degenerarea oamenilor. În această situație are loc pervertirea obligației naturale și raționale de a conserva viața și proprietatea (obligație pe care fiecare om o primește la naștere o dată cu libertatea) și "transformarea ei în amor
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de operațiuni este evidentă; nici o reconstrucție a contextului originar al poeziei lui R. nu poate ignora fantasmele subversiunii încorporate în text. Aceștia sunt termenii ideali, dar ca derivarea unei practici să fie posibilă, ecuația include, își asumă eșecul sau măcar parțialitatea. Caracteristic pentru figura eșecului este poemul Aduceți-l pe Dante, unde este lizibilă, în rama similicristică a unei alegorii sceptice, tra(u)ma deceptivă a inadecvării mesajului poeziei la un orizont politic de așteptare: „Dante intră în Siena călare pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
să profite de contactul cu Apusul, adică să-și adauge în exterior - bunuri, servicii, comodități -, nu să sporească pe dinăuntru, modelându-și ființa, adoptând regulile și criteriile lumii democratice. Intelectualii basarabeni, de regulă, întrunesc aceleași caracteristici. Cred că o asemenea parțialitate, deloc inocentă, a viziunii lor asupra Occidentului denotă o carență de formație, pentru că o dată implantate aici, valorile pe baza cărora s-a făurit civilizația europeană i-ar pune în chestiune. Nu intenționez să-i condamn pe intelectualii noștri din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
surpriză pentru mulți dintre noi. Când numărul celor prezenți în studio este mare, cum a fost în cazul emisiunii despre traduceri, discuția și subiectul pus în dezbatere au de suferit, iar publicul se alege cu o impresie de neîmplinire, de parțialitate. Celor care m-au întrebat cine este Grigore Grigorev (G.G.), pe ce state de plată poate fi găsit, le răspund și în acest colț de pagină că nu știu. Le recomand să răsfoiască atent dicționarele și enciclopediile sau să ceară
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
of Political and Social Theory / Revue canadienne de théorie politique et sociale, Vol. 7, nr. 1-2, iarnă-primăvară 1983, pp. 18-21. 375 Ibidem. 376 Ibidem. 377 O asemenea perspectivă evidențiază faptul că, "în calitate de gândire implicată în rezolvarea problemelor și intereselor diferitelor parțialități sociale componente ale întregului social, ideologicul se manifestă în forma nesistematizată și neelaborată a informațiilor, credințelor, prejudecăților și judecăților comune, dar și în forma sistematizată a programelor, platformelor și doctrinelor elaborate de persoane calificate și medii specializate. În opinia noastră
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
folosește doar instrumente și operații ale nivelului logic. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând nivelului logic al gândirii sunt "exploatate" și deturnate în ideologicul sistematizat, fiind folosite pentru a argumenta pozițiile și interesele specifice ale diferitelor parțialități sociale angajate politic. Această situație ne face să admitem existența unui nivel specific al gândirii, nivelul paralogic, care se comportă ca un logic distorsionat ce însoțește gândirea. Ideologicul sistematizat în programe și platforme politice este deci o formă de manifestare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sînt parțiale în două sensuri: factual și ideologic. Cunoștințele parțiale ale faptelor înseamnă că nu pot aduna informații despre cerșetor (și poate pentru înțelegerea vieții lui) accesibile pentru cineva familiar cu detaliile economice, sociale și spirituale ale vieții cerșetorilor victorieni. Parțialitatea ideologică presupune că aș avea o anumită idee despre cerșetorii victorieni, în general; s-ar putea să- i privesc ca fiind victimele neglijenței inumane, ca pe un exemplu viu de degenerare morală. Din punct de vedere ideologic, acesta este doar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acest individ un cerșetor și nici cititorul nu-i probabil, din punct de vedere ideologic, să se ocupe de cerșetoria călugărului ca temă prioritară a interpretării. Înainte de a merge mai departe, merită poate să subliniem că limita de cunoaștere și parțialitatea viziunii nu descalifică numaidecît. Unii cititori au mai multe cunoștințe extratextuale decît alții, sau ideologii mai congruente cu a naratorului decît alți cititori, dar nu putem determina relevanța acelor fapte și puncte de vedere. Cititorul competent poate vedea prea multe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
face și el loc altor studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în raport cu care se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]