29 matches
-
legal ! Numărul alegătorilor nefiind cel real la referendum. Șobolanul Rus a jucat dur. Aici se vede jocul dublu al „democraților” pesediști. Cum mă așteptam, Antonescu a fost izolat. De moguli. La ordine superioare. Urmăriți de camere sunt doar cei doi + parașutista de serviciu! Doar li se sorb cuvintele! Repetate și analizate la nesfârșit de analiștii mercenari. Mai ales ale celui stabilit, deja, de Sistem să vină la Cotroceni! Mesajul e clar! - Crin, n-ai vrut USL? Vrei să fii cinstit? Patrie
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1399712134.html [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
istoria parașutismului românesc care stabilește un record mondial de parașutism. La 2 octombrie 1931 Smaranda Brăescu sare de la 6000 de metri altitudine, lângă Slobozia, în Bărăgan, cu deschidere imediată, și bate recordul mondial feminin de înălțime, care era deținut de parașutista americană Smith. După șase luni, pe 19 mai 1932, la Sacramento, Smaranda Brăescu bate și recordul mondial masculin, stabilind un nou record absolut de înălțime, de 7233 metri. La 1 mai 1941 se înființează în România prima companie de parașutiști
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al doilea război mondial, atât pe frontul de est, cât și pe frontul de vest. Cunoșteam personalitatea celebrei parașutiste, Smaranda Brăescu, dintr-o serie de articole și cărți apărute în anii ’70 -’80, dar cele mai profunde prezentări mi-au fost oferite, în direct, în anii 1993 - 1999, de domnul Anghel Ciucur, a cărui activitate că parașutist militar și
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
o bucată de pânză, probabil din sacul parașutei. Prin manevre iscusite, Papană reușește să elibereze profundorul din blocajul pânzei și să scoată avionul din vrie, care în cărea să putea acroșa parașuta. Continuă apoi zborul în viraje mai largi în jurul parașutistei, din dorința de o nu o lasă singură în văzduh, spre ai ridică moralul. După 21 minute 25 secunde, Smaranda Brăescu aterizează lângă gară Sărățuica, cu o derivă de peste 10 km față de locul lansării, vântul fiind foarte puternic, în special
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
record, cu executarea saltului de la 24000 feet. Reprezentanții presei, oficialitățile FAI, desemnate de „Național Aeronautical Association”, numeroși invitați erau la aerodromul din Sacramento. Plină de încredere, Smaranda urca la bordul avionului „Cessland”, echipat cu instalații de oxigen pentru pilot și parașutista, dar după o oră de zbor, avionul revine la aerodrom, fără ca saltul să fie executat. În timpul zborului, rezervă de oxigen a pilotului se terminase la 6000 m, cu mult înainte că avionul să ajungă la locul și altitudinea de lansare
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Montreal - Canada, unde ajunge în zbor cu o impresionantă formație de 30 de avioane. În noiembrie este sărbătorită de comunitatea românească din New York, care era fascinată de patriotismul româncei lor, care cucerise America și întreaga lume prin performața să că parașutista. În 24 martie 1933 revine la București, după un lung voiaj vaporul și trenul. În drumul spre casă face mai multe escale, din care cea mai importantă este la Genova, unde este primită de ministrul aviației, mareșalul Italo Balbo. Pentru
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
dedicat un stand de prezentare. Aeroclubul României, de asemenea, a numit Aeroclubul teritorial din Oradea cu numele „Smaranda Brăescu”, numeroase competiții fiind dedicate eroinei parașutiste. Pentru cinstirea memoriei ilustrei campioane, Compania Red Bull a înființat „Ordinul Smaranda Brăescu”, dedicat tinerelor parașutiste din România. Cu acest prilej, personalitatea Smarandei Brăescu a fost adusă în actualitate, în stilul “vulcanic” al acțiunilor “Red Bull”. În decembrie 2010 a fost lansat "„Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu”", volum semnat de Ana Maria Sire-teanu și Tudor Sireteanu, strănepoți
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Cu acest prilej, personalitatea Smarandei Brăescu a fost adusă în actualitate, în stilul “vulcanic” al acțiunilor “Red Bull”. În decembrie 2010 a fost lansat "„Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu”", volum semnat de Ana Maria Sire-teanu și Tudor Sireteanu, strănepoți ai renumitei parașutiste românce, publicat la Editură Vremea.
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
timid. La conferința pe care a ținut-o la Atheneul Român, n-a ridicat o clipă ochii, ca să nu se intimideze văzând publicul. I-am păstrat o amintire deosebită". O amintire aparte îi va păstra și Smarandei Brăescu, celebra noastră parașutistă care a doborât recordul mondial absolut la săritura cu parașuta când, în 1932, la Sacramento (SUA) sare de la 7233 de metri. Cu ea, Mariana va păstra o strânsă prietenie până la dispariția Smarandei, după instaurarea dictaturii comuniste. Îm 1938, Mariana Drăgescu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
nostru, care n-a vrut să se lase maltratat de un popor mai puternic decât el". Întâmplarea (sau poate că mai mult decât întâmplarea) a făcut ca Profir să se întâlnească în Rusia cu un alt suflet excepțional de zburător: parașutista Smaranda Brăescu, care participa voluntar la campanie, în cadrul Escadrilei Albe, dar nu numai. Smaranda, care cinci ani mai târziu avea să moară de cancer, în clandestinitate, cu Securitatea comunistă pe urmele ei, atunci, în Rusia, dădea tot ce avea pentru
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
lagărele "marii noastre vecine de la Răsărit"? Dar Adrianei Georgescu traumatizată pe viață bătută și violată în detenție doar pentru că fusese secretara lui Nicolae Rădescu ? Dar Smarandei Brăescu, care a dus faima României pe două continente, înainte de război, ca aviatoare și parașutistă hăituită de Securitate până și-a dat duhul, răpusă de cancer în 1948 și îngropată pe ascuns, sub o identitate falsă? Dar lui Ion Profir, cel mai bun pilot român de bombardament, care s-a sinucis la Paris după război
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre termenii de desemnare a prostituatei în italiană, comparați cu
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
a dezvăluit secretul, rîzînd spășită: reușea să aibă un orgasm la fix 15 minute?! Se pare că mai curînd și-a vopsit părul în verde, ca Baudelaire, și împrăștie linkuri în ajutorul bolnavilor incurabili. Însă majoritatea "imbecilelor", printre care și Parașutista (sărea pe bune cu parașuta!), au devenit actrițe sau sînt pe cale... la Iași, la Cluj. Una e la Filozofie, în București și e disperată că nu are post. Zuza Junglobuza... Ce a fost a lor e a lor, nu mi-
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
stângăcii, iarăși nu se poate pune la îndoială. Oare nu stângăcie e termenul cel mai potrivit pentru versurile goale dinaintea și dinapoia acestui nucleu pe drept cuvânt extraordinar? „Și ce mai poți dărui când și cui/ Poate o dantelăreasă/ O parașutistă/ O zi mai ascuțită decât o lamă/ Și care o să-ți ia cât mai puțin timp// O singură lovitură de coasă/ Și toate mesele berăriei se vor lăsa în genunchi/ Și nu vor înceta să se roage// Un singur mister
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
dimineața mă rog la icoana Maicii Domnului de la noi din salon: „Cum nu poț’ tu făr’ de sfânta icoană, Așa s’ nu poț’ făr’ de mine. Ș’ cum nu poate omu trăi făr’ de ferestre Așa s’ nu poată... (Rusoaica, parașutista) trăi făr’ di mini! Cum luminează soarele fereștile, Așa să luminez eu Înaintea ta. Ș’ cum nu poț’ fără ușă ieși afară, Așa s’ nu poț’ tu bè șî mânca făr’ de mine! Așa te descânt!” Și, dacă nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de tot, numai eu am numărat două sute. Hai, douăzeci. Erau multe-multe, dar n-am apucat să număr decât până la douăsprezece și nu sunt sigur dacă pe unele nu le voi fi numărat de două ori. Ca pe fata asta, Rusoaica. Parașutista. Ceva cam ca ea aș vrea eu, pentru sufletul meu, dar nu chiar ea. De ce, așa? În primul rând, fiindcă a plecat, au dus-o jandarmii. Au dus-o În lagăr. Acolo, În lagărul lor sunt numai bărbați. Așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ieri, tot așa, stăteam În calidor, Mătușa Domnica Îmi descântase de-râie, mama zicea că su-per-sti-ții! - dar n-o oprea pe babă să mă descânte: de ce? De-aceea! Ieri a fost cu asta - cu descântecul și cu Rusoaica cea mare; parașutista - cu devușka, bre! C-așa-i zice la fetișoară, zice Moș Iacob că se zice, la ei, la Ruși. Ieri: Stau În calidor. Aud, dinspre spatele casei lui, glasul cunoscut de Moș Iacob vorbesc. Cum o tot cheamă pe Mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
apoi: - Pe-o fetișoară. Că de-amu ne trimăt și fetișoare, păgânii! - Cine trimite, ce? - mama tot nu Înțelege (las’ că nici eu). - Păgânii iștea di Ruș’! De-amu leagă-n harașuta lor șî fetișoare! ȘÎ ni le trimăt! - Adică... parașutiste? - mama e uimită (dar eu!) - Cum Îți spui! Ș’ tâlharii de Măneni - alde Morcov, blăstămatu - i-o luat tăti lucrușoarele, o lăsat-o cum o făcut-o mă-sa - și unde, doamnă?! Taman În stuhării, la Curchi! O mâncat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pisti tăt... - Atunci ad-o prin spate, pe la bucătărie! Stau În calidor și mă uit drept În față. Și dac-aș putea eu să dau vremea-napoi: să fiu, acum, cum eram ieri, cu „fetișoara”, dar În locul ei să fie altă parașutistă, altă rusoaică, una mai pe potriva mea - care, orișicâtuși, nu-s tare mare... Și ieri stăteam În calidor. Stau și mă uit, așa, drept În fața mea, Însă cu urechea trag spre spate, unde a rămas deschisă fereastra spre antreu și deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și foarte bine - devușca râde, o bate pe mama pe umăr, stând pe scaun. Și asta-i pentru... Pentru? Mama s-a vârât Între ea și mine, cu spatele Încoace; ca să nu văd eu ce-i arată. Se apleacă spre parașutistă, Îi tot șoptește În românește - de unde rusește? Văd umerii devușcăi ridicându-se, a nepricepere. Mama o ia de la capăt cu arătatul. - Că ce-i mai lipsea chelului: țâțar!, chicotește Mătușa Domnica. - Mătușă Domnica!, strigă mama, răsucindu-se Încoace - cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
privirea, cu ochii ei piezișați și-nspăimântați. - Mamă!, zic mai tare. I-i frică! - De ce să-i fie frică, face mama, se apleacă asupra Rusoaicei, Îipune o mână pe frunte, apoi o duce-n jos, pe obraz... Și, dintr-o dată, parașutista scoate un: Oi!, ascuțit și desnădăjduit și o cuprinde pe mama cu brațele peste mijloc. Și zice ceva, acolo, la pieptul mamei, dar nu se Înțelege - se vede Însă cum strânge și cum mama, continuând s-o mângâie pe păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
masă, așezat pe un fotoliu. Tot timpul cât a vorbit n-a ridicat ochii, să vadă lumea din jur... Era foarte timid!". Cu câțiva ani înainte de război o cunoaște și pe Smaranda Brăescu, care era deja o celebritate mondială. Ca parașutistă, doborâse câteva recorduri: în octombrie 1931 sărise de la 6000 m (record mondial feminin), iar în mai 1932 se lansase cu parașuta de la 7233 metri, la Sacramento, în Statele Unite (record mondial absolut). Smaranda era brevetată pilot în SUA, Anglia, Franța și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Marianei că se gândește să treacă la catolicism (era ortodoxă) și că la bătrânețe i-ar plăcea să se retragă în mânăstirea vreunui ordin monahal catolic, în țară sau în străinătate, eventual în America de Sud. Se știe că după război, celebra parașutistă intrase în vizorul comuniștilor, printre altele prin semnarea unui memoriu către Națiunile Unite, în noiembrie 1946, în care se denunța falsificarea alegerilor din România. Printre cei unsprezece semnatari ai memoriului se numărau generalul Aldea, actorul Constantin Tănase și alte personalități
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ajuns, ea a ieșit să-l întâmpine în ușă, iar el, foarte galant, i-a sărutat mâna. Cred că Virginia era bolnavă..." . Pe Smaranda Brăescu a cunoscut-o bine, și își amintește îndeosebi de aversiunea pe care o avea celebra parașutistă față de sovietici, și de profunda ei religiozitate. De fiecare dată când se urca în avion, înainte de a porni, scotea o iconiță cu Maica Domnului, o așeza în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să scrie poezii Partidului Comunist, concentrat să ritmeze "măr" cu "adevăr", "furnale" cu "cincinale" și "șperț" cu "comerț", așa cum făcea și grasul și guralivul poet al plutonierilor din țara asta. Iar alții îl credeau un sfânt. Uitase până și cum parașutista de Mariușca C. Nicolici îi zvârlise cu sudoare descântată în față. Ședea liniștit și insensibil în șezut, ca un oligofren al Sanatoriului "Mociornița", mătura, cu privirile sale tâmpe, carosabilul și nu înțelegea cum de nu se poate descleia din patul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]