194 matches
-
ai unei parabole, cel al „ conștiinței binelui și răului”.Înțelegem deci că omul adamic, originar, cel ce trăia ( prin programul genomic originar aproape o mie de ani, a încălcat interdicția acelui program genetic, probabil deviind de la o condiție a „ inocenței paradiziace”, ca ființă perfect integrată în natură ( poate telepatică?) -iar mitologia și Vechiul Testament ebraic pretind că acest act de abatere a fost comis de Femeie, incitată de Diavolul, „ șarpele vechi cel viclean care era atunci pe pământ”. Cum a fost cu
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
pună proteze și ochelari deoarece n-aude, n-avede. Deoarece tot am amintit de Divinitatea care a creat omul și l-a gonit apoi din rai, să ne amintim prima tranziție pe care omul a trebuit să o sufere. Din raiul paradiziac în lumea pe care trebuia să o populeze! Așadar Adam și Eva ies pe poarta raiului, de acum bine păzită de Sfântul Petru și merg sprijiniți unul în altul. Si merg prin ținutul arid lipsit de încărcații pomi fructiferi pe
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
gât?” Inteligență, gust ales, măiestrie estetică, strălucire tehnică, mesaj poetic cu implicații filosofice - pe tema panta rhei, mai ales. Poezie fină, blândă și amăruie, magnifică, poezie de toamnă și de amurg, poeme străbătute de „căi de cocori”. O vreme trecută, paradiziacă, un prezent pătimitor-pământesc saturat de vis și un proiect care nu se va materializa, elaborat însă „cu mari rezerve de iubire / și fire de risipitor”, proiect îndreptățit, totuși, fiindcă „n-au secat nici râuri, nici izvoare / ce susură mereu cu
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
parc-ar vrea să zboare/ Nu priviți prea stăruitor/ Locul gol rămas pe obraz/ Mi-e suficient cât știu și singură / Despre mine...” Dar iubirea la Angela Nache nu se consumă în afara contextului social. Poezia ei trece de la senzorial și paradiziac la reflexiv și dramatic. Problemele vieții în doi devin problemele poeziei și viceversa. O anume nostalgie după livezile iubirii accentuează vibrația afectiva a versurilor ei și în același timp, îi ascute simțul realului și terestrului. (“Mă rog să rămân totuși
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_frenezie_si_cotidian_m_n_rusu_viata_studenteasca.html [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
de dorul ploii. Eu aș dori să-ți scriu poeme, nimicitoare, cu povești să te-ncălzească în simțire iar tulburarea dacă-ți vine cu prețul miraculoaselor enzime ce sapă-n minți să te ferești de-acest pericol aiurit căzut din paradiziace pagini mistuite-n evoluționismul ... Citește mai mult Se lasă toamna pe alei stimată doamnăși noi în timp alegem amintiri rămaseculese din tristețe dar cine ne condamnăcă-n vise moi și dulci, natura înghețase?O prea frumoasă doamnă, acum este târziuși este
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
iarnă,iar frunzele îngălbeniteau plâns stingher de dorul ploii.Eu aș dori să-ți scriu poeme,nimicitoare, cu poveștisă te-ncălzească în simțireiar tulburarea dacă-ți vinecu prețul miraculoaselor enzimece sapă-n mințisă te ferești de-acest pericol aiuritcăzut din paradiziace paginimistuite-n evoluționismul... VI. ȘI CE DACĂ-I 1 MARTIE?, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 426 din 01 martie 2012. Și ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de dorul ploii. Eu aș dori să-ți scriu poeme, nimicitoare, cu povești să te-ncălzească în simțire iar tulburarea dacă-ți vine cu prețul miraculoaselor enzime ce sapă-n minți să te ferești de-acest pericol aiurit căzut din paradiziace pagini mistuite-n evoluționismul chemărilor prea-ancestrale și-atavicul fermecătoarelor năzbâtii iar la final aș vrea să-ți mângâi gândul îndelung. Gândul e ceva imaterial și trebuie neapărat concretizat... Gând sg = Sâni pl Referință Bibliografică: Studiu psihosomatic. Sinestezie / Aurel Avram Stănescu
STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Studiu_psihosomatic_sinestezie_aurel_avram_stanescu_1332826788.html [Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721]
-
și sidefat al brațului ei răsfrânt pe canatul ferestrei, din ochii bărbatului tânăr săreau diamante rare.Afară, amurgul tremura scâteind și învăluind capetele celor doi îndrăgostiți cu raze de cer și cântice divine. Cine știe, azi erau stăpânii acestui univers paradiziac, dar mâine fiecare va rămâne stăpân pe propriul său ghețar, iar nopțile de singurătate le vor împrăștia zăpezi pe ploape! Avea oare putere să-l părăsească în această grație divină, atunci când sufletul său va rătăci pe alte orbite ale trăirii
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
revela și a ne fi util existenței superioare ca homo cogitans. Filosofie, adică Iubire de Sophia (înțelepciune, inteligentia) - Fără filosofie, arta scrisului nu are perenitate, decade în grafomanie obsesională, în paranoie și kitsch. Iubesc cumva ÎNNĂSCUT, tot ceea ce ne înminunează ( paradiziac!) ,existența, și resping tot ceea ce afectele resimt ca rău: ura, meschinăria, minciuna, dar și „dragostea cu sila”, ș.c.l. Avem programată genomic în noi, durata vărstei, a existenței așadar și inerența finitului. Tragic este că nu avem cum să
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
zig- zagată? Meandrele, ci nu zig-zagul unduirea, seniori!” Bunul simț este măsura (mensura) posibilului - El conține experiență și prevedere, bunul simț este dedictibil, ca divinul! Ca să nu fii strivit, ca să rămâi DEMN, regăsește simplitatea, nu zic simplismul. Ca și goliciunea paradiziacă, însă, vei știi sau nu vei știi ( conștientiza), cum și cât acoperi cu falsă pudoare sau perversă ipocrizie; stilistic deci, frumusețea adevărului cel de privit, transmis și îmbucurător pentru ceilalți, cere îmbrobodire, arabescuri, figuri de stil, timbru propriu, însă ai
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
Ne mai întrebăm atunci, de ce România este o țară bolnavă? Iată România de mâine, o țară din care unii, încă cu frica de Dumnezeu, cu o adevărată educație primită acasă, și-ar dori să dispară de pe acest teritoriu atât de paradiziac, dar lipsit de îngeri. Totuși, mă îmbărbătez singură. Îmi spun cu speranță în suflet și în gând că nu toți sunt așa. Este adevărat, însă aceste siaje de moralitate ce sălășluiesc încă în tineri adevărați, din ce în ce mai puțini la număr, vor
EDUCAŢIA ŞUBREDĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Educatia_subreda_cristea_aurora_1342371238.html [Corola-blog/BlogPost/348307_a_349636]
-
Eminescu „conștiința etnică” românească, „focar receptor și emițător al categoriilor abisale... de un romantism...creator”, cu stări de melancolie și dor. Și Eminescu și Blaga sunt mari creatori de mituri poetice. Amândoi asimilează natura patriei și a folclorului românesc, modelul paradiziac fiind la Blaga Țara, și la Eminescu Dacia mitică. Erosul se bucură la amândoi de un adevărat cult. Poezia lor de dragoste oscilează între poezia imnică și poezia elegiacă, serafismul, diafanul, transparența, fiind surogatele de bază. De asemenea motivele somnului
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
și trăiri delicate. Citindu-i poezia, nu simți chinul elaborării ci dimpotrivă, ai sentimentul că totul este frust și spontan, învăluit mereu în nimbul cald al feminității. Dacă albul definește stări sufletești, peisajele poetei sunt policrome, izvorâte dintr-un imaginar paradiziac, în care culorile se îmbină cu afectivități de o transparență impecabilă. Respingând insurgențele formale, Lucia Olaru Nenati optează pentru tipare prozodice cvasitradiționale, atent distilate însă, și prilejuindu-i performanțe poetice de invidiat. Trăiri rafinat romantice și un misterios fior eminescian
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
care n-au deloc un aer muribund, lacuri translucide, sate (austriece) modernizate și totuși patriarhale, familii demodate și trainice, chelneri stilați, domni și doamne, politicieni inteligenți fără să fie șmecheri, oameni de afaceri cinstiți, dar prosperi, texte bine scrise, vinuri paradiziace, păstrăvi, cremșnituri, chiparoși și stele". De asemenea, „există Șerban Foarță care se joacă nebunește cu psalmii și cu toate cuvintele lumii, există seri și dimineți, oameni care merg la biserică fără evlavii ostentative și fără să negocieze cu Dumnezeul lor
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_despre_stelian_gombos_1331815293.html [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
din România. Vă veți putea bucura de povestea acestui grup ascultând albumul lor de debut „Tales of Duo Cella Jaya”. Grupul a fost fondat în 2012, împrumutând numele zeiței hinduse Jaya - semnifică dualitatea „jay-jaya” - masculin-feminin, reprezentând păzitorii intrării în tărâmul paradiziac (de asemenea, ar putea fi tradus și prin victorie sau succes). Fondatorii grupului sunt absolvenți ai Universității Naționale de Muzică - București (clasa prof. Marin Cazacu). Ella Bokor a câștigat premiul „Ion Voicu”. În anul 2009 a obținut Bursa Erasmus pentru
Ultimul concert al stagiunii Cartografii Sonore la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105473_a_106765]
-
realitate; prin distrugerea samsarei nu se pune capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyată", adică "vid", "vacuitate
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
explică că numărul de 24 de "jinas" este prestabilit în fiecare asemenea unitate temporală, spre deosebire de cel al planetelor și al stelelor care nu pare a fi limitat de legile naturii. Toate ciclurile deci au condiția intransigentă de a poziționa elementele paradiziace unde trebuie și cum trebuie astfel încât să creeze consecutiv 24 de profeți. Tirthankarașii erei noastre, în ordine cronologică, sunt: Adinatha (sau Rishabha Deva), Ajitanatha, Sambhavanatha, Abhinandananatha, Sumatinatha, Padmaprabha, Suparshvanatha, Candraprabha, Pushpadantanatha (sau Suvidhinatha), Shitalanatha, Shreyansanatha, Vasupujya, Vimalanatha, Anantanatha, Dharmanatha, Shantinatha
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
lumii,/ Căderea ei în gol" (Recurs). însă nu constituie oare limbajul liric ca atare antidotul specific, id est cel mai eficace sub unghiul poeziei, la această "sarabandă" a abuzurilor generalizate? Ripostînd în felul său ultragiilor, pana poetului cultivă o caligrafie paradiziacă, de-o mișcătoare candoare: "Oameni buni, frații mei,/ Veac trist,/ Nu ucideți metafora, zborul lăuntric,/ Suspinul crinului, cugetul stîncii.// Cu o singură corolă, jur,/ Primăvara poate porni" (Impuls). Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Pavel Șușară Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu fructul
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
cruce de răstignire // dar într-o zi anume / fără să-l întrebe / călăii și-au legat victimele de catargul lui / gloanțele l-au scrijelit / sîngele morților l-a miruit” (Stîlpul condamnaț ilor). Regresiunea postulată de poet e una neconvențională. Starea paradiziacă pe care o invocă poate fi regăsită inclusiv în ființa unui copil autist, tulburătoare întrupare a unei angelități neomologate: „Copilul nostru seamănă cu isus / deși pentru vecini ele este/ un copil ca toți copiii / deși pentru profesori este un autist
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei"? Am putea primi cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem în măsură a întrezări două tipuri de reacție la
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
cunoscuți îndrăznesc mai mult, fără să bănuiască o secundă că ei au fost și sunt îngăduiți în preajma mea ca „obiecte de studiu”. Singurătate parțial aleasă (puteam foarte bine să-mi iau „mes cliques et claques” și să trăiesc în infernul paradiziac propus de Lionel, la Bruxelles). Am ales să mă pierd în singurătatea plină de fum de la pipele mele și de la cele moștenite de la René, cu miros de prune și cireși, în care tabacul elvețian s-a amestecat cu măiestrie. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
său se aude zgomotul cald și liniștit al junglei. Plouase toată noaptea și aerul junglei era împrospătat și chiar ușor rece. Razele soarelui își făceau loc printre crengile copacilor, încercând să încălzească jungla într-un joc de lumini și umbre paradiziac. Totul este atât de calm și viu, încât dacă cineva ar trebui să-și imagineze cum arată raiul pe pământ ar trebui să meargă acolo pentru a-l vedea pe viu, în fața ochilor. Deși apa a pătruns peste tot și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spune că face parte „dintr-o țară cu destin minor dar tragic” (I, 306), Cioran își definește propriul destin. Or, în fața acestei crize, care are drept cauză absența din istorie, Cioran se refugiază în propria țară ca într-un spațiu paradiziac. țara îi oferă prilejul extazului. Iată: „Nu aș putea să fiu fericit decât într-o lume unde simțul timpului n-ar exista. țara mea oferă acest avantaj. În biserici nu erau pendule și probabil că nu sunt nici acum. În
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt, a admirat trandafirii și îmbătat de mirosul paradiziac s-a întors acasă. Dacă n-ar fi fost gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]