23 matches
-
din Cercul literar de la Sibiu, al cărui membru fondator a fost și, în ciuda primelor crezuri ilegaliste (s-a înscris în Partidul Comunist încă din 1941) și a "originii sănătoase", va înfiera cu adevărată "ură proletară" tocmai doctrina marxistă. Tot o "paradoxie" ideologică trăiește și Paul Georgescu, un posibil "coleg de destin". Născut la }ăndărei, "adică lumea în țăndări", cum singur își preliminează "norocul", criticul și prozatorul ialomițean are parte de o educație "printre cărți". Tatăl, medic, tace " masiv", refuzînd să dea
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
-și înaintașii, dar nefiind în dezacord substanțial cu Kant ori Schopenhauer, acceptă coordonata subiectivității în alchimia omului de geniu. Când spune că știința este "o vecinică corectură", se subînțelege că ea, prin dialectica autodepășirii, "se hrănește secol de secol prin paradoxii"; sugestie care-i amintește lui Theodor Codreanu de epistemologia deschisă din gnoseologia lui Gaston Bachelard, de la mijlocul secolului XX. Despre Archaeus, se constată inechivoc originalitatea gândirii eminesciene. El "închide într-un singur focar reminiscența conștiinței în genere kantiene și, totodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Despre virilitatea duhului și contrariile ei). Calendarul cuprinde 39 de zile din perioada 21 iunie - 14 septembrie 1965, majoritatea dedicate sărbătorilor religioase (Noaptea de Sânziene, Sf. Ilie, Adormirea Maicii Domnului, Ziua Crucii), prilej pentru mai mult ori mai puțin „inocente paradoxii”. „Humoristul liber din Ortodoxia neconformistă”, cum se autointitulează Părintele X. Uranus, se adresează, într-o ultimă predică, ascultătorilor creștini ca unor „amarnici și precari vertebrați verticali crucificați”, sintagmă ce exprimă elocvent perspectiva detașat ironică a autorului față de mizera condiție umană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
Vianu, Opere, 4, Editura Minerva, București, 1975, p. 244). 5 Cezar Baltag, op. cit., pp. 22-23. 6 Ibidem, p. 9. 7 Este "lumea în care transferul de sens, adică meta-ferența, a intrat într-un proces de radicalizare, în care antinomia și paradoxia (în sens blagian) s-au amplificat" (ibidem, p. 23). 8 Cezar Baltag, Unicorn în oglindă, Editura Eminescu, București, 1975, pp. 22-23. 9 Saltul "în paradisul lui ca și cum" (Odihnă în țipăt, Editura Tineretului, București, 1969, p. 29), într-o "lume/ pe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un lucru foarte priceput, atunci ni vine să-ntrebăm care-i criteriul minții sănătoase? O minte care azi aprobă ceea ce-a dizaprobat ieri, care dizaprobă ce-a aprobat; o minte care vedem că se hrănește secol cu secol din paradoxii... - Cum din paradoxii? {EminescuOpVII 282} - Da! Căci spune-i numai un[ui ] om ieșit din coaja naturei cumcă soarele stă și pământul se-nvîrtește... el va găsi-o irațional, paradox, contra minții sănătoase... Spune-i că stelele sunt tot atâtea lumi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
priceput, atunci ni vine să-ntrebăm care-i criteriul minții sănătoase? O minte care azi aprobă ceea ce-a dizaprobat ieri, care dizaprobă ce-a aprobat; o minte care vedem că se hrănește secol cu secol din paradoxii... - Cum din paradoxii? {EminescuOpVII 282} - Da! Căci spune-i numai un[ui ] om ieșit din coaja naturei cumcă soarele stă și pământul se-nvîrtește... el va găsi-o irațional, paradox, contra minții sănătoase... Spune-i că stelele sunt tot atâtea lumi... el va găsi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește întreaga creație blagiană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lungul timpului 137. Știința, însă, folosește aceste concrete, în pofida contradicțiilor lor latente. Ignoră contradicțiile, tratând concretele care le conțin drept fapte ireductibile. În afara acestor contradicții latente ale construcțiilor științifice, mai există o serie de construcții și metode explicite ce generează paradoxii. Unele dintre acestea suportă o comparație semnificativă cu metoda dogmatică, sugerând perspective științifice acesteia din urmă. Un prim grupaj de astfel de construcții este descoperit de către Lucian Blaga 138 în sfera științei matematice: 1. Construcțiile teoretice de limită sunt acele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
debordare acest material. Un "mănunchi de calități" devine prin acest paradoxal act "un subiect cu atribute"; o "succesiune regulată de fenomene" devine, pe temeiul aceluiași tur de forță, o "succesiune cauzală de fenomene""168. Din punct de vedere logic, această paradoxie nu este justificată. Ea este, spune Blaga, o licență, pe care cunoașterea și-o permite în faza ei de constituire, dovedind că logica nu este o instanță absolută 169. O a doua licență a cunoașterii, pe care o depistează Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Astfel, în Sutre se afirmă că Jiva, sufletul individual, este o parte din Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el se poate vorbi antinomic, dar în sens metaforic, atributele contrare cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt unificate. Această cunoaștere ne apare de fapt ca o stare de non-cunoaștere. Din această perspectivă foarte înaltă sau foarte profundă, judecățile asupra obiectelor cunoașterii noastre obișnuite nu pot lua decât o formă paradoxală, antinomică. Blaga constată că nici aceste paradoxii din filosofia chineză nu au valoare de dogme. Ele sunt doar exprimări asupra concretului din punctul de vedere al transcendentului, având, în consecință, o justificare perfect logică: din perspectiva transcendentului, care este dincolo de categorii sau determinări, toate determinările și modurile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune un veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la sensibil la inteligibil, de la individual la universal, de la unu la multiplu, au fost interpretate ca acte metaforice, astfel încât metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil. "În această trecere, însă, ...sunt implicate diverse tipuri de paradoxii, ceea ce deschide o înțelegere asupra relației dintre metaforă, simbol și antinomic"389. Metafora opera trecerea dintre două planuri antinomice și totodată unirea acestora, constituindu-se într-o structură paradoxală. Această structură paradoxală a metaforei a fost descoperită de către Occident pornind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare", pe care Wunenburger le identifică în istoria ideilor. Inventarul blagian al paradoxiilor gândirii ar fi fost, probabil, primit cu bucurie de către acesta. Bibliografie *** Dicționar de filozofie, Editura Politică, București, 1978. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. *** Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990. *** Istoria filosofiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115. 54 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
299 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura "Mirton", Timișoara, 1992, p. 48. 300 În legătură cu prezența antinomicului în gândirea indiană, se vorbește chiar de "o predilecție a spiritului filosofic indian spre un fel de paradoxo-poietică, facere de antinomii denumită uneori și paradoxie theologală" (Constantin Marin, Filosofia indiană, Editura Moldova, 1994, p. 71). 301 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 211-216. 303 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 239
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Maria Cogălniceanu "A! Paradoxie... nu-i ea cu adevărat formula universală unică (pentru macro și microcosmosul) pe care în zadar a căutat Einstein să o exprime cuantificat? Nu e trăsătura caracteristică a învățăturii creștine? Nu ne exprimă ea mai bine decât oricare alta pe
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Cînturile lui Maldoror sînt puse în relație cu apocrifele biblice, cu discursurile necanonice, cu textele apocaliptice, eschatologice, străbătute de o poezie fals mistică, manifeste ale unei anarhii spirituale de la cumpăna vremilor, cu celebrii profeți ironici ai acestora, promotori ai unei paradoxii maligne. Opera lui Lautréamont anunță "scrierile de revoltă și cult negru" care deschid epoca nihil-ului biruitor, precum Unicul și proprietatea sa a lui Stirner și Așa grăit-a Zarathustra a lui Nietzsche: "Între Dumnezeu cel mort al lui Zarathustra și
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]