93,495 matches
-
observator privilegiat, exterioritatea antropologului, privirea integratoare a istoricului versat, imparțialitatea logicianului, suplețea argumentativă a filozofului - acestea sînt ingredientele care alcătuiesc căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului, mă opresc, preț de două paragrafe, asupra capitolului despre joc, cel mai ușor de urmărit aici, în rezumat ,esențial", deși, evident, simplificator. Autorul pornește de la descrierea unui cunoscut tablou al lui Breugel: șaptezeci și opt de secvențe de joc, de la unele comune și universal răspîndite, pînă la altele
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
și stîngăcii jenante. Povestea siropoasă a prieteniei dintre cățelul Blacky și motanul Sică te face să te rușinezi că aparții rasei umane. Am încercat s-o citesc pisicii mele Augusta, dar pînă și ea a fugit pe fereastră după două paragrafe. Tîmpeniile invadează chiar și nelipsita integramă a revistei. Definiții rebusistice dificile ca ,Elena Ene", avînd răspunsul ,EE", sînt biruite de altele, mai subtile, precum ,gură de porc" cu răspunsul poetic ,Rât". Ceea ce este înnebunitor la revistele cu, despre și pentru
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
con l'evocazione dell'Oriente favoloso, confinata all'interno della 'cornice' che ospita i dialoghi di Marco e Kublai, sembrerebbero avere poco a che fare. Eppure, come forse intendeva suggerire lo stesso Calvino con la precisazione citată în apertura di paragrafo, non era în realtà irrilevante che tutto ciò fosse realizzato attraverso l'adozione del palinsesto poliano, archetipo di ogni rappresentazione letteraria dell'Altro e di tutta la tradizione 'orientalista', si dirà con Said, ovvero dell' immagine che dell'Oriente ha
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
clară, că viitorul le aparține" și deci, "ne-au deschis provocarea că, prin acțiunile noastre, ei vor moșteni o lume liberă de nedemnitate și indecentă pricinuite de sărăcie, de degradarea mediului înconjurător și de tiparele dezvoltării ne-durabile". În acest paragraf observăm că se face referire directă la "copiii de azi" (care sunt de fapt, "generațiile viitoare", "generațiile de mâine", deci care, din punct de vedere al categoriei V de drepturi ale omului, se transformă în subiect juridic distinct, cu drepturi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
global bazate pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile, constituie obligația juridică generală pe care popoarele de azi (cele reprezentate la Summitul de la Johannesburg/2002) și-o asumă în relația juridică directă cu generațiile viitoare. Avem, prin urmare, stabilit, în paragraful 3/Preambul, o relație juridică extrem de ambițioasă, între popoarele de azi (reprezentate, prin statele-națiuni, la summit) și generațiile viitoare. Dacă, potrivit actualului nivel al dreptului internațional public, popoarele nu sunt recunoscute unanim ca fiind o categorie juridică de subiecte de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nici nu știu dacă am scris bine, la cât de mult le citesc e posibil să fi greșit : d) numai fotografii cu femei goale și poziții sexuale. De noi depinde ce fel de față avem. Tot respectul pentru doamnele din paragraful 2. pentru că eram la Gala Femeia Anului nu mi-am imaginat că rătez lansarea acestui concurs. Pierdut fund. Îl declar nul “era și firesc să măsurăm progresul în număr de fundase la hectar.” nu, nu era firesc. “mi-am dat
Faţa noastră cea de toate zilele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82762_a_84087]
-
-l lăsați necomplectat, cu siguranta cineva îl va folosi pentru candidatul preferat ! corect, trebuie să mergem la vot și să lăsăm calculele de genul “votul meu nu va schimba oricum nimic”.... poate ne spui și cu cine votezi! Bun ultimul paragraf! Deși fac parte dintr-o categorie hulita, nu mi-a trecut prin cap că și ei ar avea nevoie de un feedback pozitiv. Nu pricep cum votul nul e mai bun decât nevotatul; până la urmă și votul anulat favorizează extremiștii
Votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82793_a_84118]
-
recent este spectacolul „Block Bach”, al Teatrului Odeon, în care coregraful Alexandru Dabija și Amir Kolben îmblânzesc blocul pe muzica de Bach”. Asta scrie în text și mă îndoiesc că cei de la evz taie la acest mod. Poate îți taie paragrafe (eu te-aș tăia de tot) dar nu “regizorul” pentru că nu câștigă mare lucru. Ca să nu mai zic că o exprimare de genul “regizorul și coregraful Alexandru Dabija și Amir Kolben” e cât se poate de nefericită în opinia mea
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
un soi de progres - iertat să-mi fie flagrantul delict de speranță WOW, ce tare conferențiarul necist Bucurenci! Cum își aduce aminte - căci și-a pierdut agenda cu notițele! -, până la punct și virgulă, TOT ce s-a discutat - idei, fraze, paragrafe... My, my! Ideea marxista cu comunismul care s-ar “edifica” plenar în țările capitaliste avansate este cea mai mare tâmpenie de predicție istorică făcută vreodată - dar DB nu pare să-și dea seama de asta, așa că o repeta neabătut. Care va să zică
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
mine martorul stărilor, paradoxurilor, teoriilor de pe insulă minții și sufletului sau. Am, de aceea, la un moment dat, voluptatea spectatorului unic într-o sală de teatru. Doar pentru el/eu se joacă această formidabilă reprezentație existențiala cu ritmuri diferite de la paragraf la paragraf, cu pauze, cu tăceri, cu aiuritoare provocări de a-l descoperi, altfel, pe Banu, dar și pe mine, cititorul lui. Nu poți citi/ vedea Uitarea în frig. În mine este cald și toate anxietățile au zbughit-o ca să
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
stărilor, paradoxurilor, teoriilor de pe insulă minții și sufletului sau. Am, de aceea, la un moment dat, voluptatea spectatorului unic într-o sală de teatru. Doar pentru el/eu se joacă această formidabilă reprezentație existențiala cu ritmuri diferite de la paragraf la paragraf, cu pauze, cu tăceri, cu aiuritoare provocări de a-l descoperi, altfel, pe Banu, dar și pe mine, cititorul lui. Nu poți citi/ vedea Uitarea în frig. În mine este cald și toate anxietățile au zbughit-o ca să facă loc
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un ludic neașteptat; Paragrafe despre nori are o tentă postmodernă pronunțată, amintind de stilul mozaic folosit de Ihab Hassan, dar și de structură palimpsest a lui Imre Toth. Jocul de oglinzi între corpurile lui Kafka (cel real și cel scris), inventarul de osteni literări
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
amplu text și pagini despre controversele epocii, înfrângerile trecătoare ale omului și răspuns întrebării de ce lumea lui Jupân Dumitrache dispare, în schimb, ficțiunea, "creația unei imaginații excepționale", este nemuritoare. Am mai descoperit și două distanțări de la discuția critică propriu-zisă. Un paragraf autobiografic, legat de întâlnirea lui Eugen Simion cu Const. Noica, atunci când filosoful întrebat ce crede despre critică, îi înmânează o scrisoare în care s-ar fi aflat răspunsul. Și un comentariu, pe care îl privesc deosebit de interesată, vizând ponderea cercetării
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
pe o lucrare infailibilă, fără breșă, căreia nu i se poate opune nimic, care este acoperită sută la sută în fiecare dintre frazele ei. Ca să dau un exemplu: istoricul de artă din mine (fostul istoric de artă) a reacționat la paragrafele privitoare la vizibil și invizibil, respectiv la statutul nevăzutului în modernitate. Nu se valorifică suficient și aplicat mărturia pe care arta modernă o dă în privința asta. Arta modernă s-a născut pe o dezbatere care stă exact la hotarul dintre
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
le numește autorul). Entitatea care dă titlul volumului (Acoperișul fără casă) se constituie într-un soi de "carte de vizită" a eului auctorial. Obsesiile acestuia se regăsesc la tot pasul, deschizând cartea la întâmplare și alegând pentru lectură aproape orice paragraf. Un "artist" sociofob, o personalitate excentrică și ușor paranoidă își construiește casa "cu fundul în sus" alcătuind pereții din păreri și sugestii de împrumut, cu două ipoteze personale drept ferestre și cu o ușă confecționată dintr-un regret mai vechi
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
constituie avangarda unui vast proiect ce va ține cît viața scriitorului. Cele trei volume (care însumează 800 de pagini) nu sînt romane, ci opere de înțelepciune și meditație alcătuite din capitole scurte și foarte scurte, la rîndul lor divizate în paragrafe independente. Fragmentul, lipsa de structură vizibilă este forma ce convine cel mai bine acestui spirit original, care face literatura pură "din așchii smulse Timpului." Fragmentele conțin mici povești, iluminări din amintiri, vise, halucinații, citate, reflecții aparent discontinue dar legate subteran
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
noi, cititorii, sunt și poeții de azi și anume cei care au renunțat la folosirea rimei. Ei nu înțeleg că rima reprezintă ceva extrem de important. Ce anume - mi-e greu să explic în modestele mele cuvinte, dar transcriu cu evlavie paragraful sacru în care ea este definită: "Eliberare de amenințarea haoticului prin deschiderea orizontului unei ordine superioare împlinită de efectele diadice armonizante sau contrastante ca sens, la care se adaugă efectul eufonic între perechile de rime mimând logodne cosmice." Trebuie să
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
vom întâlni "d'angoissantes notations psychologiques, de pitoyables et boulversantes confidences intimes". Descriptiv, bogat în impresii, acesta nu încalcă o foarte supravegheată frontieră a pudorii, nu riscă pași în zone obscure ori pe nisipuri mișcătoare, întocmai cum, în nici unul din paragrafe, nu se preschimbă într-o celebrare a sinelui, într-un balsam de vanități rănite, într-o poartă deschisă a lichidării de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi conduce pana, în potolita lumină a unui temperament echilibrat, limpezit
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
intelectuale, rezervate bărbaților - chiar dacă, în fapt, Mona e cea care, prin metodele pe care Miller le poate intui, face rost de bani pentru a-și întreține soțul. Deși romanul se deschide cu Ea ("Era fascinantă în rochia persană"), după două paragrafe Mona-femeia fatală dispare, înlocuită de grijile materiale. Previzibil, lumea din Plexus se învârte în jurul stomacului, și nu în jurul subiectului care pare să acompanieze peste tot numele lui Miller. Supraviețuirea de zi cu zi, banii de mâncare, chirie și autobuz sunt
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
un fel neconvingătoare, insuficient documentată și fără consecințe esențiale în ceea ce privește substanța portretelor pe care el le face celor o sută de genii. E adevărat, el face mai multe referiri la lucrările lui Gershom Sholem și Moshe Idel, dar cele câteva paragrafe introductive prin care Bloom își stabilește cadrul teoretic cabalistic (care să cuprindă și să explice cele o sută de genii) par insuficiente, insuficient elaborate și slab croite pentru foarte ambițiosul lui proiect. Cabala e, cred, o tradiție mult mai complexă
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
în fumigațiile din peștera lui, și-l îngăduia pustnicul?...". Evident, speculația asupra demoniei sfîrșitului de ciclu istoric reflectat în opera lui Beckett devine, pe asemenea coordonate, deja previzibilă. Cu o acribie integratoare, eseistul își inaugurează considerațiile pornind de la Thomas Mann (paragraf al unei "istorii estetice a Diavolului"): "Diavolul lui Thomas Mann, în Doktor Faustus, propune parodia ca singura posibilitate artistic creatoare în negație ce i-a mai rămas omului în zilele noastre. Biet diavol estet care vorbește ca un profesor, a
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Moscova... Ce formidabilă mașină trebuie să existe acolo ca să răspundă la aceste întrebări care sosesc în fiecare minut din toate punctele imensei Rusii? " E una din puținele ieșiri ale lui Simenon pe parcursul reportajului său sovietic. Pentru epoca în care scrie, paragrafe ca acesta sunt incendiare. Indicarea unei mașini de fabricat răspunsuri, ascunse în spatele imensității ruse, era mai mult decât o intuire a modului de funcționare a propagandei totalitare. A doua jumătate a periplului său sovietic nu mai e o căutare scandalizată
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
și echivalențe între cele două Testamente, ba chiar construirea paralelismelor acolo unde acestea erau inexistente." Unde găsim ironia într-un astfel de text? Gîndiți-vă la sutele de emisiuni culturale la radio sau televizor în care niște voci înfiorate citează primul paragraf evanghelic sau la compunerile școlare care încep cu același text uzat și abuzat și citiți apoi începutul articolului lui Andrei Cornea: Apoi a urmat Greșeala. De traducere, de interpretare, de înțelegere." Oricît de ironic ar fi și oricîte argumente științifice
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
müßte, das an das Sein selber und nur an dieses denkt, indem es das Sein selber, Es in seiner Wahrheit, bedenkt: die Wahrheit des Seins und nicht nur wie alle Metaphysik das Seiende hinsichtlich seines Seins." (ultima bucată din penultimul paragraf din recapitularea de după § 2, recapitularea cu titlul "To pseudos als Gegensatz zum alethes" etc.) Traducerea românească pentru acest text pe care l-am redat în germană tocmai pentru a demonstra dificultățile de transpunere, sună: "S-ar putea atunci întâmpla ca
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
ar părea interesante de multe ori (pentru că, iarăși, nu înseamnă că dacă am avut profesori care susțin postmodernismul noi nu putem vedea fisurile demonstrației lor sau nu ne putem îndoi de necesitatea sau adecvarea discuției la realitatea românească), astfel de paragrafe ne întorc din drum. Niciodată, din tot ce am citit despre postmodernism, din tot ce am auzit la cursuri sau în diverse discuții, lucrurile n-au fost înțelese așa: postmodernismul n-a fost și nu este considerat o dizidență, nici
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]