74 matches
-
mult sau mai puțin apropiat. Dacă scrii despre ceva ce se întâmplă chiar astăzi, critica oficială consideră asta, a priori, cu un surâs disprețuitor, gazetărie. Dacă scrii despre viitor, atunci nu poți fi decât un producător de science-fiction, adică de paraliteratură. Trecutul e sigur, e nobil pentru establishmentul literar, prezentul și viitorul sunt dubioase. Un mod de a gândi curat oligofren. Eu am scris despre toate timpurile și pot să afirm liniștit că nu există un timp privilegiat pentru literatură. Mă
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
le socotim a fi în interiorul cercului: de pildă, memorialistica, jurnalul intim, corespondența. Schimbarea de care vorbeam, pe care eu însumi, cititor profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O observație asemănătoare se poate face nu numai cu privire la literatură în general, dar și cu privire la unele dintre speciile ei. Să luăm romanul: noțiunea este cu mult mai largă astăzi decît ieri. Prin roman s-a înțeles, mai ales în secolul
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
melancolia ce întovărășește revederile, despre pitorescul divergent al traiectoriilor pe care le-a luat viața unui grup omogen, clasa de liceu. În cazul nostru însă, al colegilor mei de la liceul Cantemir, cea mai mare parte a clișeelor acestui gen de paraliteratură nu se potrivește. Totul s-a petrecut pe neașteptate. La începutul anilor '80, cînd atmosfera din țară devenise irespirabilă, ne-am întîlnit - în Piața Rosetti din centrul Bucureștilor - cinci colegi de liceu, absolut întîmplător, într-o seară de vară. Fericiți
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
în semnificație. Un set cuprinzător de asemenea texte cu funcție de salubrizare a spațiului literar, apărute în chipul sistematic al unei "campanii", în Ziarul de duminică a lui Stelian }urlea, formează obiectul unui volum de care ne ocupăm în prezentele rînduri. Paraliteratura, demonstrează cu aplicație Alex. Ștefănescu, posedă fețe numeroase. E un fapt poliedric a cărui rotire, executată de o mînă dibace, e în măsură a ne oferi un spectacol nu de "sunet și lumină", ci de "sunet și întuneric". Un întuneric
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
asemănător” - și dubletul său familiar, identic ca formă, împrumutat direct din grecește, cu sens superlativ, intensiv: “puternic”. Primul para-, cu sensul fundamental „lîngă”, „dincolo de”, provine, în limbile moderne, tot din greacă, de unde a fost preluat pe cale cultă. Cuvinte ca parapsihologie, paraliteratură, paramedical, paramilitar, paranormal sînt azi curente (ideea comună fiind de asemănare, contiguitate, dar și de diferență și chiar marginalitate, nesupunere la standardele „tari” ale domeniilor); intrate în română adesea din franceză, sînt în prezent întărite de existența corespondentelor internaționale. Există
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și în mod legitim) la iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură) ca și în alte scrieri literare, parcă prin minune. Lungile serii de banalități, citatele excesive din cărți și publicații, unele reflecții neîndoielnic marcate de "gândirea medie" a anilor când au fost notate se amalgamează cu nu mai puținele elanuri de
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Cernat, Angelo Mitchievici le "scutură" fără pic de nostalgie, ca pe niște "fotograme ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei" devenite afacere de stat. Slujbașii ei, de ieri și de azi, expuși la gazeta de
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
din texte pentru definiții ca să instituie un tablou critic pe familii, clase, determi nări și câte altele. În această ordine de idei, Profesorul Eugen Simion aduce în albia literarului și eseul biografic / autobiografic/memorialistic, autoportretul, antimemoriile, cartea vorbită, discursul epistolar, paraliteratura, interviurile, convorbirile, corespondența (oficială, particulară și intimă; în vol. II, cap. III impune o sobră și inteligentă implicare/ deta șare când se scrie despre corespondența dintre N. Steinhardt și Virgil Ierunca, despre Iubirile și disperările lui Cioran, despre corespondența și
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
biografia tânărului Stancu Ilin (n. 23 noiembrie 1933), care, din acel moment și până acum, s-a consacrat, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diverse aspecte. Un subiect predilect al investigațiilor lui Stancu Ilin îl constituie biografia, bibliografia, biobibliografia și paraliteratura lui Liviu Rebreanu, iar la sugestia lui G. Călinescu își elaborează teza de doctorat, Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și corespondenței sale, care, ulterior, va constitui substanța cărților - Liviu Rebreanu în atelierul de creație (1985) și Liviu Rebreanu în agora
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
existența unei literaturi de calitate în raport cu o literatură inferioară valoric -, inovatorii istoriei literare au replicat că gusturile se modifică în permanență, "valoarea artistică" devenind un concept extrem de flexibil, imposibil de definit (ca argument s-a reclamat nevoia marelui public de paraliteratură care include așa-zisa "literatură de frontieră", capabilă să răstoarne, prin masivitatea ei, elitista literatură canonică). Fără îndoială că discuțiile despre canon nu se vor încheia atît timp cît actul literar va mai fi resimțit ca o necesitate a speciei
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
puține, au o largă circulație folclorică, fiindu-ne bine cunoascute (de pildă, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul). Meritul lui Iordache Golescu e acela de-a le fi sistematizat și de-a le fi dat explicații, o paraliteratură savuroasă, mai interesantă, în sine, decît regulile de purtare ale unei societăți mai în vîrstă cu cel puțin vreun secol jumate. Incluse, parțial, în proverbele lui Iuliu Zanne și într-o cărticică de la Albatros, de proverbe comentate, îngrijită, în 1973
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
altă realitate, enorm diversificată, își aștepta scriitorii și cititorii care să o descifreze. Am rămas cu așteptările. În locul unei normalizări a câmpului literar, asistăm la o disparitate și mai mare între literatura cu majusculă, greu inteligibilă și digerabilă, și o paraliteratură joasă, fără o undă de problematizare, fără vreo veleitate artistică. Prozatorii adevărați se felicită pentru capacitatea lor de a rezista, legați de catargul propriei Opere, sirenelor consumerismului. În timp ce autorii de best-seller-uri jenante caută cu disperare critici care să-i gireze
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
o asemenea autoritate în ochii unor cititori atât de mulți și de diferiți. De obicei valoarea și succesul nu se suprapun. Sunt cărți mari, pe care le citesc o mână de oameni (sau nici aceia); și cărți mediocre estetic, de paraliteratură curată, care se vând ca pâinea caldă. Cum se explică, atunci, succesul formidabil al poeziei lui Nichita Stănescu? În ce constă secretul regalității sale, care este cifrul - nu al poeziei, ci al impactului ei? Pentru a da un răspuns acestor
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
să demonstreze că literatura de anticipație are o bază solidă, clădită, din punct de vedere istoric, cu temeinicie, că ea nu este doar un fenomen la modă. Mai mult, el o îndepărtează de suspiciunile acelora care o considerau a fi paraliteratură tocmai demonstrându-i literaturitatea, care, în viziunea autorului, este o trăsătură definitorie a ei. În ce mă privește, nu pot decât să susțin această idee, fundamentală, aș zice, în înțelegerea anticipației românești. Mai mult, trebuie să adaug că acest gen
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
și că uneori se amuză "gratuit" și "ieftin" (p. 118). Criticul nu este de acord nici cu tratarea pe un spațiu prea amplu a lui Constantin Virgil Gheorghiu, care ar fi avut loc tocmai bine "la coada unui capitol de paraliteratură" (p. 118). Fără a avea nici un fel de partis pris în această privință, semnalăm faptul că și Florin Manolescu, în substanțiala sa lucrare Enciclopedia exilului literar românesc (Ed. Compania, 2003), îl onorează cu un spațiu la fel de generos pe autorul romanului
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
coordonarea cunoscutei specialiste în domeniu, Denise Escarpit. Autoarea se apropie cu seninătate și cu o constantă și pasionată muncă de vîrsta de 90 de ani, din care cîteva decenii bune au fost consacrate recunoașterii, impunerii și apoi studierii așa-zisei "paraliteraturi", numită mai simplu, literatură pentru copii. Specialistă în literatura engleză și în comparatistică la Universitatea din Bordeaux, Denise Escarpit a elaborat o interesantă teză de doctorat despre Histoire d'un conte. "Le Chat Botté" en France et en Angleterre (Istoria
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
către formele alterității insuficient cunoscute sau acceptate. Stimulată de formația inițială de arabist a comparatistului ori ținînd, pur și simplu, de apetitul explorator al istoricului literar, ea se manifestă, tot mai vizibil, în studiile post-decembriste despre exil, despre literatură și paraliteratura biografică, despre narațiunile mistificatoare ale identității („mistificțiuni” e un concept care-i aparține sută la sută!) și, mai nou, într-un volum de pionierat despre scrierile de închisoare autohtone din perioada precomunistă. Un volum pe cît de surprinzător pe atît
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
cei mai importanți exegeți ai literaturii naționale. Una din sursele fundamentale de elaborare a unei biografii o constituie, așa cum am mai susținut și odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur, tot ceea ce se referă la paraliteratură și în cazul lui Perpessicius contribuie, în chip substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
prozatorului, jurnalistului, teologului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține, încă, o sumă importantă de necunoscute, întrucât cercetătorii și biografii operei și destinului unuia dintre cei mai însemnați scriitori interbelici nu au recurs la consultarea surselor primare și, desigur, nici la paraliteratură. Epistolele lui Nichifor Crainic, atâtea câte există, și există multe, sunt extrem de prețioase, deoarece întâlnim în conținutul lor informații biografice și literare relevante pentru rescrierea unei biografii temeinice și, mai ales, veridice. Imaginea omului, profesorului, scriitorului și cărturarului Nichifor Crainic
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
o atenție specială si se cuvine a fi restituită într-un tom de documente literare întrucât vom descoperi un Topîrceanu imprevizibil si complet necunoscut. Ceea ce s-a descoperit si tipărit până acum e doar o parte din bogata si variata paraliteratură pe care a scris-o, cu talent si grație, autorul Migdalelor amare. Am cercetat, adunat si adnotat câteva sute de epistole, evident, inedite, pe care George Topîrceanu le-a trimis, în timp, confraților săi, mai tineri sau mai vârstnici, membrilor
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
poezie și imposibilitatea descoperirii unei noi paradigme literare, A. Mușina și A. Bodiu au arborat o perspectivă optimistă. Argumentul: se scrie proză românească multă și bună. Nu în ultimul rând, merită reținute observațiile lui C. Dobrescu despre slaba promovare a paraliteraturii și absența unei clase de mijloc care să asigure circulația cărților pe piață sau discuția despre cinematografie și despre filmul românesc începută de A. Mitchievici. Ultimele hotspoturi ale conectării dezinvolte la discuție, înaintea servirii mult așteptatei mese de seară celor
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
a găsit tonul cel mai adecvat unei comunicări ideale. Lecturile importante și, evident, incitante, în ordinea spiritului, din literatura franceză și literatura română, i-au deschis nebănuite ferestre prin care a receptat și a comentat cu eleganță unele aspecte specifice paraliteraturii. Epistolele lui Const. Ciopraga conțin informații, precizări, note, observații, corijări, sugestii, portrete și microevocări care contribuie la o înțelegere corectă a operei, a autorului și a epocii. Elocvente în acest sens sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Dumitru
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai fenomenului Marino, de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, cartea este prefațată și coordonată de Florina Ilis, o meticuloasă și exigentă cercetătoare a vieții literare din Transilvania. Și nu numai. La secțiunea paraliteratură există nouăsprezece poziții bibliografice ce cuprind o parte infimă din epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
1886-1937) au fost cercetate și interpretate, cu rigoare, de istoricul și criticul literar Const. Ciopraga, unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai itinerariului autorului Baladelor vesele și triste. Apelând, consecvent, la opera literară a lui George Topîrceanu, dar și la paraliteratură: memorii, jurnale, însemnări biografice, epistole, Const. Ciopraga a augmentat exegeza literară cu un portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia lui G. Călinescu, elaborată cu pricepere și tenacitate de cercetătorul literar Ion Bălu, publicată în anul 1975, exact acum trei decenii, a suportat în acest răstimp unele completări, ce țin de paraliteratură, care au menirea de a accentua profilul unui cărturar pasionat de lecturi, de investigații literare și de afirmare în presa literară și culturală. Literatura sa epistolară, atât cât există și cât se cunoaște până acum, oferă oportunitatea pătrunderii în universul
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]