106 matches
-
femeile”au făcut și au dres. De fapt există vreo 4-5 “ținte”, printre care și Oana Zăvoranu. De cealaltă parte însă, Bucurenci ne opărește la grămadă, cu acuză de misoginism politic, se agită, transpira, face uz de tot arsenalul de paralogisme și incorente cu care natura l-a înzestrat din plin, pentru a demonstra că ce!?? Că nu există femei criticabile, ca toate femeile sînt rupte din rai, ca în timp ce politicianul mascul trebuie altoit cît mai des, puținele femei din politică
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea a numeroase citate despre "trăirea afectivă și morala angoasată care, la Ionescu, însoțește fanfaronada sa paralogică" din articolele publicistice și din
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Mi-a venit o idee. Dar dacă, de pildă, mi-aș imagina că oile nu sunt ale mele... Dar tu, ce, ziceai că sunt ale tale? Da, eu așa mă gândisem, dar era în mod cert greșit. Pornisem de la un paralogism. Cum ce e aia un paralogism? Adică tu nu știi ce e acela un paralogism? Păi, dacă tu, ego-ul meu, nu cunoști cuvântul, trebuie să admiți că este destul de bizar, dacă nu de-a dreptul imposibil ca eu să pot
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
dacă, de pildă, mi-aș imagina că oile nu sunt ale mele... Dar tu, ce, ziceai că sunt ale tale? Da, eu așa mă gândisem, dar era în mod cert greșit. Pornisem de la un paralogism. Cum ce e aia un paralogism? Adică tu nu știi ce e acela un paralogism? Păi, dacă tu, ego-ul meu, nu cunoști cuvântul, trebuie să admiți că este destul de bizar, dacă nu de-a dreptul imposibil ca eu să pot folosi corect un cuvânt al cărui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sunt ale mele... Dar tu, ce, ziceai că sunt ale tale? Da, eu așa mă gândisem, dar era în mod cert greșit. Pornisem de la un paralogism. Cum ce e aia un paralogism? Adică tu nu știi ce e acela un paralogism? Păi, dacă tu, ego-ul meu, nu cunoști cuvântul, trebuie să admiți că este destul de bizar, dacă nu de-a dreptul imposibil ca eu să pot folosi corect un cuvânt al cărui sens nu îl cunosc, dar să am convingerea că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
a lui Kropotkin care afirma că la sfârșitul secolului al XIX lea Statul ar fi dispărut. Astfel de doctrine confundă sistematic conceptul de Stat cu acela de guvernământ. Din erorile sau greșelile fiecărui guvernământ, aceste doctrine trag concluzia - printr-un paralogism manifest - că Statul trebuie distrus. Ele reafirmă apoi, necesitatea unui număr de reguli juridice fără care viața În comun ar fi imposibilă, „dar care presupun totuși, realmente și logic, existența unui Stat”. Pentru că una din regulile juridice, adesea invocate de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Vecchio, nimic nu ar putea fi mai contrar față de adevăr, decât să identificăm a priori acești termeni opuși, adică de a considera orice dat relativ al experienței ca având o valoare absolută. În același mod s-ar confunda printr-un paralogism grosolan, metodele și fundamentele disciplinelor etice cu acelea ale disciplinelor fizice: s-ar submina și aneantiza, Într-un cuvânt, lumea lui «a trebui să fie» (Sollen, n.n. - V.V.) cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
decît să apuce de frînghia sau brațul pe care i le întind alții pentru a-l salva. Experiența ne arată că prima grijă a oamenilor este aceea de conservare, iar a doua de a trăi bine, ceea ce năruie în întregime paralogismul emfatic al autorului. Cercetînd mai bine această maximă a lui Machiavelli, vom găsi, poate, că e vorba de o gelozie extremă, pe care e de ajuns s-o insufli principilor: este, cu toate acestea, chiar gelozia acelor principi față de generalii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Cluj (unde Marta Petreu a predat după absolvirea facultății). Și că scopul ei era acela de a ilustra cu exemple din literatură cel mai interesant, probabil, capitol al logicii: acela legat de numeroasele tipuri de abateri (spontane sau premeditate, adică paralogisme și, în sensul cel mai strict, sofisme). Că ulterior, proiectul acesta s-a dezvoltat într-o teză doctorală (și implicit în forma finală a cărții), e mai puțin important. Grosso modo, marele merit al Martei Petreu e acela de a
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
coruperea lui prin anamorfoze. Sofismul însă se bucură de o judecată rece abia cu Immanuel Kant: „Raționamentul care este fals după formă, chiar dacă are aparența unui raționament corect pentru sine, se numește înșelător (fallacia). Un astfel de raționament este un paralogism, dacă prin el ne înșelăm pe noi înșine, sau un sofism, dacă prin el încercăm în mod intenționat să-i înșelăm pe alții” (Logica generală, Ed. Trei, Buc., 1996, p.188). în sintaxa logică, sofismul nu are valoare de adevăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
of language), Anton Dumitru (Paradoxele logice), Dimitrie Gusti (Retorică pentru tinerimea studioasă), Ion Ianoși (Nearta-artă), Olivier Reboul (Introduction á la rhétorique. Théorie et pratique) și mulți alții menționați în bibliografia cărții. în același epilog, autoarea găsește util să conchidă: „deși paralogismele sunt fără relevanță cognitivă, morală și axiologică (...), produc, prin chiar frumusețea lor, o anumită «înțelepciune», cum ar spune Ion Ianoși (...). Ele nu ne fac să înțelegem absurdul, dar ne obligă să înțelegem că absurdul există (...). De aceea am putea socoti
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de per soane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
școli, nimeni nu crede că se încalcă libertatea de conștiință. cred că aia trăiesc în regime totalitare dar nu o știu. ÎNAINTE ROMÂNI SĂ SALVĂM VESTUL! FANE SCRIITORUL @ Fane Nu te mai obosi să semnezi, pt că te recunosc după paralogismul decrepit. Din păcate, trebuie sa ma despart de tine cam cum s-a despărțit A Pleșu de DB. Nu vreau să-ți spun în fața că ești imbecil ci doar că noi doi sîntem “reciproc incomensurabili”. Tu nu înțelegi ce e
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
teze de doctorat, să zicem, sunt punctate cu farmec, incitând la aprofundare. Dacă în capitolul III accentul cade pe exegeza arealului european și mai apoi mondial, capitolul IV, Note ortodoxe (Afront secular și stima ortodoxă de sine; Inevitabil, un Patriarh; Paralogismele fricii; O agendă profetică; Mulți laici, puțini aleși; Nevoia dialogului; Miniștri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
cele bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de persoane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
cele bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de persoane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
cele bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de persoane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
poantă blitz. Are caracter instantaneu și concret. Este un puternic lubrifiant social și relațional. La extrem, bancul este o formă de viață. Ca raționament, are caracter frapant; nu rareori mizează pe efectul de paradox indus de paronimie, înțelegere greșită, sofisme, paralogisme., afirma criticul Vlăduțescu. Bancul are un efect șocant de sens. În cadrul lui atât limbajul cât și gândirea se află la un înalt nivel de perfecțiune. Înainte de toate, bancul este o construcție inteligentă. El nu este pentru mințile leneșe, pentru spiritele
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
poantă blitz. Are caracter instantaneu și concret. Este un puternic lubrifiant social și relațional. La extrem, bancul este o formă de viață. Ca raționament, are caracter frapant; nu rareori mizează pe efectul de paradox indus de paronimie, înțelegere greșită, sofisme, paralogisme. Bancul are un efect șocant de sens. În cadrul lui atât limbajul cât și gândirea se află la un înalt nivel de perfecțiune. Înainte de toate, bancul este o construcție inteligentă. El nu este pentru mințile leneșe, pentru spiritele apatice, pentru mințile
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
poantă blitz. Are caracter instantaneu și concret. Este un puternic lubrifiant social și relațional. La extrem, bancul este o formă de viață. Ca raționament, are caracter frapant; nu rareori mizează pe efectul de paradox indus de paronimie, înțelegere greșită, sofisme, paralogisme. Continuă să citești → Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII - Part 33 [Corola-blog/BlogPost/339551_a_340880]
-
poantă blitz. Are caracter instantaneu și concret. Este un puternic lubrifiant social și relațional. La extrem, bancul este o formă de viață. Ca raționament, are caracter frapant; nu rareori mizează pe efectul de paradox indus de paronimie, înțelegere greșită, sofisme, paralogisme. Bancul are un efect șocant de sens. În cadrul lui atât limbajul cât și gândirea se află la un înalt nivel de perfecțiune. Înainte de toate, bancul este o construcție inteligentă. El nu este pentru mințile leneșe, pentru spiritele apatice, pentru mințile
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
se îndrepte cunoașterea, caz în care ideile sunt regulative, nu constitutive și aceasta este folosirea lor firească din punct de vedere teoretic -, fie într-un sens constitutiv (imanent), ca fiind implicate în cunoaștere, caz în care ele conduc la producerea paralogismelor, antinomiilor și "idealului" rațiunii pure. Această pretenție a rațiunii de a-și implica într-un mod constitutiv conceptele sale transcendente (pretenție numită de Kant "dialectică" sau "logică a aparenței"52) a precumpănit în istoria filosofiei și de aceea metafizica nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
competențele facultății de cunoaștere, pregătește terenul pentru constituirea metafizicii ca știință și din această cauză putem spune că ea are statut de proiect al metafizicii; ea conține Ideea științei în cauză și încearcă să o reconstruiască prin raportare la aceasta. Paralogismele și antinomiile pot fi eliminate prin distingerea riguroasă a fenomenului de lucrul în sine și prin folosirea doar regulativă a Ideilor rațiunii, acceptând că "cel mai mare și poate unicul folos al oricărei filosofii a rațiunii pure nu este decât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită problemă ridică postulatul sufletului nemuritor. Nu se poate face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință). Nici în noul context, cel etic, sufletul nemuritor nu apare ca o cunoștință
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru prelați... Dacă împărăția cerurilor aparține celor săraci, nu încape nicio îndoială că Vaticanul înregistrează un număr considerabil de persoane sortite afuriseniei. în ce-l privește, Willem Cornelisz trăiește printre oameni modești, țesători de felul lor. Bizuindu-se pe acest paralogism interesant - cei bogați și cei puternici de la Vatican riscă să ocupe ultimele rânduri în cer... - el susține că numai sărăcia garantează grația divină și perfecțiunea care fac posibilă orice acțiune. Numai sărăcia lucie te situează dincolo de bine și de rău
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]