28 matches
-
IMOBILIZAREA INTERMAXILARĂ UTILIZEAZĂ ATELE FIXATE CU LIGATURI DE SÂRMĂ INTERDENTARE) RECOMANDARE [Grad B] Imobilizarea prin mijloace ortopedice se recomandă în următoarele situații: ● pacienți care prezintă unități dentare suficiente pentru aplicarea aparatului de imobilizare intermaxilară, în următoarele forme anatomo-clinice: () fracturi mediane, paramediane, laterale incomplete/fără deplasare/ cu deplasare, dar cu reducere facilă () fracturi ale unghiului mandibular sau ale ramului vertical în plină masă musculară (în general fără deplasare); () fracturi condiliene: se aplică imobilizarea intermaxilară elastică pentru 2 săptămâni, după care se începe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
IMOBILIZAREA INTERMAXILARĂ UTILIZEAZĂ ATELE FIXATE CU LIGATURI DE SÂRMĂ INTERDENTARE) RECOMANDARE [Grad B] Imobilizarea prin mijloace ortopedice se recomandă în următoarele situații: ● pacienți care prezintă unități dentare suficiente pentru aplicarea aparatului de imobilizare intermaxilară, în următoarele forme anatomo-clinice: () fracturi mediane, paramediane, laterale incomplete/fără deplasare/ cu deplasare, dar cu reducere facilă () fracturi ale unghiului mandibular sau ale ramului vertical în plină masă musculară (în general fără deplasare); () fracturi condiliene: se aplică imobilizarea intermaxilară elastică pentru 2 săptămâni, după care se începe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232121_a_233450]
-
grefonului osos, cu deplasarea lui și deteriorarea osteosinrezei, de infecții, de deformări și de complicații neurologice. Alegerea tehnicii potrivite fiecărui caz este esențială, depinzând de localizarea leziunii. Calea anterolaterală este folosită în prezent foarte mult dacă leziunea este mediană sau paramediană. Calea posterioară este folosită pentru leziunile laterale și în special în cazul artrozei cu afectarea foramenelor. Discectomia simplă, fără grefă, este cea mai răspândită tehnică pentru hernia de disc simplă. Discectomia cu grefon osos este indicată în leziunile disco-osteofitice importante
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
aorta, originea trunchiului celiac, multiplele ramuri nervoase, ganglionul semilunar, masa limfoganglionilor care constituie ultimul releu locoregional pentru cancerele intestinale. La nivelul originii arterei mezenterice superioare raportul este cu vena renală stângă. Aorta este flancată de lanțul limfoganglionar paraaortic. La nivel paramedian drept raporturile sunt cu ligamentul lui Treitz, unde chirurgical se poate efectua decolarea retro-duodeno-pancreatică. Raportul vascular este cu vena cavă inferioară la nivelul abușării celor două vene renale, corespunzător vertebrei L3, unde vena cavă este încrucișată de artera spermatică, respectiv
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
ligamentul lui Treitz, unde chirurgical se poate efectua decolarea retro-duodeno-pancreatică. Raportul vascular este cu vena cavă inferioară la nivelul abușării celor două vene renale, corespunzător vertebrei L3, unde vena cavă este încrucișată de artera spermatică, respectiv uteroovariană dreaptă. La nivel paramedian stâng raportul este cu fascia de coalescență Toldt, zonă unde decolarea chirurgicală este facilă, rămânând coada pancreatică în ligamentul pancreatico-splenic. VASCULARIZAȚIA PANCREASULUI ARTERELE Sistemul arterial este tributar trunchiului celiac și arterei mezenterice superioare. Arcadele vasculare duodeno-pancreatice asigură practic irigația capului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
Mallet-Guy Tehnică: Timpul I Whiple și Frantz utilizează incizia transversală supraombilicală în abordarea pancreasului stîng, incizie care dă cea mai bună lumină a zonei unde se află pancreasul stîng. Laparotomia în „L”, care are un traiect vertical, fiind median sau paramedian și alt traiect orizontal, care este realizat deasupra ombilicului cu 2 cm și merge pînă la cartilajul coastei a IX- a. Autorii români, printre care și I. Juvara, utilizează incizia în echer, care, spun ei, dă o lumină mai bună
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
nervului frenic diagnosticată imediat posttraumatism [83]. Procedee chirurgicale Abordul toracic Este cel uzual - toracotomie laterală sau posterolaterală (cu acces în cavitatea pleurală prin spațiul intercostal VII-VIII), chirurgie toracosco-pică, chirurgie toracică videoasistată; se practică și abord abdominal - laparotomie (subcostală, transversală subcostală, paramediană), chirurgie laparoscopică. Prin abord toracic ca procedeu de frenopli-catură fără incizia diafragmului este recomandată plicaturarea centrală a diafragmului prin toracotomie, procedeu descris de Schwartz și Filler în 1978 [69]. Tehnica chirurgicală constă în crearea de pliuri dinspre anteromedial spre posterolateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii ai formației reticulate fac parte 5 principale grupe de neuroni: nucleul reticular lateral situat înapoia olivei bulbare; nucleul paramedian ce contribuie împreună cu precedentul la formarea căii spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2/3 mediale ale întregii formații reticulate; nucleii pontini caudali și orali, ce continuă rostral și oral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trunchiul cerebral și tractusurile calotei pedunculare pontine și părții dorsale a bulbului, ea constituie de fapt continuarea rețelei reticulare periependimare a măduvei spinării (fig. 10). Fig. 10 - Vedere de ansamblu a formației reticulate. La rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a formației reticulate. Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în raport anatomic constant cu elementul arterial și portal al segmentului hepatic respectiv. Ficatul drept și cel stâng este drenat distinct de cele două canale hepatice lobare, canalul hepatic drept și stâng. Hepaticul drept, constituit din canalul lateral și cel paramedian, drenează segmentele 6,7, respectiv 5 și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3 și 4. Confluența celor două canale hepatice se face deja extrahepatic, la nivelul hilului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
proximale, subfalciforme, ale lor, ce se pot fi deplasate de procese expansive intracraniene ! II. Sistemul venos (Fig. 16.c) 1. Venele cerebrale interne ale lui Galien Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul orificiilor Monroe și direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în Marea vena Galien, care este unică și este situată median. 2. Marea vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de matrice, de natura univocă, monoreferențială a termenului, dublate de claritatea/ obligativitatea dedogmatizării contextului de comunicare etc. Iată câteva tipare: 1. Există o "distanțare" impusă matricial, cu un caracter foarte puțin vag. De exemplu, relațiile de supraordonare ale hiponimelor: incizie paramediană, incizie transrectală, incizie pararectală, incizie Jalaguier etc. față de hiperonimul matricial (Celio) tomiile..., actualizează un tip special de distanțare, aceea dintre terminologia internă (de regulă, matricială) și socioterminologia medicală. Fără nici o excepție, situațiile de comunicare nu obligă "emițătorul" să se raporteze
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre competența practică și cunoaștera teoretică. În discurs, clasa hiponimelor apare în contexte strict gramaticalizate, în funcție de situația de comunicare, de intenția locutorului, fiind marcată de numeroși indici de științificitate ai tehnicii chirurgicale. Iată câteva exemple (N.M. Constantinescu, coord., 2012): "Incizia paramediană (fig. 11.54 - B săgeata A) este trasată pe marginea medială..."/ Incizia transrectală (fig. 11.54-B săgeata B) este plasată..."/ "Incizia pararectală (fig. 11.54-B săgeata C) etc. Observăm că structura fiecărui enunț respectă topica limbii S+A+P+C
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
iar medial de creasta occipitală internă coborând în jos până în apropierea foramenului magnum. Abordul suboccipital lateral. Abordul e unul familiar pentru cei mai mulți neurochirurgi. Incizia pielii este liniară verticală, din dreptul punctului superior al pavilionului auricular până la C4. Craniectomia este începută paramedian, se întinde de la sinusul transvers până la foramen magnum și de la linia mediană până la sinusul sigmoid (fig. 4.23). 4.23. Deperiostarea și efectuarea găurii de trepan în vederea craniectomiei; incizia durei mater. Deschiderea durei mater va avea ca principiu evitarea deschiderii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din corp și două perechi de aripi (aripile mici și aripile mari) care pornesc lateral, și două procese pterigoidiene situate bazal (fig. 4.117 și 4.118). Corpul conține sinusul sfenoid care este divizat de un sept, obișnuit situat ușor paramedian. Gradul de pneumatizare al sinusului sfenoid prezintă variații individuale ce pot fi grupate în trei tipuri: selar, preselar și conchal. Șaua turcească este delimitată anterior de tuberculum sellae, iar posterior de dorsum sellae, care prezintă două proeminențe terminale - procesele clinoidiene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vacuolar, cu vacuole de diferite dimensiuni, este oarecum caracteristic. Condrosarcomul Există trei variante histologice de condrosarcom: clasic, mezenchimal și nediferențiat. Cele mai multe condrosarcoame cu localizare la nivelul bazei craniului sunt de grad inferior [10]. Comparativ cu condroamele ele apar în regiunea paramediană, dezvoltându-se în principal de la nivelul oaselor bazei craniului, dar și de la nivelul durei mater bazale sau rareori din structurile intradurale, originea cea mai frecventă fiind la nivelul joncțiunii petrosfenoclivale [11,12]. Condrosarcomul clasic este caracterizat de prezența celulelor mari
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în totalitate a tumorii [13]. Din punct de vedere radiologic nu este posibil diagnosticul diferențial între cele două tipuri de tumori, exceptând doar localizarea: cordoamele au preferință pentru localizarea pe linia mediană comparativ cu condrosarcoamele care au tendința de localizare paramediană. Diagnosticul diferențial se impune și cu alte leziuni cum ar fi: schwannomul, adenomul hipofizar, meningiomul, metastazele, tumorile de nazofaringe cu extensie posterioară, carcinomul adenoid-chistic sau condromixomul [2]. Biopsia tumorală directă sau prin ghidare CT poate confirma diagnosticul, dar biopsia transrectală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de titluri. Același motor pentru cuvântul cheie „orbitar” va găsi doar câteva zeci. Cel care dorește maximizarea șanselor de accesare a lucrărilor sale pe internet, este sfătuit cu căldură să utilizeze termenul recomandat de noi. GENERALITĂȚI Orbitele sunt două cavități paramediane și simetrice localizate în partea superioară a regiunii faciale anterioare, între neurocraniu și viscerocraniu și la limita de competență a mai multor specialități - neurochirurgia, oftalmologia, otorinolaringologia, chirurgia oro-maxilo-facială, chirurgia plastică și reparatorie, anatomia patologică sau oncologia. Din punct de vedere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
În patru sectoare, fiecare din acestea fiind Împărțit În câte două segmente printr-un plan orizontal arbitrar: o scizura principală delimitează ficatul drept de cel stâng; o scizura dreaptă Împarte ficatul drept Într-un sector lateral drept și un sector paramedian drept; o scizura stângă Împarte ficatul stâng Într-un sector lateral stâng și un sector paramedian stâng. Segmentul hepatic este unitatea morfofuncțională deservită de un pedicul glissonian vasculobiliar . Există 8 segmente (fig.I.3Ă: Segmentul I. Acesta nu aparține nici
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
arbitrar: o scizura principală delimitează ficatul drept de cel stâng; o scizura dreaptă Împarte ficatul drept Într-un sector lateral drept și un sector paramedian drept; o scizura stângă Împarte ficatul stâng Într-un sector lateral stâng și un sector paramedian stâng. Segmentul hepatic este unitatea morfofuncțională deservită de un pedicul glissonian vasculobiliar . Există 8 segmente (fig.I.3Ă: Segmentul I. Acesta nu aparține nici ficatului drept și nici celui stâng, fiind o entitate independentă. Este situat pe fața posteroinferioară a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vezică. Figura 11b. Meridianul vezicii. (pag. 64) Splina Pishu (V.20) Weishu (V. 21) Mingmen (D.M. 4) Arcul costal Creasta iliacă YaoYangguan (D. M. 3) Shanglian (V. 31) Ciliao (V. 32) Zhogliao (V. 33) Xiaoliao (V. 34) A doua linie paramediană Ficat Rinichi Zhishi (V. 52) Shenshu (V. 23) Dashangshu (V. 25) Xiaochangshu (V. 27) Zhibian (V. 54) ChangQiang (D. M. 1) Linia paramediană Meridian • Meridianul centrifug al piciorului. • Număr de puncte: 67. Traiectul meridianului principal Începe la punctul 1V, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
M. 3) Shanglian (V. 31) Ciliao (V. 32) Zhogliao (V. 33) Xiaoliao (V. 34) A doua linie paramediană Ficat Rinichi Zhishi (V. 52) Shenshu (V. 23) Dashangshu (V. 25) Xiaochangshu (V. 27) Zhibian (V. 54) ChangQiang (D. M. 1) Linia paramediană Meridian • Meridianul centrifug al piciorului. • Număr de puncte: 67. Traiectul meridianului principal Începe la punctul 1V, pe marginea internă a orbitei, urcă până la rădăcina părului, la 1 cun de axa mediană, apoi continuă spre partea din spate a craniului la
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de operație în decubit dorsal, cu capul în ușoară hiperextensie. Intervenția chirurgicală constă din: evidare radicală modificată laterocervicală stângă, evidare nivelurile I, II, III laterocervical drept, extirparea tumorii în limite de siguranță oncologică prin hemiglosectomie stângă (abord prin osteotomie mandibulară paramediană), plastia defectului de părți moi prin lambou liber transferat musculocutanat din marele dorsal cu sutură microvasculară la vasele gâtului, osteosinteza mandibulei cu plăcuță din titaniu și șuruburi. Datorită amplorii sale și riscului hemoragic, intervenția chirurgicală se va desfășura întotdeauna cu
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
conexiune secundară sau cu mijloacele de menținere și stabilizare. Bara anterioară palatină transversală urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai îngustă și mai subțire. Barele palatine sagitale Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanță de parodonțiul marginal. Sunt elemente de conexiune a unor șei sau elemente de menținere și stabilizare situate pe aceeași hemiarcadă. Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]