59 matches
-
a "Istoriei civilizației(...)" - care, deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a secolului al XIX-lea - extinde totuși ideea mai departe, chiar dincolo de 1900. Nu numai nesfârșitele polemici ăntre bonjuriști și bătrânii boieri "cu parapon", dar chiar rezistență obstinata pe care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim de numeroasele aspecte ale vieții sociale și culturale actuale, confirmă valabilitatea tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
consecvent. Pe Mihalache îl încondeia amarnic în jurnal, denumindu-l cînd "Cămășarul", cînd "condamnat la cămașă pe viață" (pentru că președintele P.N.Ț. se purta în costum țărănesc, cu cămașa peste pantaloni), cînd Jean Mihalaș (pentru că n-ar fi știut franțuzește). Paraponul e, tot timpul, îndreptat înspre gruparea liberală a lui Tătărăscu și a P.N.Ț., din acest din urmă partid agreîndu-l numai pe Vaida Voevod, care, totuși, în 1935, datorită lozincii de el arborată a lui "numerus valahicus" a fost exclus
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
sus. Și în măsura în care majoritatea copiilor care au dat examenul de Capacitate nu au putut fi dopați de părinți cu meditații care costă peste puterile lor. Cum n-aș vrea ca cineva să-și închipuie că acest microscop e stîrnit de paraponul subsemnatului că progenitura sa nu a luat examenul de Capacitate, precizez că nu e cazul.
Capacitatea ratată de sus by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16060_a_17385]
-
va întreba, din păcate, care Bulevard...), toropite la mijlocul zilei, cu neorînduirea lor boemă. Casele unde se stă la comun, păstrîndu-se, totuși, o discreție, o bună-creștere mahalagească, venind direct din Ultima emisiune a lui Caragiale. Scrisorile altuia citite fără pic de parapon, logodnicul care acceptă o onoare precară, cu o știință a demontării situațiilor delicate cu eschive de "șmecheri". Camil (familiaritate miticească, deh...) nu intră, orice s-ar spune, între cei suspectați c-au pus o trăsătură la tipul șmecherului de București
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
mai e nou prin sat. Badea Ion își desfăcu nasturii la bundița și începu să-i bărbierească pe rând: pe primar, pe directorul școlii, pe medicul de la dispensar... Petre se distra cât de bine era informat badea Ion și ce parapon avea pe "autorități". Se simțea ca în "Moromeții" lui Preda, la fierăria lui Iocan! Din vorbă în vorbă nici nu observară cum a trecut timpul, ușa se deschise și intră lelea Maria cu farfurii, tacâmuri și alt rând de pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
că treaba cu iepurele dus de-a berbeleacul îi o minciună, Pâcule! Așa parcă mai vii de acasă. Hai s-o ascultăm și pe cea adevărată, oameni buni - a acceptat până la urmă moș Dumitru. Pâcu și-a privit prietenul cu parapon prin pâcla scoasă din lulea și a reluat povestea. Aveam o pușcă strașnică...O țineam sus, la bagdadie...Intr-o bună zi, o venit și vremea de mers la rațe sălbatice ... Ar fi fost păcat să nu merg măcar o dată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sfântului. Doar moș Dumitru își permitea să-l mai înțepe cu vorbe în doi peri. De această dată, însă, l-a lăsat și el în pace...o vreme. Când a văzut că Pâcu o lungește anume, l-a întrebat cu parapon: Cât ai de gând să-l sfredelești pe dracu în fund, Pâcule? Până după miezul nopții, Dumitre, că atunci iese dracu dintr-o bortă cu-n papuc și c-o ciubotă. Măi Pâcule! Eu să fiu în locul babei tale, numai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
piciorul în pământ și țipă: "Numa' din cauza ta, numa' din cauza ta, Vergile! Că m-am potrivit io la vorbele tăle, melc bengalez, ce ești!" Privi la sticlele din mâini de parcă le-ar fi văzut pentru prima dată. Oftă plin de parapon: "Că-mi trebuia mie i'secticid! Să mă duc în piață cu el, să mă milogesc dă toți ăia p-acolo să mi le cumpere. Tu cu ideile tele de doi lei snopu'." Se încruntă și se apostrofă singur: Da
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vine acum - a răspuns crâșmarul de lângă hornoaică, unde își ținea balerca cu rachiu. Până să guste din mâncare, cărăușii s-au trezit cu câte un țoi de rachiu dinainte. Pâcu a privit la Costache întrebător și i-a vorbit cu parapon: Da’ bine, Costache! Eu îs om de un degetar de rachiu? Toți au privit către Pâcu cu zâmbetul pe buze, semn că îl știau poznaș. Costache nu a așteptat altă vorbă ci s-a înființat pe dată cu încă un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și moș Dumitru. Cum văd eu, Pâcule, nu te mai trage ața la cântec. Așa că fă bine și gândește-te la o poveste din cele pe care numai scăfârlia ta afumată poate s-o scornească. Drept urmare, Pâcu a privit cu parapon spre moș Dumitru și-a scos luleaua, punga cu tutun și celelalte scule trebuitoare. Le-a așezat pe masă. Cu un calm demn de un mare meșter, a pornit să meremetisească luleaua. Cu mare nepăsare s-a apucat să îndese
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache Rosetti nu mai poți trăi în Valahia din cauza Europei, toți te iau cu gura pe dinainte ca să poată vîrî mîna pînă la cot în averea Țării. Bună creșterea și bunăcuviința au fost izgonite ca să le ia locul obrăznicia și paraponul europenesc. Dar ce știu ăștia despre Europa? Vînd ce-au cumpărat! Toți vor drepturi și nimeni nu-și duce la capăt îndeplinirea datoriei! Asta este Europa lor! Păi dacă ar face asta chiar în Franța ori în Anglia, de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de muieri, mîrîie cîinele la proastele alea două care se hlizesc degeaba. Și prinde o molie, să se facă util. Bravo, Tano! îl încurajez cu un fursec. Nu-l vrea, îndărătnicul. Continuăm să rîdem complice de cîine, în timp ce el, cu parapon pe noi, se vîră demn sub masă și se preface ațipit. Buna dispoziție trece de la mine la ea, de la ea la mine; roșeața tînără din obrajii lui Șichy i-a molipsit și pe-ai mei. Tano nu ne mai suportă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
recomandare în fața fiului care le face o vizită părinților însoțit de soția sa și nepotul Joshua. În fața unei degradări simbolice, a pierderii aurei eroice, Ion. I. Ion nu ezită să persuadeze pe rând pe funcționara de la minister, acră și cu parapon, pe directorul Asociației Veteranilor de Război și, ultimativ, chiar pe Ion J. Ion care detestă festivismele și armata și pe care-l determină să-i dea o semnătură că renunță la medalie în favoarea lui. O clipă, eroul autentic, care și-
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
redundanțelor? Mai întîi renunțînd la acele conjuncții coordonatoare („și“ ori „sau“) de care face abuz în toată cartea. Nu e frază în care apariția lor agasantă să nu dea naștere unor reiterări dizgrațioase, la a căror vedere cititorul intră în parapon. Efectul e de îndesare a unor cuvinte care, prea multe fiind, nasc monotonie prin extenuarea atenției. Cu timpul obosești să mai urmărești catenele polimerului și dai să sari la următoarea frază, pentru ca acolo ritualul redundanței prin „și“ ori „sau“ să
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
Măniuțiu sînt creații în cel mai nobil sens al cuvîntului. Fiecare regizor a însemnat enorm pentru trupă. Pentru prestigiul teatrului ca instituție. Pentru varietatea reală e repertoriului. Mă întristează enorm cînd observ nu doar nepăsarea celor din Iași, dar oarecum paraponul pe care îl au față de oricine vine acolo. Indiferent de nume, de greutate, de calitatea spectacolului, de beneficiul uriaș pe care îl poate primi pentru orice actor, din orice generație, o întîlnire fie doar cu un singur nume amintit mai
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe un om de stînga atașat tradiției naționale, dar în niciun caz ca pe un neaoșist „provincial”. Nota bene, antipatia față de „boieri” nu-l împiedică să admire aristocrația fără parapon a unui memorialist precum Gh. Jurgea-Negrilești, de pildă. Nu e nevoie să-i împărtășești totdeauna judecățile (cu unele nici eu nu sunt de acord, sau nu pînă la capăt). Însă cei care, vexați de opțiunile scriitorului, vor găsi în ele
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
cu mau! (Ci, toamna, de-a pururea-s grav-ciglatson!) Incaltea, sunt singur: zăpezile au Intenții să-mi poarte coron! Florile dalbe se fâțâie-n joc nuligest: Musmee, de parcă, din spațiul nopin, își scutură tandre cireșii-n acest Banatic solstițiu. EGNIN! Parapon de sezon / 1994 Moș-Ajun deja-mi trecuse Peste noaptea cea mai mare, Dar nici pentru dânsul nu se înjghebă niscai ninsoare. Bolta, chit că-i hibernală, Nici măcar un icusar n-a Scos din nouri la iveală: Semn că e falită
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
20%. Surprins, Ion Gheorghe Maurer îi șoptește superiorului: - Cum naiba, pușcăriașii să se bucure de mai multă atenție din partea conducerii superioare de partid decât cei care reprezintă viitorul țării?! - Lasă-mă, măi Ioane, că știu eu ce fac! răspunde cu parapon prim satrapul bolșevic. Studenți n-avem cum să fim, dar pușcăriași nu se știe niciodată...” Ei bine, ăia n-au mai ajuns la mititica, pe când ăștia de-acuma, măi nocivi că tot ce s-a zămislit vreodată pe aceste meleaguri
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost câștigat la strungă, Dacă nu chiar o...-ntâmplare; Pe când, iată, Bârlobrează Se înfoaie în amvon, E Sfârlează cu...fofează Și de-i căta parapon, Nu ți-a da crezare nime Cel mult te-or crede năuc, Ba chiar între două rime Te închid la... balamuc. Referință Bibliografică: POEZII (lui Mihai Eminescu) / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
nr.83/20016 pentru completarea Legii nr.8/2006, prin care se recunoaște uniunilor ziariștilor calitatea de uniuni de creație. La drept vorbind, nu atâtpe ideea dacă jurnalistica este sau nu este o formă de creație i s-a pus paraponul domnului profesor universitar specializat în mass media și comunicare, cât pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Împotriva căreia țâfnosul domn se pare că are ceva anume. Că domnul cu pricina are sau că nu are un dinte sau mai mulți
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o burniță târzie Umblam ca niște paparude La furat de struguri sau de dude Nepăzită când găseam vreo vie; Cădea seara ca un chilipir: Frânți, peste saltelele de paie Ne cosea mama ce putea din straie C-
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
Nu demult, într-un grup restrâns ce glisase pe nesimțite într-o cheie mai puțin oficioasă, un mare director, dintr-aceia cu asistente personale, anticamere și parapon se olicăia de ți se rupea sufletul: „Am adus în trei ani 50 de milioane de euro în compania asta și eu cu ce mă aleg? Ăștia mă exploatează ca pe un prost. Ăsta e bonus?! E bătaie de joc
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
să știm ce glăsuim. Or, pe acest considerent, faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele nu mint - n-ar trebui să fie atât de trist pe cât mi se pare. Ar fi un subiect bun pentru investigație științifică fără parapon naționalist. Spoiala vest-europeană a elitelor noastre nu acoperă fondul gros al chefirului de țară nici măcar azi, după mai mult de 25 de ani de furie galopantă pe urmele duhului occidental. Mă întreb și eu retoric, ca protagonistul din Aferim! ce-
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
suntem li azi dar nu vrem să admitem). Faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele nu mint - n-ar trebui să fie atât de trist pe cât mi se pare. Ar fi un subiect bun pentru investigație științifică fără parapon naționalist. Spoiala vest-europeană a elitelor noastre nu acoperă fondul gros al chefirului de țară nici măcar azi, după mai mult de 25 de ani de furie galopantă pe urmele duhului occidental. Oricum nu mare mi-ar fi mirarea să mișune români
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
duioase și mângâietoare ale mamei Cucerindu-mi mintea cea mâhnită, Mă ridică din negura melancoliei. Asprimea, înțelepciunea și bărbăția tatei, Mă împing în viață, Făcându-mă să ridic capu` la orice obstacol existent, Un scut ce mă apără de săgețile paraponului Și se apasă peste mine. Vremea apusului se apropie Și plecarea mi-e pregătită, Convingându-mă să las trecutu-n pace Și să mă-ntorc la cei trăitori, Care mă fac să mă bucur de darul Domnului. Mama Ce e
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]