19 matches
-
calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei, că "s-a atribuit niște calomnii d-lui Holban de cătră niște indivizi, unii paraponisiți, alții fără greutate socială". Noi știam că d-lui Holban i s-a atribuit cu totul altă vină decât vina calomniei. Apoi, dânșii "dezmint că faptul atribuit prefectului sânt (adică este) pure invențiuni" și zic că dezmințirea lor este întărită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai așezat și zice: Ia stați rogu-vă, mie-mi pare că treaba asta are cusur. Sau e pehlivănie sau e nebuneală sau și una și alta la un loc" - atunci știți cum se cheamă acel sărman întrebător? Reacționar, rugină paraponisită, austro-maghiar sau rusofil, vânzător de țară. Noi [î]i zicem conservator. Liberal în România nu va să zică ceea ce se zice cu acest cuvânt în alte țări. Dar când cineva n-a învățat carte și-i cam zevzec de felul lui, s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Orientului. [29 octombrie 1881] ["D. N. BASARABESCU, PÎNĂ MAI IERI... "] D. N. Basarabescu, până mai ieri slujbaș al statului, fiind dat afară din slujbă, a găsit de cuviință să scoată o gazetă de opoziție. Nedeprinși a lua în serios politica paraponisiților, n-am dat nici o atenție încercărilor stilistice ale lui Nae Postuleanu, proprii poate pentru a fi citite de Millo, cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti și în fine o mulțime de discursuri din Parlament, între cari unul chiar al d-lui Ioan Brătianu, în cari se tratează din toate puntele de vedere această cestiune mai mult decât cunoscută. Alexandri, în Millo director și în Paraponisitul, a luat cestiunea drept obiect de comedie, iar Millo însuși a adunat, într-un tip nemuritor, pe acei "foarte numeroși cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați". Din toate lucrurile pe cari le-au votat Adunările
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu elementele oficioase și semioficioase, și se-nțelege că în același grad scade neatârnarea de caracter și libertatea adevărată. Dar meșteri în sistematizarea și răspândirea oarecum epidemică a acestei boale sociale sânt roșii, cari într-adevăr vor ajunge la idealul Paraponisitului lui Alexandri, de-a face din toți românii funcționari ai statului - esceptînd reacțiunea, se-nțelege. [ 28 mai 1880] [""ROMÎNUL" CUPRINDEA... "] "Romînul" cuprindea acum câteva săptămâni următorul articol: "Monitorul oficial" a publicat zilele trecute statistica importului și esportului în anul 1879
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri politici, paraponisiți, cochete ș.a.) sunt văzuți cu ochi de caricaturist. Într-un mic „roman nichipercean” în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I. Cuza. O. ține să lanseze și un personaj popular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta lui Figaro, Paraponisiții etc.240 Deși repertoriul lui Millo era mult superior ca valoare literară și teatrală, totuși educația publicului era făcută în direcția declamatoriei melodramatice. Millo nu era numai un actor, dar era și un educator prin teatru, el era unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
național sau la capodopere ale literaturii dramatice universale (Molière sau Beaumarchais, ultimul cu Nunta lui Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă, ambele interpretate de neobositul actor. Casele mari și bogate aveau loja abonată, tot asemenea mulți chiaburi și oameni de lume își aveau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literaturii dramatice universale (Molière sau Beaumarchais, ultimul cu Nunta lui Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă, ambele interpretate de neobositul actor. Casele mari și bogate aveau loja abonată, tot asemenea mulți chiaburi și oameni de lume își aveau stalul abonat. Căci pe vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă, ambele interpretate de neobositul actor. Casele mari și bogate aveau loja abonată, tot asemenea mulți chiaburi și oameni de lume își aveau stalul abonat. Căci pe vremea aceea „fotoliul“ nu exista, exista numai stalul I. După papa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline în beneficiul d-nei R. Stavrescu.16 284 bucureștii de altădată 12. B.P. Hasdeu, Al doilea rămășag (Dedicat d-lui V. Alexandri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aprilie 1876 și reprezentată în același an, la 8/20 iulie (Ioan Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1940], p. 274), în cadrul unui spectacol de teatru, poezie și muzică (cu participarea și a lui I.D. Ionescu, acesta interpretând cupletul Paraponisitul din ziua de azi) (v. și „Millo a înviat“, TEL., an. VI, 8 iulie 1876, p. 2). 25. În ședința Camerei din 29 iulie/10 august 1876 a fost aprobat cu unanimitate de voturi (62) un proiect de lege prezentat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
o creație originală, plină de haz, sortită unei cariere triumfale, aceasta și datorită unor interpreți ca Matei Millo sau, mai încoace, Miluță Gheorghiu. În „cânticelele comice”, A. configurează o „galerie de tipuri contimporane”, unele imortalizând figuri pe cale să dispară (Surugiul, Paraponisitul, Barbu Lăutarul), altele înfățișând imperisabili marțafoi (Sandu Napoilă ultraretrogradul, Clevetici ultrademagogul). Satira e mai densă în „cânticele”, siluetele sunt mai pregnante, în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul câte unui tip fistichiu, ilariant ori cu hazoase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
-o, ca să mi-o citească.“ (Frământări literare cu schimbarea alfabetului, în Ioan Neculce, 1923, p. 233) Moldovean mehenghi și caustic, de o delicioasă îndărătnicie, personajul pare desprins dintr-un „cânticel“ de Alecsandri. I-ar fi stat bine lângă Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu perifericele jelanii executate la acordion și țambal culese de noi recent... Lasă că e și vremea turburelului cînd lumea o ia pe coarda razachiei... Sosi timpul, carevasăzică, să-i facem și noi prin mijlocitori Domnului retras dinainte de la domnie, paraponisit, o cîntare de inimă rea, cît mai sînterăm în sud-est, și nu intrarăm de tot în Europa, că altfel nici nu am mai avea haz. Repertoriu, bogat. Greu ar fi să alegi... Țambalul toacă văzduhul des și mărunt. Acordionul, și
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
interesant: În comunele rurale primarul și ajutorii săi se aleg de consiliul județean (provizoriu de comitetul permanent). Ceea ce va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei bine, acești liberali, acești "frați de popor, chica topor" - cum zice Millo în Paraponisitul - propun prin reformă ca colegiul al Iv-lea din orașe, în alegerile comunale bineînțeles, să voteze prin delegațiune, nu direct. Tot în această lege electorală sui generis, fenomenală desigur chiar pentru imperiul moscovit, se zice că primarii și ajutorii de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Să-ți trăiască! Să-ți trăiască! Stăpânul urla cătrănit către ei: - Luați, mă, și beți de sufletul lui Bozoncea! C-a murit, săracu! Luați, fraților... Mînă-mică îi mai strunea pe țigani: - Gâdilați dracului cobzele alea, că dă moartea-n voi, paraponisiților! Nicu-Piele juca în căruță, de hazul lumii, ce se ținea pe margini. 303 - Să trăiești, vereșcane! strigau hamalii bând din șepcile pline cu vin. - Cântați, mă gașperilor! se mai supăra iar starostele, nemulțumit. Cântați, mă, c-a murit Bozoncea, mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a categoriilor gramaticale (persoană, număr, diateză, timp, caz, mod) și particularitățile flexionare își pun amprenta asupra semanticii și pragmaticii textelor. La nivel frastic, publicistica eminesciană se individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor sintagmatice: expresii precum politica lingăilor, politica silei, politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se perpetuează de-a lungul întregii activități jurnalistice, devenind mărci inconfundabile ale scrisului jurnalistic eminescian. Asocieri inedite de lexeme, îmbinarea lexicului arhaic cu cel neologic, resuscitarea potențialului semnificativ al unor construcții populare, cultivarea unei topici individuale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]