25 matches
-
2.2. Difracția luminii. 2.3. Rețele de difracție LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optică geometrica și ondulatorie: - lungimea de unda; - reflexia luminii; - refracția luminii; - legile reflexiei; - legile refracției; - reflexia totală; - indicele de refracție; - unghiul limită; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglindă sferica (concava, convexa); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglindă plana; - formulele oglinzilor plane; - lentilă optică; - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); - convergență unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de refracție este egal cu 1 (notata cu simbolul dpt. D). 2.8. meridiane principale (la lentile astigmatice): liniile de intersecție ale secțiunilor unde puterea frontală este minimă, respectiv maximă, cu suprafața lentilei (există două meridiane principale). 2.9. fascicule paraxiale: fascicule de lumină infinit subțiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile. 2.10. astigmatism al suprafeței sferice sau astigmatism pe axa: la lentilele sferice, diferența dintre puterea frontală maximă și puterea frontală minimă în paraxial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172281_a_173610]
-
paraxiale: fascicule de lumină infinit subțiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile. 2.10. astigmatism al suprafeței sferice sau astigmatism pe axa: la lentilele sferice, diferența dintre puterea frontală maximă și puterea frontală minimă în paraxial. 2.11. putere sferica și putere cilindrica: la lentilele astigmatice, una din puterile frontale ale celor două meridiane este denumită putere sferica, iar diferența dintre cealaltă putere frontală și această putere sferica este denumită putere cilindrica. 2.12. direcția axei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172281_a_173610]
-
2.2 Difracția luminii. 2.3 Rețele de difracție LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie: - lungimea de undă; - reflexia luminii; - refracția luminii; - legile reflexiei; - legile refracției; - reflexia totală; - indicele de refracție; - unghiul limită; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglinda sferică (concavă, convexă); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglinda plana; - formulele oglinzilor plane; - lentila optică; - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); - convergența unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
2.2. Difracția luminii. 2.3. Rețele de difracție LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optică geometrica și ondulatorie: - lungimea de unda; - reflexia luminii; - refracția luminii; - legile reflexiei; - legile refracției; - reflexia totală; - indicele de refracție; - unghiul limită; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglindă sferica (concava, convexa); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglindă plana; - formulele oglinzilor plane; - lentilă optică; - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); - convergență unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
2.2 Difracția luminii. 2.3 Rețele de difracție LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie: - lungimea de undă; - reflexia luminii; - refracția luminii; - legile reflexiei; - legile refracției; - reflexia totală; - indicele de refracție; - unghiul limită; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglinda sferică (concavă, convexă); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglinda plana; - formulele oglinzilor plane; - lentila optică; - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); - convergența unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sferice încă mai apar, ceea ce va fi diferit pentru diferite culori. Compensându-le pentru o culoare, o altă culoare va fi deranjată. Cea mai importantă este diferența cromatică a aberației axiale care încă este prezentă pentru deformarea imaginii, după ce raze paraxiale sunt reunite de o combinație potrivită de sticle. Dacă un sistem colectiv este corectat pentru punctele axiale pentru o lungime de unde definită, atunci, bazându-ne pe gradul mare de dispersie în componentele negative, supra-corectarea va apărea pentru lungimi mai mici
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
undă și sub-corectarea pentru lungimile mai lungi de una. Această eroare a fost combătută de Jean le Rond d'Alembert și în detaliu de către C.F.Gauss. Proporțională cu deschiderea, este mai importantă cu deschiderile medii decât spectrul secundar de raze paraxiale. Aberația sferică trebuie să fie eliminată pentru 2 culori și dacă acest lucru este imposibil atunci trebuie eliminat pentru acele unde particulare care sunt cele mai utilizate considerând instrumentul în discuție. Condiția proiectării unei suprafețe într-un plan de proiecție
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
ul este o proprietate a unui sistem optic de a forma o imagine plană, perpendiculară pe axa optică, a unui obiect plan, perpendicular pe axă. Pentru fasciculele paraxiale această condiție este, în general, îndeplinită, dar în cazul unor fascicule largi nu este realizată întotdeauna, chiar dacă sistemul este corectat pentru aberația de sfericitate. Este necesar ca mărirea liniară să rămână constantă pentru orice punct al obiectului plan perpendicular pe
Aplanetism () [Corola-website/Science/331616_a_332945]
-
bază și boltă este reprezentată printr-o linie care formează o circumferință sinuoasă și care pleacă de la depresiunea naso-frontală până la protuberanța occipitală externă. Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
cartilaginos (condrocraniul) - baza craniului Oasele bazei craniului se dezvoltă din condrocraniu prin procesul de osificare endocondrală. Condrocraniul este o structură formată din diferite nuclee cartilaginoase osteogenice separate (condrocraniul precordal își are originea în creasta neurală iar condocraniul cordal în mezodermul paraxial). Fontanelele - craniul nou-născutului La naștere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate și sunt separate de spații ocupate de țesut conjunctiv fibros (provenit din creasta neurală) care în viitor va contribui la formarea definitivă a oaselor și a articulațiilor
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este. 2. Indicele de refracție al unei sfere transparente pentru care focalizarea unui fascicul paraxial să se facă în vârful suprafeței, opus punctului de incidență, este. 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul unu al radiației roșii să se suprapună cu maximul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
corpurile care dau dispersie anormală într-un anumit domeniu de lungimi de undă (respectiv frecvența) absorb puternic lumina din acel domeniu”. aproximația lui Gauss: fasciculele luminoase se consideră înguste, învecinate axului optic și foarte puțin înclinate, purtând denumirea de fascicule paraxiale, iar aproximația acesteia se numește aproximația lui Gauss sau paraxială. 4.4. Dioptri dioptru: suprafața ce separă două medii transparente, cu indicii de refracție diferiți. După forma suprafeței, dioptri pot fi: sferici sau plani. elementele unui dioptru sferic: V - vârful
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lungimi de undă (respectiv frecvența) absorb puternic lumina din acel domeniu”. aproximația lui Gauss: fasciculele luminoase se consideră înguste, învecinate axului optic și foarte puțin înclinate, purtând denumirea de fascicule paraxiale, iar aproximația acesteia se numește aproximația lui Gauss sau paraxială. 4.4. Dioptri dioptru: suprafața ce separă două medii transparente, cu indicii de refracție diferiți. După forma suprafeței, dioptri pot fi: sferici sau plani. elementele unui dioptru sferic: V - vârful dioptrului VO - axă principală O - centrul de curbură MO - axă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a celor două lentile ce formează sistemul optic. aberațiile sistemelor optice: imperfecțiuni ale sistemelor optice în ceea ce privește claritatea imaginilor, deformarea, precum și colorarea (contururi irizate). În cadrul studiului oglinzilor, lentilelor se consideră următoarele: a) lumina pătrunde în sistemul optic sub forma unor fascicule paraxiale (aproximația lui Gauss); b) pentru un obiect punctiform se obținea o imagine tot punctiformă; c) pentru un obiect mic plan așezat perpendicular pe axul optic, imaginea este tot perpendiculară pe ax; d) imaginea este nedeformată; e) indicele de refracție este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o solicitare egală a suportului muco-osos. Atunci când suportul osos este suficient de înalt, realizând suprafețe ocluzale decuspidate, obținem o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența masticatorie. Fețele ocluzale cuspidate duc la descompunerea forței verticale de presiune cu rezultante orizon-tale paraxiale ce destabilizează șeaua protetică. -Heteronumărul se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială, în special la nivelul șeilor terminale. Ca regulă, molarul trei nu se montează în arcada artificială, pentru a nu suprasolicita zonele biostatice ale câmpului protetic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
o mobilitate crescută la un numar limitat de dinți. Observațiile clinice curente arată rolul bruxismului în creșterea mobilității dentare localizate la un grup sau la toti dinții prin lărgirea spațiului desmodontal. Creșterea mobilității dentare sub influența unor forțe ocluzale excesive, paraxiale duce la modificarea terenului parodontal favorizând instalarea bolii. Glickman [126] consideră că traumă ocluzală nu poate cauza formarea pungilor dar poate influența procesul patologic de inițiere și evoluție produse de alți factori, în primul rând de inflamație. În cazul când
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
zona periferică rămâne relativ fixă (aspect ce stă la baza închiderii corpului embrionar în etapele următoare). Săptămâna a treia este importantă pentru formarea somitelor și a plăcii neurale. Somitele sunt condensări mezodermice sub formă de mase celulare dezvoltate în mezodermul paraxial, de fiecare parte a notocordului. Prin diviziunea somitelor în sclerotoame, mioame și dermatoame se vor forma: coloana vertebrală, musculatura și dermul. Placa neurală se formează datorită unei înaroșări a ectodermului pe linia mediană. în săptămâna a patra această placă se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în aceste condiții se pot delimita plicile embrionare: ectomezodermală și endomezodermală care țin de la șanțul marainal până la fundul de sac celomic. Din mezodermul axial se formează coarda dorsală ce se întinde între cele două membrane didermice - bucală și cloacală; mezodermul paraxial edifică somitele, și placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mezodermul axial se formează coarda dorsală ce se întinde între cele două membrane didermice - bucală și cloacală; mezodermul paraxial edifică somitele, și placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în elemente primordiale mezodermice: -mioame - din care se formează musculatura seamentară a peretelui antero-lateral și posterior al trunchiului; -dermatoame - din care se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este: a. 9; b. 8; c. 6. 2. Indicele de refracție al unei sfere transparente pentru care focalizarea unui fascicul paraxial să se facă în vârful suprafeței, opus punctului de incidență, este: a. 2; b. 3 1/2 ; c. 2 1/2 . 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]