1,716 matches
-
benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții actori apar însoțiți de microfoane, de căști, de întreaga recuzită specifică locului. Puțin fericite apar însă cele câteva inserții - aparent accidentale - de vorbă, adăugiri parazitare ce se suprapun cuvântului intonat, un procedeu cunoscut și îndeobște evitat de realizatorii benzilor sonore imprimate. Există stângăcii privind lipsa de experiență în domeniu - Jacquot se află la prima sa întâlnire în zona operei. Astfel pot fi catalogate anume pleonasme
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
din text (puse acolo pentru a opta pentru unul din ele, pentru o cale din cele cîteva trasate de dramaturg), să scoată din burțile care deformează spectacolul. E greu să reziști greutății cuvintelor lui Zografi. În același timp sînt părți parazitare care riscă să dilueze consistența pastei. Eu nu știu să spun dacă este un spectacol bun sau nu. Și dacă asta m-a interesat cel mai tare. Pe mine m-a prins, pe alocuri, această provocare țăcănită a lui Zografi
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
24 de ani, prin anul 1923”, străjuiește, sub coaja autoironiei (permanenta sa lumină de veghe), o luciditate cutremurătoare, blecheriană. Poate amintirea halucinantului „ghetto ancestral”, pomenit de Ov. S. Crohmălniceanu, îl face să resimtă, atît de dureros - anxios, împrejmuirile. Tîrgul, „excrescență parazitară”, se delimitează net de țarina sănătoasă și reavănă de dincolo, așa cum într-o poezie a lui Ioan Alexandru gardul de piatră al cimitirului este pus „să nu se molipsească pămîntul rămas viu / în libertate.” Același Fundoianu „colonist” se dovedește a
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
râsului, sfârșind prin a crede că bietul homo ridens, folosește acest act rezervat numai lui, și ca semn de luciditate, dar și ca "opozant politic al plânsului". Speculațiile pe temă sunt nenumărate și ele ar putea să pară un episod parazitar al romanului, dacă râsul lui Candid nu i-ar fi declanșat drama. Ne despărțim de trecut râzând", spune Candid, iar Sommer, cinic, îi răspunde: "indivizi care îndrăznesc să râdă azi, hic et nunc, se despart sigur de viitorul lor", că
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
eroare a cititorului la care recurge Caragiale pentru a proteja taina morții lui Anghelache o reprezintă presărarea în text a unor false mistere, menite să acrediteze iluzia că ascund indicii revelatoare. Ele nasc întrebări cu efect controlat, fiind, în fond, parazitare, înșelătoare, destinate îndepărtării atenției de la autenticul motiv al sinuciderii casierului. Iată câteva: cum se face că, deși era zi de leafă, iar nenea Anghelache nu mai ajunge acasă, asupra lui nu se găsește decât niscaiva „mărunțiș în monede nouă de
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
de ele printr-o dezvoltare economică la rându-i autosuficientă? Răspunsul este că America este obligată să se transforme într-un „centru imperial”, să își modifice configurarea socială internă trecând de la democrație la oligarhie. Orice imperiu are o pătură superpusă, parazitară, ce concentrează de la „centru” până în „provincii” puterea controlând statul. Va putea, oare, America să se impună astfel lumii? Și cum își va justifica ea dominația într-o lume a democrației liberale? Emmanuel Todd crede că nu. SUA nu au altă
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
actualiza". Din care pricină e nevoie de eforturi exegetice neîntrerupte, care, în special în cazul autorilor de seamă, să proiecteze noi lumini pe suprafețele operelor, curățindu-le de straturile frazeologiei respectuos-didactice, ale truismelor pe cît de "admirative" pe atît de parazitare. E nevoie, o nevoie presantă, de-a împrospăta periodic abordarea critică a trecutului. Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn totdeauna piste necercetate, raporturi ori măcar nuanțe inedite în structura creației sale, pe care un
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
capul locului: "moștenirea" lăsată de "Titanul și Părintele sculpturii moderne" ni se pare a nu fi fost tratată în mod pe deplin corect, înfățișîndu-se mai mult ori mai puțin alterată de o concepție convențională vizînd "înfrumusețarea" inoportună (pe șleau spus: parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
comodă decît la noi. La noi se iartă pe toată linia. La noi se uită". Nu în ultimul rînd sîntem îndemnați a semnala actualtiatea unor linii ale poetului ce vituperează apatia și lîncezirea conștiințelor, retorica sterilă a parlamentarilor, egotismul lacom, parazitar al noilor privilegiați, pe fondul unei degringolade axiologice: Spiritul curent arată semne de slăbiciune vădită, este o răsturnare a valorilor care ne-a dat criza principiului de autoritate atît de necesar într-o muncă de consolidare, este o ezitare și
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
la Radio, începând cu 1933 (p. 149) și continuând până în 1945 când este dat afară în vremurile tulburi ale prefigurării unui nou regim politic (p. 157, episod insuficient lămurit, care ar trebui legat de pensionarea ca medic în 1943). Pasaje parazitare sau supradimensionate mi s-au părut relatările despre excursiile lui V. Voiculescu în Munții Buzăului, la mare, în Bucegi (p. 109-123), la Craiova, Sarmisegetusa, în Retezat (p. 163-174), mai ales pentru că sunt înglodate de multe presupuneri de tipul: "a trecut
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
și în ingenioasa arhitectură a romanului Ion - aparținând aceluiași interval de creație. în "avertismentul" la Calvarul, autorul își declară (în virtutea unei convenții) intervențiile operate pe manuscrisul recuperat de la personajul său: a schimbat numele reale cu altele inventate, a suprimat pasajele parazitare care "îngreuiază fără folos mersul povestirii", a îndreptat stângăciile stilistice "și, în sfârșit, spre a înlesni citirea, am grupat povestirea în capitole cu titluri pe care le-am desfăcut iarăși în părți numerotate". Se vădesc deci planul și minuțiozitatea constructorului
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
le îneacă, fără să i se poată împotrivi, pe toate: "La fel și în scris. Orice ieșire din ritmul viu, imediat, în care țîșnește gîndul viu așterne îndată peste rînduri ca un fel de ecran opac, un fel de ceață parazitară. În care gata, se îneacă totul. Prin care gata, nu mai răzbate nimic. În care totul se năclăiește." Privind lumea fără ochelari, ca să nu poată distinge altceva decît informe, schimbătoare pete de lumină, Sonia Larian scrie, în Bietele corpuri, despre
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
în relație cu pictura murală, prin statica formei și prin transpuneri de drapaje (așa cum încercaseră, la vremea lor, Mestrovici și Paciurea), ci prin intuirea structurilor intime ale formei în gîndirea plastică de sorginte orientală. Murnu deposedează volumul de orice încărcătură parazitară, de tot ceea ce ar putea compromite stricta necesitate a mesajului, și reține doar ideea generatoare și cîmpul său expresiv. Ca și în pictură, aceleași angulozități și definiții sumare conferă personajelor fizionomii ascetice, transformîndu-le în concepte și în stări etico-afective, dincolo de
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
ochiul inchiziției, ochiul științei, ochiul pedagogic al societății. Nu trebuie să fii singur, nu trebuie să fii trist, nu trebuie să te dai cu capul de pereți. Fii interactiv, fii dinamic, fii sociabil, fii pozitiv... Suferința și singurătatea sînt stări parazitare care trezesc de îndată și reflexul de mod imperativ al opiniei publice. Iar societatea posmodernă și-a descoperit și ea repede reflexul de interdicție. De la interdicția de a fi trist s-a trecut la interdicția de a fi singur. La
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
victimă, pasul către stadiul de călău e inevitabil. N-aș merge de aici până la a spune că filmul e unul bun. Are câteva prestații actoricești notabile, vezi Orson Welles sau Anthony Perkins, dar, vorba unui critic american, e un lungmetraj parazitar. Nu face decât să "însceneze" un text a cărui logică e țicnită, în speță sofistă până la granița cu absurdul. Or, legătura dintre aceasta și cei care ar trebui s-o încorporeze, adică să îi dea literalmente viață, nu e scoasă
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
ideologizat. Acest vector al unui naționalism spiritualist este susținut în principal de Constantin Amăriuței, prin eseurile filosofice despre „dorul de veșnicie“ (în nr. l), despre „filosofia neghiobiei“ în existența absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul parazitar“ (în nr. 5), despre „originea intențională a lumii în colindele românești“ (în nr. 7). La acestea se pot adăuga poezia rituală de înmormântare, dintre formele cele mai arhaice, culeasă și comentată de Constantin Brăiloiu (în nr. 2), un articol inedit
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
însumi, cel de altădată și am fost înclinat să cred că cineva, care umblase prin biografia mea, se gândise să-mi facă o surpriză plăcută. Am deschis televizorul, constatând că alb-negrul îmi dădea imagini ciopârțite de zig-zaguri, însoțite de sunete parazitare. Antena de cameră fusese prost montată, nu putea să stabilizeze imaginea nici dacă ar fi fost orientată după Steaua polară. L-am sunat pe portar - poarta era pupitrul general de comandă - și l-am rugat să-i comunice omului cu
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
ca noi să arbitrăm precum Collina în ziua cea mai bună. Așa și noi ne dorim ca ei să joace ca Zidane în ziua lui cea mai bună" (Ziua, 18.05.2006). Evident, așa cum se întîmplă în cazul lui și parazitar din ca și coleg, ca și doctor, de la evitarea cacofoniei se ajunge ușor la o extindere a uzului, chiar dacă nu mai există nici un risc de cacofonie: "Teroriștii se înmulțesc precum iepurii" (Gardianul, 15.05.2006); "România a început să-i
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
la moarte a uriașe grupe umane putea ridica obstacole de conștiință celor cruțați și prin urmare beneficiari ai triajului. Acestea puteau fi înlăturate în măsura în care cei destinați trecerii în neființă ar fi putut fi înfățișați ca vinovați de situația în cauză, parazitari, perverși agresivi, morbizi grevați de fatale anomalii somatice. Este o schemă sumară, de tradus în ceea ce a fost lupta de clasă pe o șesime de glob, holocaustul, în Europa ocupată de naziști. A demoniza adversarul pe care l-ai destinat
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
având ca rezultat septicemia. Etiopatogenia colangitei implică atât obstacol pe CBP cât și infecția. În 85% din cazuri, colangita se datorează unui calcul impactat în CBP, care produce staza biliară. Alte cauze de obstrucție sunt: neoplasmele, stricturile biliare și infecțiile parazitare. Obstrucția biliară este necesară dar nu suficientă pentru a produce colangita. Colangita presupune în afara stazei biliare și prezența bacteriilor din conținutul duodenal, care ajung în căile biliare prin reflux duodeno-biliar. De aceea colangita este foarte frecventă în obstrucțiile incomplete (litiază
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
dar nu suficientă pentru a produce colangita. Colangita presupune în afara stazei biliare și prezența bacteriilor din conținutul duodenal, care ajung în căile biliare prin reflux duodeno-biliar. De aceea colangita este foarte frecventă în obstrucțiile incomplete (litiază, stricturi biliare posttraumatice, infecții parazitare) și foarte rară în neoplasmele biliare, care dau obstrucție completă. Cele mai frecvente bacterii implicate sunt: E. Coli, enterococii, Klebsiella, Pseudomonas, Proteus, germenii anaerobi, Bacteroides fragillis și Clostridium perfringens. Se întâlnesc în 13% din cazuri germeni anaerobi; cel mai adesea
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor de ansambluri simptomatice exclude cu desăvârșire un șir de idei precum: (a) calitatea parazitara a postmodernității, (b) atitudinea antagonist-revendicativă sau, la limită, minimalizantă a postmodernității față de epocă anterioară, (c) deconstrucția (textele lui Jacques Derrida sau Michel Foucault<footnote Ne referim aici la lucrările reprezentative ale post-structuralismului francez: La dissémination (Ed. Seuil, 1972) de Jacques
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
neamului său și are o adevărată vocație a serviciului public și a mărturiei pentru posteritate. Rândurile sale nu sunt scrise cu fața la public, dar o minte echilibrată și lipsită de patimi îl ajută pe Kirileanu să rețină esențialul, desprinzîndu-l de zvonistica parazitară și ferindu-l de deformări. În special volumul al doilea al ediției, care cuprinde perioada 1915-1918, este de recomandat urgent istoricilor. Kirileanu nu este un scriitor de ficțiune și nici un spirit înclinat către modernitatea care, la 1900, se instalase deja
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul că sunt scrise fără un prea mare hâr publicistic, nu sunt inteligent introduse în structura românului, constituind tot atâtea pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros decât acela al lui Gheorghe Crăciun! În coordonarea elaborării unui dicționar, fie
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
câteva cuvinte bine documentate, prin care atenționa că, sunt efective supranormative în sistemul bugetar care vin la servici numai să-și bea cafeaua. Adică, fără sarcini și griji. Acum, iată că trebuie luate măsuri urgente pentru descotorosirea de acel lest parazitar. După ce vor fi concediați, vom auzi declarații incendiare, referitor la sumele oferite la angajare. Reducerea lefurilor mici nu reprezintă o umilință nouă. În anii 70, legile care stabileau productivitatea muncii și eficiența economică, prevedeau un raport de un funcționar la
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]