158 matches
-
anumite gazde. Aceștia pot fi la rândul lor "temporari" (hematofagii care își abandonează gazda după ce au absorbit cantitatea de sânge necesară), sau "staționari" (endoparaziții dependenți de gazdele lor pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp). După gazdele parazitate, calliphoridele ectoparazite se grupează în : "ornitofili", "foleobiți", paraziți ai omului și animalelor domestice etc., iar după substratul nutritiv spoliat ei se pot împărți în : "hematofagi" și "miazigeni". Calliphoridele endoparazite sunt și ele destul de numeroase, parazitând moluștele, râmele, insectele, vertebratele și
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
loc eliberarea RNA din anvelopa virală. Enzimele încep să producă gena pol, care la rîndul său codează revers transcriptaza, enzima care transcrie fragmentul de ARN într-un model de [[ADN]] proviral, utilizând aparatul metabolic și de sinteză proteică a celulei parazitate. Acest ADN proviral va fi integrat în ADN-ul celulei gazdă prin intermediul integrazei, eliberată în citoplasmă după distrugerea anvelopei virale. Odată ce ADN-ul proviral este integrat in ADN-ul celulei gazdă, nu mai poate fi eliminat sau distrus decât prin
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai au lunca dezvoltată sub formă de fâșie, cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
în partea anterioară a corpului. Organele de simt sunt foarte slab dezvoltate, datorită faptului că duce o viață parazita. Viermele-de-gălbează este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare de ouă, pe care le depune în canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung în tubul digestiv și apoi cu fecalele în mediul exterior. Dacă împreună cu fecalele ajung în apă unei bălti, din ouă ies niște larve mici, care pot înota. Larvele care pătrund în cochilia melcului se dezvoltă, se transformă, rezultând
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
ca: "Protostomia" sau "Deuterostomia" unele animale ca "Cnidarien" sau "Planaria" nu au orificiu anal, resturile nedigerate fiind eliminate prin gură." Brahiopodele" nu elimină nimic, digeră toată hrana, alte animale ca "Platelminții" (teniile) nu au gură, absorbția hranei provenit de la organismul parazitat producându-se prin peretele corpului teniei. Sunt: "Catarul (inflamația mucoasei bucale), Candidoza (o micoză), Afte (vezicule), Stomatite infecțioase (produse de virusuri, bacterii, ciuperci), Gingivite, Lichen Plan, Tumori benigne și maligne." Sunt caracterizate în funcție de cauză si modul de evoluție în: A
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
fibre musculare ), "tripanosoma metaciclică" se transformă în "forma leishmania" . În acest stadiu "metatripanosoma" are o forma sferică , membrana ondulantă absentă și flagelul aproape dispărut , dimensiuni reduse (2 - 3 microni la T. cruzi și 16-31 microni la T. gambiense) . In celulele parazitate, formele leishmania se divid de mai multe ori. In final, celulele parazitate plesnesc punând parazitul în libertate , care ajunge în sânge , unde se transformă din nou în "tripanosoma metaciclică", care va infesta alte organe , ciclul continuând în acest fel . În
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
metatripanosoma" are o forma sferică , membrana ondulantă absentă și flagelul aproape dispărut , dimensiuni reduse (2 - 3 microni la T. cruzi și 16-31 microni la T. gambiense) . In celulele parazitate, formele leishmania se divid de mai multe ori. In final, celulele parazitate plesnesc punând parazitul în libertate , care ajunge în sânge , unde se transformă din nou în "tripanosoma metaciclică", care va infesta alte organe , ciclul continuând în acest fel . În tubul digestiv al insectei hematofage leishmaniile se divid de un număr de
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
adulții, au doua șanțuri longitudinale mediane, sunt musculoși, albi, plați cu aspect de curea și se dezvoltă enorm, având 10-100 cm lungime și 0,5- 1,5 cm lățime. Larvele fiind deci mari, umflă abdomenul peștelui-gazdă. În fine, acest pește parazitat poate fi ingerat de o pasăre acvatică ihtiofagă, în special de cufundaci ("Podiceps", "Colymbus"), care este gazdă definitivă în care larva plerocercoidă se transformă în forma sa adultă, care trăiește în intestinul acestei pasări. Aceasta ajunge la maturitate în 1-3
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
Se spune că dincolo de haloul reciprocității, un ochi atent poate până la urmă distinge într-un cuplu pe cel care iubește, de cel care se lasă iubit. Pe cel care dă de cel care primește. Pe cel care parazitează de cel parazitat, iedera de stejar, cel care a cedat de cel care s-a impus, puternicul de slab, dificilul de cel bun, sacrificatul de cel care-i primește sacrificiul. etc. etc. Niciodată ca în contemplarea acestui cuplu exemplar nu mi-a fost
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dar nu beneficiază de susținere pe termen lung. Programele de control ale infecției ar trebui să fie adaptate unei viziuni cu orientare spre comunitate. Sănătatea ecosistemului sau EcoHealth este una dintre abordările care pare a fi ideală pentru controlul infecției parazitate, deoarece boala este o problemă complexă, care interesează nu numai factorul uman, ci și gazdele intermediare. Sistemul de supraveghere epidemiologică necesită implicarea departamentului de sănătate a mediului dar și elaborarea de programe guvernamentale și non-guvernamentale funcționale atât la nivel de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
ectoși endoparaziților a condus la alcătuirea unei tablou parazitologic în care s-a notat inclusiv intensivitatea invaziei. Prezentăm rezultatele aceastei examinări în tabelul nr. 19. Tabel nr. 19. Principalii ecto și endoparaziți decelați la crapul Topless. Nr. crt. Parazitul Organul parazitat Intensivitatea parazitării Protozoa 1. Goussia carpelli intestin + 2. Sphaerospora molnari branhii, piele ++ 3. Myxobolus ciprini intestin, rinichi + 4. M. basilamellaris branhii + 5. Myxobolus dispar branhii + 6. Ichtyobodo necator piele, branhii ++ 7. Chilodonella piscicola piele, branhii + 8. Ichthyophtyrius multifiliis piele, branhii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se face greu. Dereglările interioare continuă prin modificarea punctului izoelectric și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse depolimerizării, prin intermediul enzimelor proprii sau a celor aparținând parazitului. La
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă. a. În stare adultă viermele trăiește în intestinul subțire al câinelui, lupului, șacalului, coiotului sau vulpii. Speciile feline sunt mai rar parazitate (pisică, jaguar, panteră). În starea adultă, Echinococcus granulosus este un mic vierme de 5 mm. Este constituit din trei părți: scolex, gât și strobilă (formată din trei proglote). Ultima proglotă conține 400-800 ouă (embriofori). Fiecare ou conține în interior embrionul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
dreaptă, plămân. O altă posibilitate ar fi ruta prin anastomozele veno-venoase ale spațiului Retzius. Inhalarea prafului bogat în scolecși a fost luată în considerare, dar nu este clar dacă secrețiile bronșice pot liza peretele embrioforului [5]. Modificările la nivelul organismului parazitat Inițial apare o reacție locală cu migrare de leucocite mononucleare, limfocite și eozinofile (nu și polimorfonucleare). Celulele originale sunt înlocuite treptat cu fibroblaști. Se constituie perichistul, care este format integral din celule ale organismului gazdă. Modificările mecanice (presiune asupra parenchimului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular, hrănindu-se prin haustori sau osmoză directă (Plasmopara viticola); c.ectoendoparazite (se dezvoltă și la exteriorul și în interiorul țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular, hrănindu-se prin haustori sau osmoză directă (Plasmopara viticola); c.ectoendoparazite (se dezvoltă și la exteriorul și în interiorul țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome) până la dispariția organului parazitat sau chiar moartea plantelor. 2.3. Modificări suferite de plantă în cursul patogenezei În timpul procesului de îmbolnăvire, în plante au loc modificări funcționale, fiziologice, anatomo-morfologice
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular, hrănindu-se prin haustori sau osmoză directă (Plasmopara viticola); c.ectoendoparazite (se dezvoltă și la exteriorul și în interiorul țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome) până la dispariția organului parazitat sau chiar moartea plantelor. 2.3. Modificări suferite de plantă în cursul patogenezei În timpul procesului de îmbolnăvire, în plante au loc modificări funcționale, fiziologice, anatomo-morfologice. I. Modificări funcționale În cazul majorității bolilor au loc numeroase procese: creșterea intensității, respirației și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
baza plantelor. În mod ideal numai irigarea prin picătură poate limita la minim răspândirea agenților patogeni foliari și a celor de sol. Transmiterea prin sol Agenții patogeni pot fi prezenți în sol sub formă saprofită pe resturile organice ale plantelor parazitate anterior, sub formă de spori ai înmulțirii vegetative, asexuate, sexuate sau sub formă de organe de rezistență. În timpul lucrărilor solului particulele de sol ce conțin o cantitate variabilă de inocul infecțios pot fi deplasate la distanțe uneori apreciabile așa încât în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt entități parazite obligate, desfășurând activitatea lor numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format dintr-un șir de patru nucleotide între care avem acizii adenilic, guanilic, citidilic și uridilic. Acest șir
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ar fi: Olpidium brassicae ce transmite virusul necrozei tutunului, Synchytrium endobioticum ce transmite unele virusuri la cartof și Polymixa betae transmite virusul ce produce rizomania la sfecla de zahăr. Modificări citologice, anatomice și fiziologice induse de virusuri la plante Celulele parazitate de virus au cloroplaste mult mai mici, mai puține și mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și degenerarea floemului. Unii arbori și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă oxidându-se foarte rapid; scade fotosinteza cu 50-60 %, respirația plantelor scade de asemenea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care în momentul hrănirii achiziționează micoplasma care apoi o vor retransmite la plantele pe care le vor ataca. Dintre vectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii și chiar plantele parazite (cuscuta) ce iau micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele și determinarea micoplasmelor produc la plante boli grave cu evoluție sistemică întrucât multiplicarea lor rapidă în floem duce la blocarea circulației substanțelor nutritive spre rădăcini provocând acestora ofiliri și necroze. Simptomele cele mai evidente la plante sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pv. syringae van Hall. Bacteria atacă mai multe specii de pomi fructiferi și alte plante ca: mărul pădureț, părul pădureț, gutuiul ornamental, păducel si cununită ( Spiraea). Simptome. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini, prezentând simptome variate în funcție de organul parazitat și fiind favorizată de timpul mai rece și umed. Unele simptome sunt asemănătoare cu ale focului bacterian produs de Erwinia amylovora . Astfel, pe frunze între nervurile ce se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]