158 matches
-
pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi în basidiofructe (carpofori) sau basidii sclerificate-teliospori. Vâscul de stejar Loranthus europaeus formează pe plantele gazdă tufe mici, de 20-50 cm înălțime, cu tulpini foarte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și vânzare a tuberculilor recol/tați. Simptome. Agentul patogen atacă pe tuberculi, stoloni, tulpinile și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața solului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, coraliforme, datorită creșterii exagerate și haotice a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamnă foștii tuberculi se dezorganizează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de o membrană prosor. Celule ce înconjură celula parazitată se divid radiar formând excrescențele coraliforme vizibile la exteriorul zonelor atacate. Prin ruperea membranei, prosorul își varsă conținutul în celula parazitată apoi nucelul se divide mitotic, dând naștere la 34-64 nuclei iar protoplasma se divide în 5-7 porțiuni delimitate de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de o membrană prosor. Celule ce înconjură celula parazitată se divid radiar formând excrescențele coraliforme vizibile la exteriorul zonelor atacate. Prin ruperea membranei, prosorul își varsă conținutul în celula parazitată apoi nucelul se divide mitotic, dând naștere la 34-64 nuclei iar protoplasma se divide în 5-7 porțiuni delimitate de membrane celulozice. Fiecare porțiune devine un zoosporange în care prin diviziuni repetate vor apărea 200-300 nuclei ce se înconjură cu citoplasma
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spori rezistă în sol mai mulți ani. Primăvara, la temperaturi peste 16oC, la optimum de 27-30oC și umiditate ridicată, sporii germinează și dau zoospori triunghiulari, biflagelați, ce vor infecta tinerele rădăcini prin perii absorbanți sau prin celulele epidermice. În celulele parazitate, ciuperca, sub formă de corp amiboid, crește și prin diviziuni haploidale, repetate, formează un plasmodiu cu zeci de nuclei care, se separă în 6-8 fragmente cu 5-8 nuclei. Fiecare nucleu va deveni un zoospor cu funcția de gamet. Zoosporii copulați
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii mici, globuloși ce se găsesc în celule. Sifonoplastul pătrunde în vasele conducătoare din plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul produce sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acest caz contaminarea primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc contaminările primare sau cele secundare, urmează perioada de incubație, în care ciuperca se dezvoltă intercelular, se hrănește pe seama țesuturilor parazitate, iar pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Lungimea perioadei de incubație variază în funcție de temperatura mediului înconjurător. În tabelul 1 sunt prezentate duratele perioadelor de incubație pe frunze, pe lăstari și boabe, în funcție de temperaturile medii lunare, în condiții de climă normale, determinate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
totalitate culturile de arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete eliptice de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC și există umiditate ridicată. În 3-8 ore de la ajungerea sporangilor pe frunze, aceștia dau naștere la zoospori sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupa aproape întreg limbul. Frunzele parazitate iau un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în sudul țării, apoi s-a extins și spre nord. Simptome. Patogenul poate ataca toate organele aeriene dar, în mod deosebit se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezent și pe cele din etajele superioare. Zonele cu frunze parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a limbului iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb-cenușiu, cu aspect pulverulent. Țesuturile afectate se necrozează, frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de prun apare prin luna mai-iunie. La început atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt picnidiile agentului patogen. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soiuri sensibile, prezența bolii poate duce la apariția periodicității de rodire. Agentul patogen Polystigma rubrum (Pers.) D.C., fam. Polystigmataceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Polystigmina rubra (Pers.) Sacc. Miceliul ciupercii este pigmentat portocaliu-roșiatic și formează în țesuturile parazitate strome puternic colorate în care se diferențiază picnidii cu picnospori. Picnidiile au dimensiuni cuprinse între 110-234 µm. Epidemiologie. Prin intermediul picnosporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea picnosporilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 5-10 mm în diametru, de culoare roșie-purpurie. În interiorul acestor pete destul de bine delimitate, apar niște formațiuni punctiforme negre picnidiile cu picnosporii ciupercii. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie afectată în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe în livezi și depozite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre, ce sunt picnidiile agentului patogen. Agentul patogen Physalospora cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru. Picnosporii sunt bruni, unicelulari (foarte rar bicelulari) și au dimensiuni relativ mari, de 18-26 x 8-12 µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul picnosporilo r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor unde în anii ploioși plantele sunt colmatate. Prevenire și combatere. Pepinierele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu picnidii a agentului patogen. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produse de această boală. 5.6. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Deuteromycotina Ciupercile din subîncrengătura Deuteromycotina prezintă numai forma de înmulțire vegetativă și asexuată prin spori ce pot fi de tip hifal(apar liberi ,pe conidiofori, la suprafața organelor parazitate sau saprofitate), de tip melanconial(sporii apar pe conidiofori scurți în lagăre sau acervuli) sau de tip sferopsidal(sporii apar pe conidiofori scurți în picnidii) Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Sphaeropsidales fam.Sphaeropsidaceae ( sporii se formează în picnidii) 5.6
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]