45,675 matches
-
impozante, nu-ți rămîne decît să rîzi. Cu ce altceva ai putea să spargi puțin opulența asta strivitoare. Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu, Teodor Dună, Claudiu Komartin, Constantin Virgil Bănescu zis Bobiță în șir indian prin fața Parlamentului: eu în fruntea plutonului, parcă-s Peneș Curcanul. îmi lipsește fluierul. Vizavi Burgtheater-ul cu repertoriul lunii scris pe o fîșie lungă ca un steag alb: Grillparzer, Thomas Bernhard. La Viena istoria se mișcă lent. Intrăm la Café Landtmann ca la muzeu: pluș, brocart, bronz auriu
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb ce le lipsește pentru a stîrni un ecou important în Europa. Și un răspuns acesta ar fi: sînt prea livrești, prea eseistici, poate chiar prea narcisiști, parcă ar scrie numai pentru critică. De aceea și succesele lor sînt în mai mare măsură de critică decît de public." Respectiv: Prozatorul scrie mai ales pentru critică și e obsedat de recenziile pe care le are cartea sa. Și atunci
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
uscat sau generează o coliziune, niciodată nu este judecat"... -Asta să însemne că precum pre mare așa și pe uscat? m-a întrebat Haralampy cam impacientat. Deja începuse să mă enerveze cu întrebările lui... -Auzi, i-am zis, știi ce? Parcă a-i fi frate cu Iago... -Noa-noa! De ce te nărăvezi pântru atâta lucru? -Bine-bine, da' lasă-mă să-ți povestesc mai departe... După cum bine știi, dragul meu, mie și în somn mi-e frică să nu i se întâmple ceva
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
Avea dreptate, fiindcă domnul ministru Vlădescu înainta cu cel puțin șaptezeci de noduri pe oră spre operatorul tv care filma spectacolul și, deci spre patria-mumă, cu toate accizele, impozitele și taxele după el... Îți spun drept că arăta înfricoșător și parcă clipocitul apei lacului se transformase într-un sinistru hohotit diavolesc și chiar domnul ministru mi s-a părut câteva momente un spirit al răului așa cum era nebărbierit și cu părul vâlvoi... -Cum?!? Doamne-ferește! Și altceva n-ai mai visat? -Nu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
tot Sebastian...? -Da, tot. -Extraordinar! Crezi că are vreun efect asupra subconștientului meu? -Sunt sigur. -În orice caz, ceva-ceva s-a întâmplat, fiindcă... O, dar au început Jurnalele tv! Ia uite-l pe domnul secretar general al Senatului, Dan Vasiliu, parcă... Da, domnule, chiar plânge spunând: -Cum e posibil ca noi, în calitate de Senat, să avem doar 25 de femei de serviviu, iar Camera Deputaților 300? -Așa e, îl aprobă imediat Haralampy. S-au mutat în casă nouă și... Tu, bade, vezi
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
cartea lui Octavian Paler Autoportret într-o oglindă spartă m-am gândit deseori la acest portret rănit. De altfel, autorul a scris niște pagini arzătoare în Eul detestabil, tocmai despre van Gogh, pagini în care mâna scriitorului urmează și consemnează, parcă anevoie, viteza și incandescența gândurilor. îi scrutează chipul încremenit sub masca tristeții, lumina cumplită a peisajelor lui, floarea-soarelui - exaltată, chiparoșii contorsionați, corbii funebri. Octavian Paler este toată vremea în conflict acerb cu egoul său, pe care-l învinovățește de toate
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
fi, printre altele, un ,pro domo", o justificare în fața posterității, o ,magnifiere", într-un mod sau altul, a propriei imagini, sau autorul devine un actor dornic să-și seducă publicul. Nimic mai străin de scrierea lui Octavian Paler. Autorul are, parcă, o anume satisfacție în a se autoflagela, fără absolut nimic mistic în ea, sau un soi de răzbunare pe egoul său pe care, după cum scriam, îl învinuiește de toate greșelile iremediabile comise. Scriitorul nostru este un amestec de timiditate și
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
are ,o identitate tulbure"; nu este așa; e limpede, dar e complexă: pe un trunchi adânc țărănesc s-a altoit un intelectual doct, vulnerabil, adesea dilematic și destul de amar. Autorul s-a născut în vechiul sat Lisa, din Făgăraș, ocolit, parcă, o vreme, de istorie. Este epoca ,preistorică", ,mitologică" a scriitorului și, abia acum dându-și seama, ,paradisul său pierdut". Mai precis, el situează satul Lisa în veacul al XVII-lea, când a fost atestat de un document semnat de principesa
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
înaintării în vîrstă, un om care înțelege tot mai greu sensurile modernității, simțindu-se atras de adevărurile fundamentale ale ortodoxiei. Și portretul fizic al acestui personaj seamănă izbitor cu cel al lui Alexandru Paleologu, iar gîndurile și replicile sale sînt parcă desprinse din interviurile acordate cu atîta generozitate în ultimii ani de acest intelectual mereu surprinzător: ,Teofil Pascal avusese o viață lungă și interesantă pe durata căreia nu se plictisise niciodată. Nu se sfia să afirme lucrul acesta ori de cîte
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
preot, pe care o întâmplare făcuse să-l cunosc în țară. Povestindu-i amănunte din propria lui copilărie, de elev chiulangiu, căruia îi făcea lecțiile viitorul preot, premiant, coleg de bancă, o însuflețire subită îl cuprinsese pe paradoxalul cugetător român. Parcă îl aud exclamând voios: ,Cum, Cutare (numele preotului) a ajuns numai popă? Păi, el trebuia să ajungă enciclopedist!"
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
ani. Era poet. Și am întins mîna și am luat din raft cartea lui crezînd că o să-l găsesc acolo întreg cu gîndurile, cu amintirile, cu emoțiile lui, că o să facem conversație... și cînd colo nimic din Nino al meu; parcă citeam Pessoa, Trakl sau Saint John Perse. Sigur, sînt asaltată de idei, sar de pe un trotuar pe altul, încurc premizele cu concluziile și nu se mai înțelege nimic; îmi dau seama că și pe voi ascultătorilor vă pierd din mînă
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
în sensibilitatea noastră estetică, o anume aplecare spre detaliile fragile și spre respectarea scrupuloasă a acelor convenții și pudori fără de care atmosfera unei epoci își pierde distincția. Și în constrast cu lumea interbelică, lumea de astăzi este una din care parcă orice urmă de distincție a pierit. Nu am fost niciodată la Balcic, dar citind paginile lui Mircea Berindei, m-a apucat dorul după stațiunea interbelică a artiștilor români. Nu m-am așezat niciodată pe scaun avînd grijă ca șezutul să
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
toți scriitorii s-au lamentat că nu-i citește nimeni, cum, cu infinită dragoste de scriitori, notează Cristina Modreanu. Ici și colo au apărut păreri, cum să le zic?, picante, culese de la scriitori care au fost ori nu la Neptun, parcă din dorința ziariștilor de a da o culoare suspectă ,Zilelor și Nopților..". Mircea Cărtărescu ar fi declarat că demisionează din U.S.R. fiindcă n-a fost invitat la Festival. (Am avut o convorbire telefonică cu el și mi-a spus că
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
amintirilor literare. Nu-i cu nimic mai ușor să alegi, dintre ele, pe-acelea bune de citit, rătăcite printre, hélas, destule drajeuri ieșite din termen, decît îți e să iei la scuturat literatura ,mare". Dimpotrivă, aș zice, proza ,mică" e parcă și mai pretențioasă, avînd, în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să sari, ca de-obicei, să-l amendezi fără dispensă. Nu, fiindcă e un mozaic acolo
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Hurubă Fila unu. Dumnezeule! Din nou inundații, din nou imagini tv terifiante, cu ape învolburate și grozăvia de pe fețele oamenilor; din nou case transformate în locuințe lacustre sau ruine și oameni privind întrebători către un Dumnezeu care nu mai vrea, parcă, să fie de partea noastră, a românilor... Într-un singur an, în câteva luni, șase valuri de inundații cumplite. Până și imaginile de la televiziune ne încremenesc de această dezlănțuire a forțelor unui rău ce pare să nu mai aibă capăt
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
formă de show și eliberări din lipsă de probe!" Era și timpul, fiindcă marii corupți sunt de multă vreme liniștiți pe la colibele lor, iar cu borfașii, găinarii sau șarlatanii de duzină ce show să se mai facă...? Fila a zecea. Parcă-l aud pe domnul prim-ministru întrebându-l pe Crin Antonescu, după ce a văzut un reportaj tv: - Cum, și tu, Brutus? Adică după ce respectivul parlamentar penelist s-a cam rățoit spre Cotroceni și Palatul Victoria spunând: - ,Nu accept ca programul
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Nimic nu este exterior sau inutil în acest demers de fină intelectualitate, de la apariția scenică sobră, severă chiar, până la edificarea dramaturgiei unui ciclu atât de amplu ca ,Dragoste de poet" de Schumann. Cântat cu o simplitate rafinată, acesta a concentrat parcă în paginile partiturii tristețile ascunse ale întregii lumi. în zona melodiilor franceze, o artă aproape microscopică în minuția detaliilor, un joc extrem de subtil de nuanțe ne-a sedus în piese de Ravel, Debussy, Duparc. Păcat doar că cele două Cântece
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
smulgă accente de entuziasm critic. Lumea poeziei lui Dan Coman este una grea, densă, opacă la razele soarelui și ale bucuriei, refractară la elemente străine de viziunile întunecate, neoexpresioniste ale autorului. Luate în sine, poemele sunt sincopate și sângerânde, secționate parcă de un bisturiu ce traversează anatomia umană și lirică. În succesiune, ele se prezintă însă ca bucăți ce tind să compună un întreg, repere ale unui construct imaginar dorit consistent și coerent. Imaginea și sensul lumii sunt sparte, dar reflexia
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
fața mea/ gata să-și piardă echilibrul./ expir scurt și precis: lucrurile cad în cealaltă parte/ și se fac țăndări./ (...) mă întorc într-o parte și imediat se face gaură în pământ/ mă întorc pe o mie de părți dar parcă de o mie de ori/ aș întoarce în tigaie un pește mare și unsuros/ care cu ochi mare și unsuros/ m-ar privi până la ultima înghițitură" (Poemul de noapte). Versuri puternice, obținute la o anume temperatură și cu o surprinzătoare
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
nu la modul conceptual, printr-o ,filosofie" a raportului în chestiune, ci organic, printr-o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a cristaliza în simbol, păstrîndu-se într-o enigmatică imanență. înregistrăm un soi de descripții sau anecdote în care detaliul nu se distinge de esențial, tîlcul nu
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
frămînta în loc, respirînd sonor - era chiar el, în prima copilărie, sau altcineva, poate doar imaginea copilăriei atît de îndepărtate, dimpreună cu cîntecul auzit de la mama... îi veneau lacrimi în ochi de la repetarea monotonă a melodiei, prelungă în gînd și pierdută parcă pentru totdeauna - dincolo de gardul grădinii; copilul se cățăra pe scaun, cu dificultăți, foarte preocupat, cu spatele, încît nu știai cine este..." (CXXXIV). Obiectul e suveran, sfredelit nu atît de-o instanță analitică propriu-zisă, cît de simțuri, ducînd la o revelație
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
ale sufletului, ocoluri, întoarceri, arcuri strînse în sine, gheme, cîrlige, resorturi intim desfăcute pe masă" (LXIX). într-o lume a lucrurilor, ce loc i-ar putea reveni poetului? Firește, unul subordonat, chiar insignifiant, orice ispită narcisiacă fiind astfel blocată: ,Venea parcă dintr-un gînd: din teamă... un zbîrnîit pe care putea să nici nu-l ia în seamă, pe moment, dar care acoperea toată distanța dintre forul său intim și pînă la capătul oricărui efort, sub semnul unei încordări aprige, veșnic
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
îndoaie pe caniculă, ci și caracterele oamenilor, politici mai ales, în febra măririi. Ființe expuse intemperiilor sunt și dumnealor. Să-i înțelegem... 22 iunie - toiul verii - ce este? în ce zodie pică?... Taur, nu. Fecioară, nu. Ce mai avem... Gemeni, parcă?... ăștia mai ales se îndoaie, de unde respectivii Castor și Polux. Feminitate, deci, atracții, sensibilități fel de fel, simpatice infidelități, superficialități idem, talent, vorbire frumoasă... Nu s-ar naște într-o asemenea zodie măgarul... (atât de simpatic și de răbdător, ori
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
colecția editată, cu o constantă ritmicitate și o scrupuloasă agogică, de către Hochschule fur Musik und Theater din München, CD dedicat exclusiv lui Dieter Acker. O ,conservă sonoră" ce ascunde un sediment investițional de durată și rezistență: Musik aus drei Jahrzehnten. Parcă anume combinate, astfel încît ascultătorul să intre într-un labirint temporal, cele șapte opusuri gravate de către Art Voice confirmă constanța, consecvența, într-un anume fel uniforma unei atitudini vis-ŕ-vis de fenomenul sonor. Fiecare lucrare, de la Fiorerren I (1972) pentru flaut
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
maeștri sunt deformate nu de trecerea timpului ci de ingeniozitatea compozitorului. Dieter Acker este în fiecare opus el însuși, retrăind aceleași impresii sugerate de ruinarea unei culturi muzicale pe cale să eșueze în decor butaforic ori în catedrală cu ziduri mucegăite. Parcă îl văd printre peroanele de la Hauptbanhoff cu barba și pletele proeminente, întîmpinîndu-ne cu cognac Napoleon și țigări Davidoff. Dar chiar și fără barbă ori plete, Dieter Acker este pus pe șotii: ,de băutură și țigări te poți lăsa, dar de
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]