164 matches
-
mai întrevede o speranță, „un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.”, o speranță, care, pentru autoare, este credința. Aluzivă sau tangențială la fapte petrecute cu mii de ani înainte, autoarea se exprimă parcimonios, folosind cuvinte atent alese în favoarea ideeilor, învăluindu-se într-o mantie de mister. Este un poem care urmărește cititorul, din paginile cărții, arătând, atemporal, pilda datoriei. ... ... ... ... ... „Cine a stârnit vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Ediciones Idea, Santa Cruz de Tenerife, 2010)** a însemnat descoperirea de către cititorul spaniol a unui autor de talia românului Eugen Dorcescu (Timișoara, 1942), Poemas del Viejo*** reprezintă confirmarea unei voci fundamenale în poezia contemporană. Cu un limbaj crud, direct, nud, parcimonios în ce privește retorica, Dorcescu confruntă - și ne determină să confruntăm - viziunea sa descărnată asupra morții. Eul poetic, alter ego, copie a autorului însuși, realizează un periplu ce-l conduce la a se întreba asupra locului său în această etapă a vieții
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
ale unei temeri. Sunt perfecționist peste măsură. Sunt avid de toate cele nemateriale: ahtiat după idei și cuvinte, jinduitor de înțelesuri, hrăpăreț la frumusețe, veșnic nesătul de luminile neînțelegerii lumii. Am fost totuși - și am rămas! - un risipitor. Nu sunt parcimonios: urăsc zgârcenia, reticențele, măsura farmaceutică, rezervele și insinuările. Nu-mi plac oamenii prea moderați. Mă fascinează tot ce e nemăsurat. Măsurile mă lasă rece. Cred că numai nemăsura merită suprema admirație. Sublimul, geniul, capodopera, Divinitatea, absolutul, infinitul nu au măsură
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
patrulea element: Pământul mort; 13. „în afară de erudiția lui Bacovia și de familia spirituală căreia noi îl atașăm, el rămâne în subconștientul său legat și de spațiul său geografic”; 14. „ca și Holderlin sau Baudelaire, și Bacovia este poetul unei expresii parcimonioase, lapidare”; 15. „limba lui Bacovia, nonimaginativă, austeră, se explică prin forța sa foarte apropiată de magia primitivilor”; 16. „Amor de plumb, întors” - această povară surdă și apăsătoare - îl exprimă pe Bacovia cel atins până în străfunduri de rău, de descompunere, cel
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și elenistice[2]. Ei au îmbogățit-o cu o cunoaștere reală nouă despre Dumnezeu și despre lucrurile Sale, cunoaștere plină de adevăr[3]. În acest demers al lor s-au folosit continuu de referiri la fapte scripturistice, de citarea deloc parcimonioasă a unor texte biblice și de sublinierea deosebitei importanțe a unor termeni sau sintagme rostite de Mântuitorul Iisus Hristos. Noul Testament vorbește deseori, printre altele, și de apropiata venire a Domnului pe care Însuși stăruie dar și Sfântul Apostol Pavel. Biserica
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Casei de pe Victoria ... Verosimilitatea relatării „pedepsei” aplicate se va înălța și va atinge cotă de eflorescență maximă (a se citi bârfă, inclusiv media!) pe terenul aparent viran al tradiționalei credulități, pe care fiecare din noi o „cultivăm” cu detașare, deloc parcimonios, stropindu-o pe îndelete cu nepăsarea gândului, leneveala brațelor și „orbul găinii”! Vor trece cu viteză en fanfare prin „furcile caudine” și vor poposi în cele din urmă în conclavul în care pătrunseseră deja cu „greutate” (cum altfel, decât în
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
hainele împrumutate/din colțul de pâine mucegăit.../ vindecă-mi cu mucegaiul sensurilor,/sufletul /lasă-mă să zbor... Cuvântul devine ofrandă, trup din trupul lui Dumnezeu, cale spre moarte și spre viață, răspuns la marile întrebări, mister și întrupare spirituală. Metafora parcimonioasă se substituie textului cu un ritm crescendo, dramatic. Anne Marie Bejliu nu cade în capcanele comentariului factic, și nici în rotirea în gol a sintagmelor. Poezia ei trăiește prin propriul sânge, prin circumscrierea ființei la tumultul existenței. Experiența de viață
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cu_incredere_despre_poezie_d_anne_marie_bejliu_1367329028.html [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
ca gândire, dar potențate de tehnica psihologiei proprii, se îmbină armonios cu atmosfera dialogului, emanând, în egală măsură, diversitate și unitate. Coerența percepției se manifestă prin excelentul echilibru întrebare-răspuns, lăsând libertatea intervievatului să brodeze pe „osatura” de ea creată. Tendința parcimonioasă, uneori austeră, alteori, cu o indicibilă notă de diafan, direcționează formularea întrebărilor spre o maximă expresivitate. Seria volumelor „DIALOGURI PRIVILEGIATE” constituie o OAZĂ DE CONFORT SPIRITUAL cu parfum revolut, aparținînd inspirației creatoarei de fumos. Omul de litere, jurnalista Maria Diana
DIALOGURI PRIVILEGIATE VOL. III, O OAZA DE CONFORT SPIRITUAL de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/_dialoguri_privilegiate_vol_iii_o_oaza_de_confort_spiritual.html [Corola-blog/BlogPost/344861_a_346190]
-
convențional, și asumat ca atare, anume acela al manuscrisului găsit, ori încredințat, pe care el n-are altceva de făcut decât să-l transcrie, completându-l, ici-colo, cu fapte din propria-i experiență de viață și, poate, cu unele - foarte parcimonioase - cugetări. Ca urmare, relația dintre subiectul enunțului și subiectul enunțării se ambiguizează, iar discursul prinde a ezita între relatarea strict referențială și ficțiune. În plus, epicul este animat, din când în când, cu inserții metatextuale, care sprijină, în felul lor
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_literatura_s_eugen_dorcescu_1394000409.html [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
Tudorel Urian Dacă, înainte de 1989, Șerban Foarță era un poet mai degrabă discret, ale cărui cărți de poezie, destul de parcimonioase ca număr, îl transformaseră într-un reper pentru prieteni și pentru un cerc destul de îngust de inițiați, astăzi a devenit, probabil, cel mai vizibil autor român de poezie. După căderea comunismului, numărul volumelor sale de versuri s-a dublat
Rime la gazetă by Tudorel Urian [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
să asimileze și tehnica ...facerii poemului. Este greu de apreciat care dintre formele de comunicare l-ar reprezenta mai bine. Poetul nu ține să se impună în mod expres, ci doar să se comunice (pe sine). El s-a dovedit parcimonios în a ieși ...editorial, mai vizibil. Nici nu s-a atașat vreunui grup anume de creatori, fie și din Craiova, chiar dacă odinioară frec venta un cenaclu al studenților mediciniști. Astăzi, a suferit o fractură psihică ireparabilă, prin dispariția subită a
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
convorbirile, corespondența (oficială, particulară și intimă; în vol. II, cap. III impune o sobră și inteligentă implicare/ deta șare când se scrie despre corespondența dintre N. Steinhardt și Virgil Ierunca, despre Iubirile și disperările lui Cioran, despre corespondența și întrevederile parcimonioase dintre filosoful Constantin Noica și Sanda Stolojan). Ba, la același numitor comun al biograficului, istoricul literar aduce dosarul lui Ion Caraion de informator al securității. În cele 27 de pagini ale capitolului IV, din vol. II (Un caz tragic: Ion
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
postumitatea lui Nicolae Iorga, ne-ntrebăm, ca pe vremea lui Cernâșevski, Ce-i de făcut? Istoria noastră, încotro? * Afirmație clară de conștientizare a continuității - nu numai * * a vieții, prin urmași direcți, ci a oricărei activități creatoare. Fie și această selecție parcimonioasă, nu propune ea o Încrederea în durabilitatea lanțului genetic, de cercetare permanență a cugetărilor lui Nicolae Iorga, o resuscitare a științifică îndeosebi. marilor adevăruri de viață și de cultură, o revelație? Dar ce ne facem că în timpul războiului civil din
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
derutantă și dificil de reconstituit fără o cercetare, riguroasă, a documentelor și materialelor de arhivă. Informațiile și precizările privind biografia, bibliografia și, mai ales, itinerariul său literar și cultural, pe care le-am întâlnit în câteva interviuri 1 și confesiuni, parcimonioase, se cuvin a fi controlate cu prudență și neîntârziat restituite. Biografii 2 săi sunt scrupuloși, prudenți și apelează, în exclusivitate, la izvoare secundare, întrucât cele primare nu sunt, încă, publicate. Unele note, știri și precizări referitoare la biografia sa întâlnim
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
ierburi care cresc la Dunăre. Tocmai datorită acestui interes și talent al dacilor cu privire la cunoașterea și folosirea plantelor medicinale, dispunem de unul dintre cele mai importante tezaure de limbă dacă pe care ni l-a lăsat istoria, altfel atât de parcimonioasă cu informațiile privind limba dacilor. Cuvintele dace care ni s-au păstrat prin lucrările lui Dioscoride și Apuleis sunt prezentate separat, la articolul „Listă de denumiri dacice de plante medicinale”. Despre Dioscoride Pedanios, Coloman Vaczy ne informează că a trăit
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
spus Dinicu Golescu la Râmnicu-Vâlcea ori Suceava. Iată de ce expoziția din Palatul Brancoveanului citită că un manifest al purității, dar și ca ocazia unui legitim rapel, care să ne fortifice memoria. Sub aparentă unui minimalism fără concesii, al unei reducții parcimonioase, înaintarea lui Paul Gherasim promovează un soi de acuitate eficace.Aș îndrăzni să folosesc și în cazul lui, ca și în acela al lui Marcel Dechamp, o formulă pătrunzătoare, ceea ce s-a numit une strategie du peu. Puținătatea voluntară presupune
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
crescut și o mortalitate importantă(Trinkaus 1995) ar putea explica o creștere demografică foarte lentă, aflată în afara parametrilor etnografici actuali. Însă cea mai convingătoare explicație - care nu exclude, în fapt, nici una dintre observațiile de mai sus -, este și cea mai parcimonioasă. Dat fiind punctul final al evoluției demografice, care indică o creștere infimă de populație în decursul paleoliticului, responsabilitatea nu poate să revină decât unor cote masive de mortalitate. Altfel spus, creșterea de populație, ocazional rapidă și intensă, era echilibrată, pe parcursul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Ion Pillat a tradus Poezii alese din Francis Jammes (1927), dar filonul esențial al inspirației sale se revendică adesea din idila horațiană și din motivul fecundității telurice, pe care îl exacerbează vital lirica latină. În exil, poezia lui H., deși parcimonios răspândită prin reviste românești de pe diverse meridiane („Luceafărul”, „Cuget românesc”, „Vers”, „Destin” ș.a.), dobândește și un aer nostalgic, încărcat de dramatismul desțărării și al pierderii în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
mă onorează cu epitete gen „editorialist la colțul mesei”, „scutierul dumneavoatră”, „purtăror de condei”, „pamfletaro-periferic”, „înjurături grobiene”, „dezlănțuiri staliniste”, „civism însușit la școala serală”, „umorile unei raționalități viscerale” (în ce limbă o fi asta?!), am fost cât se poate de parcimonios cu adjectivele. Mi-am recitit articolul și sunt uimit, din contră, de cât de reținut am fost în exprimare! Nici măcar pasajul care i-a ulcerat pe cosemnatari („Când raportor de frunte la o astfel de organizație devine fiul unuia dintre
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
însă erau, cum să zic - niște mitocani magnifici - în sensul în care vorbea de ei tot Churchill... * ** În anul 1976, partiul - petrecerea - la care mă găseam eu prins cu trabuce de contrabandă era, după calculele unora mai avizați, un parti parcimonios... Nu semăna deloc cu cel la care aveam să participăm peste vreo trei săptămîni, și care fusese unul - un parti - greu de 150 de dolari. oricum nu se uită... Am spus mai înainte că nu știam că în SUA era
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
de repede" (530). Contactul cu literatura română începe cu lectura letopisețelor (ca teoretician este preferat profesorul ieșean I.D. Lăudat), urmând apoi desfășurarea cronologică la care manualele și cursurile moderne au renunțat, în favoarea altor criterii de sinteză. Critica literară este împărțită parcimonios de viitorul membru al breslei: "Critici literari de primă clasă: G. Călinescu, M. Ralea, G. Ibrăileanu, T. Vianu, T. Maiorescu. Critici literari de a doua clasă: Gherea, E. Lovinescu, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Paul Zarifopol, Vl. Streinu, Al. Dima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Când eram cu el, nu-mi era frică. Apoi ne găseam sus, neprivind în jos. Iulie E plină vară, și eu mă bucur de lumină ca de o baie îndelungă, fac provizii pentru timpul când soarele va începe să arunce parcimonios o altă lumină. Se știe acum că toate animalele comunică prin lumină. Diferite feluri de lumină pe care simțurile noastre nu le pot distinge. Cartea mea de poeme se referă la acest fenomen. În apă există o altă lumină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Nu c-aș face io, nemotivat, apologia căpșunicii. Da' tot e bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin pentru morți! Fiți îngăduitori cu morții, prieteni și morților o să le fie târșă de voi, rostește și Fratele. Aferim! Ce e drept e drept și ce-i drept nu-i păcat. Hai, bă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cel al transfigurării pozitive a demonicului sunt urmărite cu statornicie în teza de față, chiar sprijinite de ilustrative citate din critica literară dedicată scriitorilor analizați. În ceea ce privește exprimarea ideilor proprii și a unui real demers personal, D-na Zaharia se dovedește parcimonioasă, în sensul că adesea își obnubilează observații și comentarii cu totul originale, în spatele 6 unor apropiate comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]