108 matches
-
epocii. Urmărind „folosirile cele ce să nascu dân istorii” și neocolind pilda morală, cărturarul încearcă o schiță a mentalității turco-osmane pornind de la învățăturile Coranului, substituie un caracter printr-o imagine mitologică, rezumă situații complexe prin fraze de concizie și înțeles paremiologic ori prin câteva stihuri. Paginile în care el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În istorisirea căutării fiilor fugari ai lui Ipsilanti, situație prezentată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul din 1786 - semnat „Toată obșteasca raia a Țării Românești”, dar redactat de el (Andrei Pippidi) - domnitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
S., ilustrând maxima performanță a prozatorului în acest tip de literatură. Prozele impresionează prin densitatea specifică lumii minerale investigate (și legendelor ei), ca și prin echilibrul artistic obținut de autor. În compoziția de acum este remarcabil dozajul între fantastic și paremiologic, legenda cu deschidere cosmogonică și aceea cu unghi - mai ascuțit - sociogonic, în fine, între culoarea, atmosfera, umbrele și penumbrele originare și, pe de altă parte, coridoarele posibile ce fac legătura între mit și rit. Participarea prozatorului la propriul text nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5, 11, 12, 20, 43). Astfel ordonate, perechile de proverbe ale chestionarului paremiologic rezonează cu inventarul „problemelor umane” stabilit de F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
începutul anchetei noastre. Din acest punct de vedere, studiul „viziunii despre lume” la Tilișca urmează datele obținute prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă bază de interpretare pentru lucrarea noastră. Gradul de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în discuție doar la o asemenea anchetă. Răspunsurile primite la chestionar au (din punctul nostru de vedere) semnificație numai în contextul investigației socioeconomice. „Problemele umane” conceptualizate de F. Kluckhohn devin
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Variant Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature, Society, and Culture. New York: Knopf, 342-357. Mihăilescu, Vintilă. (1996). Două sate în tranziție. Tipuri strategice dominante în lumea rurală. Revista de Cercetări Sociale, 3-24. Anexă Chestionarul paremiologic (Geană, 1987) (1) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (1) Ziua s-o lauzi după ce apune soarele. (2) Toamna se numără bobocii. (2) Lucrul bine început, jumătate-i și făcut. (3) Câte puțin pilind, cel mai frumos ac poți scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
variației tuturor celor douăzeci de condiții ale unei căsnicii de success. Analiza indică existența a patru componente: importanța iubirii și a sprijinului reciproc, importanța situației materiale, importanța similarității sociale și importanța confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul prozatorului fiind, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
nu vom spune mai mult decât ce ne poate fi folositor", în vreme ce Nicolae Voevod, în Sfaturile adresate fiului său, motivează în acest chip învățătura: "ori coroana pe cap, ori vulturii pe cadavru"12. Sancțiunea etică, prezentă într-o vastă literatură paremiologică, traversează epocile în paralel dar și în contrapunct cu diversificarea și, respectiv, europenizarea structurilor sociale. în cea de-a doua jumătate a veacului al XVIII-lea și în secolul următor când - așa cum enunțasem deja - înregistrăm declinul accelerat al Turcocrației și
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se reflectă în ceea ce numeam o filosofie a supraviețuirii. E de subliniat apoi că, parte integrantă din această structură umană duală, eticul reglează din interior "funcționarea", respectiv existența personajului literar. La aceasta se adaugă fundalul asigurat de o impresionantă literatură paremiologică ce îl circumscrie, în reiterări succesive, pe ce se cuvine în raport cu ce nu se cuvine ș. a. Or, dintr-o atare perspectivă raportul dintre realizarea estetică și sancțiunea morală cunoaște diferențe de grad și nu de esență. Aceeași atitudine leagă momente
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
știe să monteze mașini”. În astfel de momente, poezia dobândește un spor de substanță printr-un umor apăsat de plictis simulat și stoicism („am auzit că în lume sunt oameni/ care nu știu să monteze mașini”). Versul îmbracă uneori haină paremiologică, pentru a se pune în lumină caracterul totuși ceremonios al înfruntărilor lăuntrice. Ca eseist, S. scrie de preferință despre scriitorii pe care îi prețuiește: Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Geo Dumitrescu, Petre Țuțea. Concomitent, alcătuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
variate de conceptualizare, pe când maestrul imaginii publicitare va utiliza imaginea-metaforă, în detrimentul limbajului. III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" Discursul publicistic operează cu numeroase tipuri de suprimări. Destructurările pot fi realizate la nivelul enunțurilor paremiologice, al locuțiunilor, expresiilor, dar și în cazul sintagmelor terminologice. Suprimarea unui element al metaforei terminologice poate fi ușor confundată cu intertextualitatea externă. Astfel de clișee apar frecvent, în Editoriale. Să luăm unul dintre exemple: "USL atacată de Robin Hood". Problema
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
narațiunea cu conotații freudiene (a se vedea rememorarea unor episoade ce-l implică pe copilul-narator și pe mama sa) și nici caricatura obezității diforme, pusă în abisul grotescului. Stilist impenitent, cu riscul de a dezlănțui cascade de sinonimii cu elan paremiologic, Esterhazy focalizează imagini și detalii siderante ce-l persecută, spre a le converti aforistic într-un fel de moralitați tip ars amatoria, menite să anihileze întreaga noastră îndoctrinare erotică de tip livresc, începând cu Roman de la Rose, Dante-Beatrice, Petrarca-Laura, și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cultă, modernă, I. reprezintă, într-o versiune minoră (esteticește, dar și sub raport ideatic), un tip de scriitor reprezentativ pentru literatura română modernă. Înzestrat cu un talent incontestabil, dar mai degrabă modest, prozatorul a reținut din „materia” rurală mai ales paremiologicul, etnograficul, riturile și obiceiurile, situațiile de viață comune și repetabile (ori „senzaționalist” spectaculoase), iar din sfera cultă a formației sale - rețetele literaturii „simple”, ușor digerabile, ale povestirii pitorești ori, după caz, ale „romanului popular” (de tip Eugène Sue, cu recurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
integrală, lingvistică cognitivă, poetică Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul I: Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor / 13 1. Textemul - accepțiuni și domeniu de aplicație / 13 2. Abordări frazeologice / 19 3. Abordări generativiste / 47 4. Abordări cognitiviste / 52 5. Abordări paremiologice / 68 6. Studii literare consacrate textemelor / 73 7. Contribuții românești la studierea textemelor / 78 Capitolul II: Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale / 91 1. Fundamentele epistemologice ale integralismului lingvistic / 91 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic / 103 3
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
confruntarea cu cele mai recente achiziții ale cognitivismului arată că, dacă instrumentele coșeriene ar fi fost cunoscute și adoptate cu câteva decenii în urmă de către cercetarea americană, ele ar fi putut grăbi în mod semnificativ dezvoltarea metaforologiei internaționale. 5. Abordări paremiologice 5.0. După cum am afirmat la începutul capitolului de față, interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistico-semiotice ale acestor unități, care datează din deceniul al optulea. Pentru George Milner, de exemplu, proverbul reprezintă "o aserțiune formată din patru părți", care pot să primească o valoare pozitivă sau negativă și să formeze astfel 16 tipuri de structuri paremiologice 136. Însă această clasificare e în egală măsură prea simplistă (ea ignoră proverbele binare, de tipul Timpul înseamnă bani sau Meseria e o brățară de aur) și prea sofisticată (cele 16 tipuri sunt prea multe pentru a mai fi și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]