108 matches
-
s-ar putea deduce că romanul lui Varujan Vosganian îl pune pe cititor în situații inconfortabile din cauza excesului de tragic. Nimic mai eronat. Dimpotrivă, tonul relatării este unul de ironie duioasă, irizat din plin cu umor, judecăți morale și expresii paremiologice. Realmente încântător. Nu de puține ori poetul Varujan Vosganian își arată discret chipul, îndărătul frazelor. Un singur exemplu: Fiecare trage cu sine, ca pe o plapumă până peste cap, lumea în care s-a născut. Lucrurile stau așa: când te
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
al poeziei poloneze, deoarece a respins patosul din slujbele religioase, iar fraza lui: „Să ne grăbim să îi iubim pe oameni, atât de repede aceștia ne părăsesc, lăsând în urmă ghetele și telefoanele surde” - sintagmă care a intrat în canonul paremiologic polonez. Criticilor polonezi le place să scrie despre versurile lui Herbert, deoarece îi inspiră în divagațiile lor, pentru a se afișa cu cunoștințele lor. Ce-i cu poezia contemporană - întrebi? Pentru că s-a terminat cu rolul criticii și cu politizarea
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
medivalul și grotescul (romanul e plin de atrocități), ero(t)icul, licențiosul și sordidul sunt liniile pe care epicul avansează concomitent. Numai numele corabiei stîrnește melancolii: La Nuestra Seńora de la Soledad. Cu bagajul său lingvistic, documentar în sensul larg (inclusiv paremiologic), Nicolae Strâmbeanu s-a instalat într-una dintre cele mai pretențioase teme literare cu o siguranță care stârnește invidie și creează frustrări. Cu siguranță romanul are în spate cutii întregi cu fișe și numeroase variante, pe măsura anilor în care
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
Felicia Imaculata. Pentru a contrazice parcă propria-i notație de jurnal ,Erudiția distruge invenția", autorul face din biblioteca ambulantă care este ,Înțeleptul" o adevărată ,mașină de spus povești". Limbajul în care traduce Anghelache - Panza teoriile eruditului turist dă în ograda paremiologică a lui Creangă: , Minte la nebun cît glas la un pește", ,înghițise un ac și scosese un fier de plug", ,unu' cu plinu', altu' cu golu'", mai toate după sugestia oralității pure, ,Vorba aia". Un alt roman, Avionul de hîrtie
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
unde s-au aflat A.E.Baconsky , Mihail Petroveanu, Mihai Gafița și soțiile acestora, cu toții victime ale seismului din 1977? "Adevărat noroc în ghinion, petrecut mai totdeauna la granița dintre tragic și comic", subliniază apăsat dl.Gheran. Așadar un registru paremiologic cu adaptări și exemplificări personale, o tendință de șugubeață "învățătură" ce ne întorc gîndul spre Cornel Regman și hăt, mult mai departe, spre faimosul humuleștean și spre "fiul Pepelei"... Explicabil ca în asemenea condiții numeroase pagini de restituție ale trecutului
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
pe toate, evit aici generalizarea). Doar în dicționarul lui Tiktin, de la începutul secolului, reeditat de Paul Miron cu adăugiri (1986-1989), poate fi găsită formă lexicala, dar cu sensul etimologic "prietenie" (care se găsește în rusă, ucraineană, sîrbă), ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice de la numele propriu de produs (marca, firma) la un nume comun. Fenomenul există în toate limbile, cu diferența explicabila comercial că același
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
lăudabilă inițiativă la Universitatea Szeged, Ungaria) sonetul Iambul, de Mihai Eminescu. Gabriela Pană Dindelegan suplimentează Dicționarul general de științe. Științe ale limbii cu încă 31 de termeni. Pentru cei interesați de folclor și etnografie, semnalăm articolul profesorului Pavel Ruxăndoiu, Rezonanțe paremiologice în creația marilor prozatori români (II) plus două recenzii de Lucia Ofrim și Nicolae Constantinescu. Și pentru că tot suntem la capitolul recenziilor, nu pot fi trecute cu vederea cele realizate de Livius Ciocârlie (Liviu Papadima, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că proza lui Creangă e foarte greu de tradus, din cauza coloraturii sale specifice, regionalismelor și arhaismelor, expresiilor de factură folclorică, zicerilor paremiologice, cărora e dificil să le găsești corespondențe în limbajul contemporanilor. Și mă refer aici chiar și la contemporanii mei din România, din generația tânără. - Tocmai în stilul operelor sale, foarte particular, constă originalitatea lui Ion Creangă. Și mă străduiesc să
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
nu atît în ciclul Doine, cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează în rearanjarea folclorului românesc și universal, mai ales a celui de esență paremiologică. Atunci cînd plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el a unui ansamblu poetic la care toate elementele sunt împrumutate
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
rețeta capodoperei la Pann. Bricolajul de geniu îi definește specificul. Cele mai reușite episoade din Povestea vorbii ori O șezătoare la țară nu conțin nimic propriu lui Anton Pann, dar spectacolul verbal în ansamblu îi aparține. Nu substanța epică și paremiologică are importanță pentru poetul român, ci modul în care acea substanță (străveche, familiară, de multe ori banală și plictisitoare) s-a întrupat, pentru o singură dată, în varianta verbală imaginată de el. Estetic, este o întreprindere mai dificilă decît inventarea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
și în posesia unei conștiințe creatoare complet articulate, poetul se lansează în O șezătoare la țară într-un proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea instanțelor etice nu era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
ăștia animați de vizibila îngăduință) apucă și spune următoarele vorbe "ați văzut că și-a dat interesu' să spună pe românește". La asemenea observație intervine Rotunjimea Sa parohul și zice următoarea frază analitică, al cărei tâlc s-ar putea rezuma paremiologic cum că "interesul (misionar) animă fesul (lingvistic)". Mai adaugă apoi următoarele: "na, acuma ce-o trebuit și Înaltu' (adică Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului) să le dea la uniți biserica din sat, el nu vede că nu-s aicea numa' vreo
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cam încruntat și arborând un aer preocupat, catadicsesc să-i pun întrebarea eliberatoare: — Ce ai, ți s-au înecat corăbiile? N-am nimic, ce să am... — Văd eu că nu ți-s boii acasă. Mă enervezi cu stilul ăsta forțat paremiologic. Ce, ești Creangă în exil? Sau vrei să te admire Alex Ștefănescu? Să zică, uite, domnule, deși stă printre străini, tot n-a uitat limba strămoșească... Cu asta mi-a cam închis gura. Așa că tac, nu mai zic nimic. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
atât de mult îl urăște pe Dinu Păturică. De ce oare? Mândra ne mărturisește, cu sfâșietoare candoare, că "ura cea neîmpăcată" pe care o nutrește față de postelnic îi vine "mai mult din prevedere". Ne amintim, firește, ce ne învață imbatabila zestre paremiologică autohtonă, anume că "prevederea este mama înțelepciunii". Abia acum înțelegem că aluziile lui Filimon sunt cu bătaie lungă: fata banului C... nu este numai cuminte, ci și coaptă la minte. Diferența dintre cele două romane, scrise, nu uitați, la distanță
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
celui numit Maestru“, zicea Franckel. „Aplecîndu-se peste abis, nici el nu și-a putut Înfrîna mulțumirea deșartă de a Încerca să-l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta o altă morală, care ne-ar putea sugera o Înțelepciune paremiologică, și anume că e periculos să te apleci peste găunoșenia altuia, dintr-o pornire deșartă, cum că-n el ți-ai putea reflecta chipul ca-n fundul unei fîntîni, căci asta este tot deșertăciune. Deșertăciunea deșertăciunilor. SLAVĂ CELUI MORT PENTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
numit Maestru“, zicea Franckel. „Aplecându‑se peste abis, nici el nu și‑a putut Înfrâna mulțumirea deșartă de a Încerca să‑l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta o altă morală, care ne‑ar putea sugera o Înțelepciune paremiologică, și anume că e periculos să te apleci peste găunoșenia altuia, dintr‑o pornire deșartă, cum că‑n el ți‑ai putea reflecta chipul ca‑n fundul unei fântâni, căci asta este tot deșertăciune. Deșertăciunea deșertăciunilor. SLAVĂ CELUI MORT PENTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
moralmente, Stațiunea - fiindcă, altfel, ce rost ar fi avut să intoxice oamenii cu prevestirea lui? - e mort. Cum îți așterni așa dormi. Orice acțiune poate fi, în rezumat, exprimată printr-un proverb. (Intenționezi, pentru uz propriu, să întreprinzi un studiu paremiologic de mare întindere. Îndreptar de existență exemplară, așa se va numi. Vei combina sintagme-cheie obținând efecte noi, un fel de cine fură azi un ou la nevoie se cunoaște. Într-o lume pe dos, vechile judecăți își pierd sensul, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Scriitor. Faci parte din cea mai perfidă breaslă. Poate să distrugă cu o laudă. Sau fără să scoată o vorbă. Nimeni nu stăpânește mai bine arta complotului prin tăcere. Sunt semenii tăi, îi frecventezi. Cine se aseamănă se adună. Proiectul paremiologic este inutil. MAGISTRATUL. Astrologul a venit la timp. A murit când trebuia. Trimis al sorții, există una. Noaptea - se zice - năluca lui străbate străzile mărginașe. Se spune că a fost văzut - întreg și nevătămat! - și în preajma Teatrului. A Cazinoului. Superstițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și elemente, de instrumente și vehicule. Într-un sens mai general, toate sînt, de fapt, „instrumente” și vehicule” pseudoeducative: se folosesc la ceva, servesc la ceva... Ele intră în dialog (ironic, polemic...) cu toate semnificațiile lor consacrate livresc, mitologic, științific, paremiologic ș.a.m.d., bref - cu valoarea lor de întrebuințare simbolică, anchilozată în clișeu... În loc de „morală a fabulei”, autorul se amuză să persifleze calamburesc formule prestigioase, întorcînd pe dos lecția moralei clasice și împrospătînd-o „modern” (ex.: „plopii fără soț sînt foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aproape de teza lui Jung privind fondul arhetipal al inconștientului colectiv: „nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adîncire a misterului individual vom descoperi fondul nostru de identitate generală”. Tradiția „balcanismului” orășenesc este recuperată pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fără sens, teama; eram doar curios și, o să râzi, aproape binedispus. Dar, În primul rând, curios. Mai târziu aveam să suspectez de lipsă de autenticitate această ciudată stare de spirit, considerând-o efectul pervers al incertitudinii amenințătoare și al unei paremiologice Împăcări cu soarta: ce-o fi o fi, ce ți-e scris În frunte ți-e pus și alte asemenea chestii sapiențiale și defetiste. Am făcut duș, m-am bărbierit Îndelung și meticulos apoi, ca de obicei, mi-am aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Jebeleanu". "Aha, i-ai furat rima. Totdeauna ai fost furăcios. Satanist-stalinistule!" "Mai bine stalinist decît ceaușist. Îl prefer pe Stalin unui degenerat ca Ceau-u-u-u...". Urlau amîndoi ca lupii, pînă cînd prorectorul Ciubîcă le-a ordonat să se potolească, în stil paremiologic: Ia nu mai bateți atîta apa-n cuie, că vă iese sula din sac la amîndoi". Trebuiau să pupe, dacă nu "Piața Endependenței", măcar bulevardul cu același nume. Cum de amuțit au amuțit brusc, explicația am găsit-o cînd "România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar putea vorbi astfel, presărând în fiecare frază câte o vorbă de duh. Introducerea la tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h. rima Ț împerecheată sau monorimă. 11. expresii frazeologice frecvente; exprimarea paremiologică etc; 12. concretețea și preciziunea în definirea termenilor, a locurilor, a timpului, a evenimentelor etc. LITERATURA CULTĂ / CREAȚIA CULTĂ - se definește ca expresie a unei conștiințe individuale; - autorul este cunoscut, o persoană bine individualizată;un limbaj elaborat, deci îngrijit, corect
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
său, să sfideze teroarea, să nu-i pese de bășcălia stupidă, să urce una după alta toate treptele nesupunerii, inconformismului și revoltei. Și, în final, să triumfe. Dar să stăm strâmb și să judecăm drept (mă las contaminat de stilul paremiologic al scriitorului): Don Quijote este un caz rarisim chiar și în Vest, nu numai în Est. El este o raritate inaccesibilă, un simbol al eșecului etern al iluziei, ca și al fericirii nebuniei ridicole. De pretutindeni și de totdeauna. Doar că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]