108 matches
-
susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a caracteriza plastic un fapt, iar conotațiile semantice ale idiotismelor sunt influențate de contextul lingvistic în care apar. Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Știință, Cluj-Napoca. Drăgan, Gheorghe, (1990), "Demnitatea cuvântului", în Cronica, nr. 2, p. 7. Ducrot, O., (1972), Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Minuit, Paris. Ducrot, O., (1980), Les échelles argumentatives, PUF, Paris. Dumistrăcel, Stelian, (1991), "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, pp. 92-97. Dumistrăcel, Stelian, (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, Iași. Durandin, Catherine, (2001), Discurs politic și modernizare în România. Secolele XI XX, Presa Universitară Clujeană
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 255. 390 Mihai Eminescu, Opere X, p. 78. 391 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]