101 matches
-
unitate individuală țesăturilor și celulelor componente... Ca aparat sensorial, sistemul nervos introduce în organism perturbări, iar conștiința este ansamblul eforturilor compensatoare ale organismului îndreptate împotriva altor perturbări de tot felul... Ansamblul..., în sensul obișnuit al cuvântului, este sensibilitatea primară a parietalei ascendente. La mamiferele superioare, sensibilitatea tactilă și mușchiulară este legată de această parietală ascendentă, unde se proiectează "ansamblul corpului." Ceea ce dă conștiința de sine... (Fragmente comentate din Elemente de psihobiologie de Raymond Ruyer, în traducere personală).
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
organism perturbări, iar conștiința este ansamblul eforturilor compensatoare ale organismului îndreptate împotriva altor perturbări de tot felul... Ansamblul..., în sensul obișnuit al cuvântului, este sensibilitatea primară a parietalei ascendente. La mamiferele superioare, sensibilitatea tactilă și mușchiulară este legată de această parietală ascendentă, unde se proiectează "ansamblul corpului." Ceea ce dă conștiința de sine... (Fragmente comentate din Elemente de psihobiologie de Raymond Ruyer, în traducere personală).
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
și nu insulinom. Când se suspectează gastrinomul nivelul gastrinei serice peste 200 pg/ml este sugestiv pentru diagnosticul pozitiv. Gastrina serică mai poate fi crescută și la pacienții cu anemie pernicioasă datorită absenței feedback-ului negativ la nivelul celulei secretoare parietale. Așadar hipergastrinemia fără hiperclorhidrie sau ulcer peptic nu poate fi atribuită gastrinomului. Pentru diagnostic se mai pot folosi secreția acidă bazală și testul de stimulare la secretină. VIP-ul seric determinat în perioadele de diaree la pacienții cu sindrom Verner-Morrison
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
forumuri. Una dintre relatările peste care-am dat și care mi s-a părut că-l caracterizează perfect a fost asta: “Am fost cu băiețelul meu la Budimex, pentru o problemă chirurgicală. Acolo era un copil rrom cu o fractură parietala, plimbat de 2 zile pe la Floreasca, Gr. Alexandrescu. A ajuns pe mâna acestui om minunat, calm și răbdător. Tatăl nu pricepea că trebuie operat de urgență și nu voia să-și dea acordul scris, în plus era și băut, că
Doctorul care-și dă numărul de telefon tuturor pacienților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20234_a_21559]
-
spuse: Eu rămân aici. Tu mergi mai departe. Și se făcu la loc praf și pulbere. Cei din viitor, luați aminte! M3. Adâncime 175 cm. Calota ușor desfăcută și cu trepanație la zona de sutură între frontal și cele două parietale. De la jumătatea femurelor este suprapus de M1, mâinile de-a lungul corpului, orientare V-E, gratii ruginite lungi de doi metri, una de 54 cm. Fantasma era Mioara la 30 de ani. Căscă, se întinse și spuse cu voce guturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tăietură prepalatală. Parietalele formează cea mai mare parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dissintactic"); ▪ incapacitatea de a înțelege limbajul scris (alexie), scrisul disortografic; ▪ pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o dispziție afectivă disforică; ▪ capacitatea de comunicare este grav alterată. Leziunea este localizată în circonvoluțiunea temporală posterioară și cea parietală inferioară din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor de partea stângă). Zonă irigată de artera temporală posterioară, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA GLOBALĂ este forma cea mai gravă de afazie. Leziunile cerebrale întinse, cuprinzând atât zonele anterioare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intitulată “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” a lui William Harvey a văzut lumina tiparului (1628), concepția că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat (vezi teoria Texon, 1960 care atribuia mecanismul aterogen “sucțiunii” pe care coloana de sânge în mișcare o exercită asupra
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Fluxul sanguin poate fi exprimat și sub forma produsului dintre velocitate și aria de secțiune a vasului. Creșterea velocității fluxului se exprimă prin trei mecanisme diferite: 1. crește energia kinetică la nivelul stenozelor exercitând o forță hemodinamică importantă asupra zonei parietale preși poststenotice, velocitatea fluxului dobândind caracteristicile “fluxului în jet” (jet flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una parietală, între care se află o cantitate mică de lichid cu rol lubrefiant. Rolul funcțional al pericardului constă în limitarea umplerii cardiace în timpul diastolei. Mușchiul cardiac are o alcătuire particulară, fiind constituit din fibre musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și M2 se formează unghiul sylvian (bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A. în candelabru, cu originea în M2 sau M3, are numeroase variante ale ramurilor sale: a. orbitofrontală, a. perirolandică sau precentrală, a. rolandică sau centrală și a. parietală anterioară. Grupul arterial sylvian (a. parietală posterioară, a. pliului curb, a. temporală posterioară) creează un ax transversal al creierului. Anatomia radiologocă descrie teritoriilor suprainsulare (cuprind colaterale aparținând mai multor grupuri: grupul anterior, grupul arterei în candelabru, grupul posterior) și infrainsulare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A. în candelabru, cu originea în M2 sau M3, are numeroase variante ale ramurilor sale: a. orbitofrontală, a. perirolandică sau precentrală, a. rolandică sau centrală și a. parietală anterioară. Grupul arterial sylvian (a. parietală posterioară, a. pliului curb, a. temporală posterioară) creează un ax transversal al creierului. Anatomia radiologocă descrie teritoriilor suprainsulare (cuprind colaterale aparținând mai multor grupuri: grupul anterior, grupul arterei în candelabru, grupul posterior) și infrainsulare (cuprind artere care mărginesc operculul temporal
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu rol important în analiza și sinteza funcțiilor legate de sensibilitate. Circumvoluțiunea parietală ascendentă și cea frontală ascendentă se unesc în partea lor inferioară, ocolind scizura centrală, și formând operculul rolandic, extrem de important pentru funcția senzitivo-motorie cheilo-orală. Porțiunea posterioară a parietalei a doua se unește cu circumvoluțiunea temporală I-a formând plica supramarginală, care înconjoară extremitatea posterioară a scizurii lui SYLVIUS. Porțiunea posterioară a parietalei a II-a se unește și cu circumvoluțiunea temporală a II-a, formând pliul curb. Aici
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ocolind scizura centrală, și formând operculul rolandic, extrem de important pentru funcția senzitivo-motorie cheilo-orală. Porțiunea posterioară a parietalei a doua se unește cu circumvoluțiunea temporală I-a formând plica supramarginală, care înconjoară extremitatea posterioară a scizurii lui SYLVIUS. Porțiunea posterioară a parietalei a II-a se unește și cu circumvoluțiunea temporală a II-a, formând pliul curb. Aici se găsesc ariile 40 și 39, care, în hemisfera dominantă, au importanță în vorbire și praxis, iar în hemisfera nedominantă reprezintă o zonă asociativă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
hemisferul nedominant. Tulburările sensibilității subiective constau în apariția, sub formă de crize, a unui Sd. dureros sau parestezic, fără pierderea conștienței de partea opusă leziunii (crize JACKSONIENE senzitive), interesând segmente ale feței, membrului superior sau inferior în raport cu topografia leziunii pe parietala ascendentă (câmpurile 3, 1, 2) (unde schema corporeală este un homunculus asemănător cu cel descris la zona precentrală motorie). Crizele parestezice sau dureroase apărute prin lezarea câmpurilor 5 și 7 cuprind jumătatea controlaterală a corpului însă fără o localizare somatotopică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
al celor două gaze prin simpla diferență de presiune parțială a acestora prin porii descriși de Kohn (1893) în teritoriul alveolar și capilar al barierei aer-sânge. La exterior, plămânii sunt tapetați de foița viscerală a seroasei pleurale, care împreună cu cea parietală formează spațiul pleural lubrifiat, cu presiune negativă, indispensabil proceselor de ventilație pulmonară. II.3.2. Vascularizația plămânului Plămânul este un organ de vascularizație dublă, nutritivă, asigurată de vasele bronșice aparținând circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, și funcțională, realizată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în bucăți! Și bucățile sânt sfâșiate și ele-n bucăți! Dumnezeule, nu mai pot să respir, căci beregata mea e deșirată inel cu inel și zgârci cu zgârci. Coastele-mi străpung pielea toracelui și țeasta mi s-a desfăcut în parietale, în etmoid, sfenoid și occiput, risipite pe jos ca niște cioburi de faianță. Rinichii-mi sticlesc între limbi de carne și furtunuri de pieliță. Sânt zdrențe, sânt fîșii! Am fost unde nimeni n-a fost vreodată. Mi-am amintit ce
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări respiratorii interne (celulare), datorită intricării cu tulburări cardio-vasculare. Aceste manifestări sunt secundare leziunilor viscerale: rupturi de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]