101 matches
-
VARICOASE Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze, cu multe variante și verigi de legătură între ele. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Pugliosi, 1965) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. Teoria parietală, propusă de Puglionisi și Malan, în 1960, susține, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase 22 circumstanțe. În copilărie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
raportată fiind între 10% și 50% (Woodsite et al., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim et al., 2005, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
forma unui sac fără deschidere. Pleura prezintă două foițe: o foiță viscerală (pleura pulmonalis) și o foiță parietală (pleura parietalis), care se continuă una cu alta la nivelul hilului și realizează la locul de trecere a foiței viscerale în cea parietală, o zonă de reflexiune. Fețele pleurale se privesc, sunt netede, lucioase, umectate de un strat foarte subțire de lichid. Ele delimitează un spațiu virtual: cavitatea pleurală (cavum pleurae). Aceasta devine reală numai atunci când între pleura parietală și cea viscerală pătrunde
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și un lambou muscular pediculat de vecinătate (mușchi intercostal, marele dorsal, dințat), vindecarea fistulelor ajungând la 50% din cazuri. Dezavantajul constă în faptul că nu se pot sutura fistule multiple și cu dispersie topografică mare. Separarea pahipleurei viscerale de cea parietală se face prin două incizii la unghiurile de reflexie ale pungii. Dezavantajul constă în întreruperea vascularizației intercostale arteriale și venoase, a inervației intercostale, a lamboului de pahipleură parietală atât posterior paravertebral, cât și anterior parasternal. Consecința este lipsa de viabilitate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a supurațiilor de perete după toracopleuroplastia Andrews. „Matlasarea” cu fire neresorbabile de mătase, plasate în „U”, a carapacei musculoperiostopleurale rămasă după rezecția costală la fundul cavității. Firele se trec prin pahipleura viscerală sau mediastinală și apoi ambele capete prin cea parietală peste care se înnoadă. În acest fel se desființează spațiile moarte, fundurile de sac și se șterg unghiurile de reflexie care ar genera persistența cavităților reziduale. Andrews recomandă prinderea cu aceleași fire și a planului muscular, pentru a evita supurația
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
orice „reașezare” a celor două masive de pahipleură viscerală și parietală după terminarea operației, când bolnavul își reia statica și respirația normal; c) prin însăși prezența lor, firele neresorbabile sunt cauză de recidivă și de întreținere a supurației locale și parietale prin extensie „în pată de ulei” datorită „efectului de fitil” pentru secrețiile purulente și flora microbiană din fosta cavitate de empiem, cât și prin formarea „granuloamelor de fir” multiple în peretele toracic; Drenajul spațiului subcapsular deasupra planului periostopleuro-muscular în final
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bronșice cu material tardiv resorbabil. Montarea unui sistem de irigație - aspirație etanș în fosta cavitate de empiem prin care se poate interveni activ în procesul de vindecare postoperatorie a cavității, precum și menținerea în contact postoperator a pahipleurei viscerale cu cea parietală prin contenție externă pentru simfizarea lor fără utilizarea suturii cu material neresorbabil, care sunt surse de supurație și compromit vascularizația și inervația pahipleurei parietale, rezolvă neajunsurile tehnicii Andrews și permit abordarea chirurgicală a unor cazuri aflate în stare septică datorită
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
rata de vindecare a bolnavilor și de a scădea mortalitatea, în prezent mortalitatea fiind datorată în principal insuficienței renale, insuficienței hepatice și hemoragiei digestive superioare; prin creșterea procentului de vindecare al fistulelor bronșice; prin scăderea ratei de apariție a supurațiilor parietale postoperatorii; prin păstrarea controlului asupra fostei cavități de empiem. Acest lucru se datorează apariției unor complicații prin întârzierea nepermis de mult de prezentare a pacientului la chirurg, cu empieme toracice cu sau fără fistulă bronșică; chiar dacă nu există o fistula
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de sutură tardiv resorbabil. Montarea unui sistem de irigație-aspirație în circuit închis, etanș în fosta cavitate de empiem prin care se intervine activ în procesul de vindecare postoperatorie a cavității precum și menținerea în contact postoperator a pahipleurei viscerale cu cea parietală prin contenție externă pentru a ajuta la simfizarea lor fără utilizarea suturii „matlasate” cu materiale neresorbabile, care sunt surse de supurație și compromit vascularizația și inervația pahipleurei parietale, rezolvă neajunsurile tehnicii Andrews și permit abordarea chirurgicală a unor cazuri aflate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
multiplă de organ (MODS) (206, 254). - Abcese intraabdominale (peritonite acute localizate) pot apare după orice formă de infecție, care rămâne localizată. B. După extensia fenomenelor inflamatorii:Peritonite difuze sau generalizate în care infecția afectează seroasa peritoneală în totalitate, atât cea parietală cât și cea viscerală, cu toate fundurile de sac și recesurile sale. În afară de cauza infecțioasă mai pot apărea peritonite generalizate de cauză neinfecțioasă cum ar fi: aseptică; - medicamentoasă; - hiperlipidică;porfirică; - prin intoxicație cu plumb; - prin contact cu pudra de talc
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a infecțiilor intraabdominale este necesară reamintirea unor noțiuni de anatomie și fiziologie a peritoneului. Peritoneul este o membrană seroasă complexă alcătuită din celule epiteliale și un corion bogat în vase sanguine, limfatice și terminații nervoase. Membrana seroasă prezintă două foițe:Parietală, ce tapetează fața internă a pereților abdominali, iar la nivelul regiunii anterioare și ombilicale, este ridicată de vezică și de cordonul arterelor și venelor ombilicale. În această zonă este mult mai rezistentă ca foița viscerală, fiind transparentă și subțire în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mai puțin accesibile; - laparatomiile iterative pentru diverse complicații apărute în cursul evoluției postoperatorii cum ar fi ocluzie prin bride, fistulă digestivă și alte complicații ce necesită reintervenții operatorii, constituie noi posibilități de însămânțare a peritoneului care favorizează apariția IIA; - defectele parietale mari care conduc la incompetență parietală, mai ales în cazurile în care se recurge ca metodă terapeutică la folosirea laparostomiei, creează poarta de intrare pentru infectarea peritoneului, cu posibilitatea apariției IIA; - evoluția îndelungată a bolii până la sancțiunea chirurgicală are ca
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tăietură prepalatală. Parietalele formează cea mai mare parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
poate produce la nivelul peretelui toracoabdominal sau intraperitoneal, uneori la mulți ani după puncție și chiar după efectuarea transplantului hepatic. Riscul de însămânțare poate fi scăzut la 0% prin utilizarea tehnicii coaxiale [34]. Tratamentul însămânțării tumorale, mai ales a celei parietale, este chirurgical, postoperator majoritatea pacienților având o supraviețuire fără recurențe. Producerea însămânțării tumorale nu modifică supraviețuirea globală a pacienților, aceasta fiind dată de progresia tumorii primare sau a cirozei [35]. A fost demonstrat faptul că atât puncția biopsie a CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
intitulată “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” a lui William Harvey a văzut lumina tiparului (1628), concepția că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat (vezi teoria Texon, 1960 care atribuia mecanismul aterogen “sucțiunii” pe care coloana de sânge în mișcare o exercită asupra
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Fluxul sanguin poate fi exprimat și sub forma produsului dintre velocitate și aria de secțiune a vasului. Creșterea velocității fluxului se exprimă prin trei mecanisme diferite: 1. crește energia kinetică la nivelul stenozelor exercitând o forță hemodinamică importantă asupra zonei parietale preși poststenotice, velocitatea fluxului dobândind caracteristicile “fluxului în jet” (jet flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări respiratorii interne (celulare), datorită intricării cu tulburări cardio-vasculare. Aceste manifestări sunt secundare leziunilor viscerale: rupturi de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
contraindicațiilor, fiind indicați încă din primele 24 de ore (14). Reducerea riscului de deces consecutiv administrării IECA a fost de 20% în trialurile cu pacienți selecționați (FEVS < 40%/insuficiență cardiacă congestivă - AIRE-ramipril, SAVE-captopril; STEMI anterior - SMILE-zofenopril; tulburări întinse de kinetică parietală - TRACE-trandolapril), beneficiul pe supraviețuire fiind aditiv celui obținut prin administrarea de aspirină și betablocante (14). Beneficiile utilizării IECA în faza acută a STEMI au fost evaluate și în trialurile GISSI și ISSI-4, care au arătat o reducere a mortalității la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice Răsfrângerea foiței (laminei) parietale în foița viscerală se face în doua zone: în jurul arterelor mari; în jurul crucii venoase a inimii. Din aceasta cauză, cavitatea pericardică prezintă o serie de diverticuli și fosete numite sinusuri pericardice. Sinusul transvers Theile are forma literei „L” culcate, ramura
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Ă. Redam în Tabel 2.1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]