1,564 matches
-
Doina Jela Doina Jela : Povestiți, vă rog, câte ceva despre dvs. Românii nu știu unde să vă situeze. Străbunicii mei au trebuit să părăsească Rusia în 1922, în momentul revoluției, și au venit să se stabilească în Franța. Pariziană prin naștere, trăind la țară, pentru o vreme, locuiesc în prezent la Bruxelles, unde, după un bacalaureat științific și studii de literatură, predau religia ortodoxă. D.J. Romanul dvs. a făcut să se vorbească în presa franceză despre Gogol... O.L.
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
un film turnat după Chira Chiralina - în "patria socialismului victorios". Al doilea text, scris de Fundoianu a rămas, în schimb, necunoscut până nu de mult, iar autorul său, care se bucura de o anumită apreciere în cercurile filosofice și literare pariziene (publicase, de exemplu, în 1933, foarte originalul și nonconformistul eseu despre Rimbaud golanul (Rimbaud le voyou) și era prezent în câteva reviste de foarte bună ținută intelectuală precum Cahiers du Sud de la Marsilia, era totuși departe de a fi atins
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
probabil cel mai important colecționar român de artă. Evenimentul artistic atestă pregnanta cu care intelectualitatea din România interbelică era ancorată, la cel mai înalt nivel, în lumea culturală europeană: Colecția Oprescu, constituită în anii '30, provine din achiziții de pe piața pariziana și mai ales londoneză și este compusă în mare majoritate din desene italiene din secolele XVI-XVIII. Sursele acestor achiziții șunt colecții celebre precum cele ale lui Peter Lely, Șir Joshua Reynolds, Lordului Spencer etc. Expoziția este urmarea publicării, în anul
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
filmul care îl ajută să pătrundă într-adevăr în lumea cinematografiei: „Memoria Trandafirului”, o metaforă de 7 minute, care s-a bucurat de succes în țări precum SUA și Franța. Tot în Franța are loc, cinci ani mai tarziu, premieră pariziana a filmului „Dacii”. Pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiș al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco”. „Era o foarte mare satisfacție pentru un tanar debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea internațională
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
cronicar, pe atunci, la Le Monde), tot astfel cum îl conduce pe E. Cioran în salonul unei „prietene a socrului său", Jeaninne Delpech. Ar trebui să înțelegem astfel că d-sa avea un oarecare entregent într-o anumită elită - „intellighentsia" pariziană - deși ducea viața foarte modestă a unui refugiat politic. A avut ocazia să cunoască, astfel, și pe generosul („fost bancher") Gheorghe Răuț, la care îl întîlnește pe filosoful Ștefan Lupașcu, boier moldovean (și pe soția acestuia, Yvonne). Cu Eugène Ionesco
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
cadriluri! o gîndire virila simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! [...] Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafărul sclipitor contra Tenebrelor oarbe..." Să-l fi citit Caragiale pe criticul francez? Posibil. Probabil. Nedemonstrabil. Premiera pariziana a baletului, după cît înțelegem de la Jules Lemaître, avusese loc pe la 1885 ("îl y a quelques années"). iar textul lui Caragiale a apărut la 10 noiembrie 1895. În acest răstimp de un deceniu, Excelsior a fost oare reprezentat și la
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
zilei”, „De vorbă cu...”, „Politica teatrală, artistică și culturală”, „Siluete”, „Scrisori din Paris” etc. Aflat în iulie 1927 la Paris, el scrie despre sărbătorirea zilei de 14 iulie, despre tricentenarul reconstruirii Sorbonei, despre grădina Luxembourg, despre viața teatrală și literară pariziană, despre cafenelele celebre ale Parisului, viața din Halle sau din Cartierul Latin, din Montmartre etc. Peisajele acestea au culoare și pitoresc și un acut simț de observație care știe să surprindă scene caracteristice. Ionel Jianu s-a simțit atras și
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
și concepte sociale, cu rol normativ, ce începea a dă semne de îmbătrînire, tînărul autor recalcitrant, originar din Vaslui, petrecîndu-si tinerețea la Craiova (pînă în 1920, cînd se stabilește la București, nu fără a fi trecut printr-o scurtă etapă pariziana, în 1913-1914), s-a ridicat cu tărie în apărarea simbolismului (încă în anii antebelici) și apoi a modernismului, în corelație cu direcția afirmata prin cenaclul Sburătorul. N-a fost o bagatela. Grație intuiției, a siguranței gustului și flerului sau, Aderca
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
interviu luat de Carmen Chihaia lui Nicolae Balotă la Neptun are inadmisibile greșeli de transcriere, mai ales la numele și cuvintele străine, "trase pe Academiei", fără ca redactorul, corectorul și capul limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
în magazine și, catre seară, pe bulevard, de-a lungul țărmului, cucoanele elegante se perindau cu fetele crispate ale unora care n-au prea reușit în viață, etalînd în îmbrăcăminte o varietate bufona. Provincia balcanică zăpăcita de jurnalele de modă pariziene da cele mai neverosimile rezultate!". Pantofii scumpi și eleganți stau pe același plan cu arta plastică: "Sufletul meu drag - pantofii îmi vin bine! Capul făcut de Militza e remarcabil!!". Lumea în care se mișcă muziciana e cea mai bună dintre
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
neatenta luare aminte că noi n-am publicat dosarul de securitate al lui Caraion, ci două note informative, scrise caligrafic de mînușița poetului, care ar fi putut face parte, cel mult, din dosarele dnei Lovinescu și al dlui Ierunca (oculta pariziana). Titlul pus de noi - Dosar Caraion - este obișnuit în gazetărie și desemnează un caz. Cît privește rostul publicării notelor cu pricina, n-am urmărit să murdărim imaginea poetului (ar fi și foarte greu, după ce poetul însuși a murdărit-o cum
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
fiecare alte nuanțe portretului psihologic al unui om de mare calitate, din toate punctele de vedere. * Dar cea mai neașteptată surpriză a acestui număr din Jurnalul literar este descoperirea romancierului N.I.Herescu, rămas necunoscut pînă acum. În 1960, la editură pariziana "Le Mont Saint-Clair", apărea un roman intitulat L^Agonie sans mort, semnat de un necunoscut, Ch. Séverin. N.I. Herescu a recomandat prietenilor și cunoștințelor sale această carte (care avea printre personaje și români exilați la Paris), trecînd cu discreție peste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
de rus o mai fi și asta? s-or întrebat unii... Uite cum amestecul optim plămădește "monștrii" necesari. * Lăsând la o parte excesele vremii, în volumul Literatura și Revoluția, la pagina 345, Troțki scrie despre Malraux, text reprodus de revista pariziana L'Express, mai demult... Ce este interesant e că preferință ideologului se îndreaptă spre Gide, un reacționar, si nu spre autorul Condiției umane, socializantul, cu vederi excesive sau extremiste, comuniste... André Gide, cunoscut și el, o perioadă, ca simpatizant, devenise
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
regrette rien” și „La vie en roșe” ale lui Edith Piaf, „Ne me quitte pas” a lui Jaques Brel sau „Salut” a lui Joe Dassin. ”Producția Teatrului Național de Opereta creează o lume halucinogena, într-o cafenea de pe o stradă pariziana, unde sub lumina felinarelor, spectatorii vor asista la o serie de povești despre dragoste, artă și seducție”, anunță organizatorii. Spectacolul este un omagiu adus șansonetelor care răsună pe străzile Parisului, acel Paris al artiștilor necunoscuți, al îndrăgostiților de pretutindeni. Invitați
"Paris, Mon Amour" la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98329_a_99621]
-
Gastro și restaurante Originea franceză, mai exact pariziana a micilor bistrouri este incontestabila. Mic restaurant în care se găsesc preparate simple, dar gustoase, servite într-un cadru nepretențios, cam aceasta este definiția clasică a unui bistro. Din ce in ce mai populare în ultimii ani, bistrourile se pare că au cucerit Clujul
Bistro Farm to Fork [Corola-blog/BlogPost/98005_a_99297]
-
într-o zonă exclusivistă. Încă de la deschidere în 1928, a găzduit personalități ale vieții socio-culturale internaționale dintre care amintim: Sir Winston Churchill și cunoscutele staruri Robert de Niro și Madonna. Acest veritabil palat, în care domnește o atmosferă cu adevărat pariziană, este situat la câțiva pași de Champs Elysées, Arcul de Triumf și renumitul bulevard Faubourg Saint Honoré, unde sunt amplasate cele mai luxoase magazine din lume. Renovat recent, Le Meurice figurează pe Lista de Aur a Conde Nast Traveler’s
Agenda2005-53-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284571_a_285900]
-
se odihni pe țărmurile ei. Îl îndeamnă la asta, fără îndoială, și ceva din irezistibila lui atracție pentru întinderile nemărginite, pentru spațiile vaste. Așa se explică și faptul că, mai târziu, vrând să evite meschinele și sufocantele săli de teatru pariziene denumite, pe bună dreptate, „bomboniere”, își va căuta și găsi un refugiu în imensa Curte a Palatului Papilor de la Avignon sau se va afunda în adâncurile subterane ale Palatului Chaillot. Vilar a fost un om al perspectivelor ample, al panoramicului
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
ca o capelă catolică, cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea acestora în 1880, achiziționată de statul român pe 500 000 de franci. Aici se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Henri Coandă, iar la începuturile sale pariziene Brâncuși cântase în strană ca să mai câștige un ban. Părintele Gherasim era acolo, singura față bisericească prezentă. Un preot în vârstă, ce purta cu modestie haina preoțească, cu o figură deschisă, ochi vii, pătrunzători. I se prezentă și spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sa nu‑i trădează menirea tenebroasă. Corpolent, dinamic, totdeauna cu un surâs pe buze, cu barba În formă de potcoavă, cu ochi vii, aducea mai degrabă cu tipul juisorului decât cu tipul rus, corintian. Indiferent de slăbiciunea sa față de micuțele pariziene, el era, fară Îndoială, unul dintre cei mai destoinici Organizatori din câți existaseră În zece capitale europene“ (L’Echo de Paris, 21 noiembrie, 1901). Baronul Taube, care, la vreo zece ani de la revoluție, Încercase În cartea sa Politica rusă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
hoții furând bijuterii și alte bunuri. Hoții au jefuit și apartamentul din casă în care locuiește fosta soție a actorului, Nathalie Tardivel, potrivit contactmusic.com. Nici Belmondo, nici fosta lui soție nu erau acasă când a avut loc jaful, poliția pariziana deschizând o anchetă, informează . Actorul Jean-Paul Belmondo, în vârstă de 78 de ani, a cunoscut succesul după ce a jucat în 1960 în peliculă "Cu sufletul la gură/ A bouț de souffle", de Jean-Luc Godard. Filmele în care a jucat Belmondo
Jean-Paul Belmondo jefuit de hoţi de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/67591_a_68916]
-
poștală din Parisul turistic: Montmartre, Turnul Effel, Catedrală Notre Dame, Sacré-Coeur, Champs Élysée, Domul Invalizilor etc., ceea ce ne probează forță cu care decupajul mitic, clișeul romantic se insinuează în lumea lui Gil. Feeria retro ragtime & la belle époque a nocturnelor pariziene cancaniere la Moulin Rouge sau glamoroase la Maxim’s este capitolul novator în acest film, iar regizorul face trecerea dintr-un timp în altul fără zdruncinături. În final, Gil nu obține cu certitudine acreditarea literară, cum va arata românul sau
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
--- Un mare desenator modern Oexpoziție pariziană din vara aceasta (iunie-septembrie) îl aduce în atenția publicului și a criticii pe Louis Soutter (1871- 1942), unul din marii desenatori moderni, pe care însă istoriile artei îl ignoră. Comentatorul din „Le Monde” din 28 iunie ne informează că Soutter
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4516_a_5841]
-
puțin cunoscută mărturie despre faima lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor la prestigioasa imprimerie a lui Henri Estienne (Henricus Stephanus
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
Simona Vasilache onversația, precum cafeneaua - (mic) pariziană, îndeobște - e, orice s-ar zice, o instituție. Un pointillage de păreri care, fără să se schimbe prea mult, fac, totuși, cumva și se-ntîlnesc. Și-atunci, nefiind de-ajuns să ai ce vorbi, intră la mijloc, între binețele cîtorva cunoscuți
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
își dezvăluie o istorie terifiantă într-un film amuzant, romantic, dar și înspăimântător. Câștigător la Oscar, secțiunea ficțiune. Mic dejun la Paris / French Roast - Franța, 2008, r. Fabrice O. Joubert Un om de afaceri își savurează cafeaua într-o cafenea pariziana și descoperă că i-a dispărut portofelul. Nominalizat la Oscar, categoria animație. Derby - România, 2010, r. Paul Negoescu Într-o seară, Mircea își aude fiica de 15 ani făcând sex cu prietenul ei în camera alăturată. Film selecționat la Festivalul
Noaptea Lunga a Filmelor Scurte, 19 iunie [Corola-blog/BlogPost/95267_a_96559]