1,340 matches
-
Autorului Măștile poetului Sorin Olariu: Poeme apocrife - Editura Solaris, Michigan 2010 "Un univers liric fascinant prin complexitatea emoțiilor și caracterul surprinzător al imaginii ne întâmpină în volumul Poeme apocrife de Sorin Olariu. Un profund sentiment al tragicului conviețuiește cu sentimentul parodic al existenței, tonalitatea elegiacă stă alături de persiflare, întunericul este din când în când străpuns de lumină, grotescul lasă locul sublimului, apostazia se topește în pocăință. Cele trei secțiuni ale volumului nu sunt întâmplătoare, ci răspund unei evoluții poetice de la revolta
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
neobișnuit de caraghios și ridicol. Compoziția are un aspect burlesc și bizar, dar sincer. De o sinceritate nemiloasa. Fără îndoială că artistul își cunoaște personajele și le dă posibiitatea de a fi ele însele. Lăsând fantasticul să lucreze. el folosește parodicul. Grotescul este contrariul sublimului. De acea, trăsăturile și atitudinea figurilor din tablou sunt voit disproporționate, uneori surprinse în culori stridente, cu intenție evident satirica. Rezultă un univers fantastic, situat între comic și bizar, între simbol și realitate. Acest gen de
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482016363.html [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
-
patima ce-ți moare, Să-mbrac în lacrimi stinse al ei nud. Dar mă gândesc că totu-ar fi zadarnic, Mizând pe-aportul tău de altruist. De ringul sorții m-aș zdrobi amarnic, Mai bine uită-ndată că exist! Exercițiu parodic după “Iubire muribundă”, de Camelia Ardelean: TEVELIZOR MURIND de Ionel Mony Constantin Azi am mâncat din nou doar hrană rece, Să pot să pun deoparte câțiva lei, Pe fața ta o lună neagră trece, Iar noi tăcem blocați în fața ei
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1428054245.html [Corola-blog/BlogPost/374500_a_375829]
-
relația față de referent), de pildă pentru J. Barth, G.G. Márquez, U. Eco referent nu este realitatea, textul se răsfrânge asupra lui însuși pentru a-și deveni propriul referent; ironia, trecutul, spunea U. Eco, poate fi recuperat doar la modul ironic, parodic; hibridizarea, dispariția granițelor dintre genuri și specii; carnavalizarea, apetență pentru burlesc, alegorii complicate ori absurde; construcționism, conceperea unor lumi iluzorii, paralele etc. Între postmoderniștii români pot fi menționați Gh. Crăciun (Pupa russa, Femei albastre), M. Cărtărescu (Orbitor), I. Groșan (O
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității”. Inspirat din principala exegeză caragialiană a lui Șerban Cioculescu, subcapitolul Gazetăria versus politichia reține principalele ziare și reviste la care a colaborat sau pe
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
cu un nod în gât. Sergentul îl acuză pe insolitul cumpărător că este căutător de nod în papură, invitându-l la post ca să-l sature de noduri. (La papura verde). Procedeul este facil, desigur, dar intră în jocul postmodernist al parodicului. Textele în care excelează Ion Iancu Vale sunt de largă respirație lirico-epico-dramatică, de esență onirică, dar încifrând situații existențiale grave (Urmărirea, Dialog redus, Triplu proces de conștiință, Năprasnica fobie a lui Policarp Resteu ș.a.). O „disertație” a unui crainic la
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Resteu sfârșește luat într-o ambulanță către ospiciu. Măsura originalității lui Ion Iancu Vale în poemele de largă respirație se găsește în Duminica muntelui și în Povestea celestului zbor a lui Lasămăverde și a nepotului său, Iarel. Aici, expresivitatea transcende parodicul absurd și oniric creând o mitologie personală, cu puternice ingerințe ale matricei geografice și spirituale de pe tărâmurile copilăriei de la Pietroșița. Moartea tânărului nelumit Ion Lasămăverde poate fi și o reinterpretare a mitului mioritic. De astă dată e vorba de un
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
printr-o școală (Picasso era perfect capabil să picteze realist și a absolvit două prestigioase școli de pictură), dacă postmodernistul i-a citit de la A la Z pe clasici (de răsfoit Levantul, în care Mircea Cărtărescu reface magistral, în cheie parodică, istoria liricii românești), dacă avocatul pledează raportându-se la o legislație, noi în schimb îi vom spune elevului nou să meargă strict pe intuiție și pe opinie personală. Nu contează apoi că viața îl va umili, când superficialitatea asta, ca
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine by https://republica.ro/noua-programa-la-scoala-se-va-invata-mai-putin-vom-crea-in-schimb-elevul-nou-care-va-discuta-despre-orice [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în tonul elegiac sau de o gravitate dramatică, respectiv simple jocuri de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe alocurea, a tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu valența unicității și a expresivității lirice peste media comună ? Prim planul lamentației obturează ecoul unei violențe ce impregnează la modul straniu textul poetic. Liniște spânzuratâ , timpul
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
realității vizate: Ambrozie Fățăitu, doamna Hălălaie, Grumaz Patapie, Sulfina Găgălice, Tecla Feșteleiu, profesorul Spârcaciu, doamna Țâșmoacă etc. Gama onomastică, tehnică ingenioasă (și inedită) de caracterizare a personajelor cu elementele ce compun numele proprii, sonoritățile, uneori, stridente duc textul în zone parodice și frizează comicul, dar intenția autorului nu este de a provoca râsul, nici chiar pe cel acid, ci de a arăta dezaprobator spre un segment de societate ce și-a pierdut identitatea: Școala, locul, unde, prin tradiție, individul se formează
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
estetică rigidă. Cuvântul de ordine pare a fi libertatea, inspirația de moment. Conștiința artistică se pretinde dominată, chiar eliminată, de impuls, deși, în realitate, ea este aceea care inițiază și dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
ciclul Seratelor, sau în Boemă, de pildă, cu soliste ce aduc a sirene marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele din Pești sau Compoziție; aceeași lume de după cădere e de găsit, iarăși, și într-un soi de paradis parodic, într-o mimare cvasi-caricaturală a Paradisului, cum probează Nuntă, Nunta lui Gicu, întrucâtva Bucuriile toamnei. Pe de altă parte, tot aici, în universul post-genezic, se infiltrează anticipări ale Infernului, figurate prin abandon și marginalizare, nu neapărat prin întrebări tragice, prin
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
fost recomandată pentru acest rol de către directorul de casting Florin Kevorkian, care a lucrat de -a lungul timpului cu celebrități precum Francis Ford Coppola. Filmul românesc independent „Terapie pentru crimă”, în regia lui Kiki Vasilescu, este un thriller cu elemente parodice. Claudia Pavel este în film o antieroină pe nume Matilde. Ce face particular filmul este că personajul e pur românesc prin dialog și situații. Claudia este o Nikita autohtonă. Vrea să devină mercenar, ca să scape de datorii, dar nu-i
CREAM, PROTAGONISTĂ ÎN THRILLERUL “TERAPIE PENTRU CRIMĂ”, DIN 3 OCTOMBRIE LA CINEMA by http://www.zilesinopti.ro/articole/7969/cantareata-claudia-pavelcream-protagonista-in-thrillerul-terapie-pentru-crima-din-3-octombrie-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/98532_a_99824]
-
prozodic. Ritmul și măsura sunt încălcate flagrant și rămâne doar ideea ori tonul de rondel. Par mai degrabă parodii. Mai reușite: „Rondelul diligenței de Cipău”; „Rondelul superfericirii”. Ultimul grupaj de versuri este intitulat „Între viață și moarte”. Autorul părăsește tonul parodic, șugubăț și abordează tematici majore cum e cea a vieții și a morții, punând în corespondență simbolică toamna cu tristețea, cu boala, cu nefericirea. E oricum un ton mai potrivit cu firea sa melancolică. „mișună stele prin casă ca niște licurici
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
s-a întrupat/ Cântărețul.” („Și a fost ziua a șaptea”) Sub „dangătul stelelor”, succesiunea imaginilor încântătoare, pe alocuri de-a dreptul surprinzătoare, conduce la materializarea poetică a revelației, a enigmei. O stare afectivă dominantă dă și acea „originalitate în coloratura parodică”, ce situează liricul doamnei Cristescu în contrastul șugubăț și ironic, cu o dispoziție aparte: „Bătrâna capră/ Amaltheea/ șoptește mulțumită:/ Din lapte s-a-ntrupat Lumina! ” („Lămâi înflorit”); „Ce te tot miri? Doar știi,/ Garcia Lorca stă,/ de-asemeni,/ în supermarketul lui Whitman
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
întâi ți se pare o glumă, apoi, nu crezi, apoi cineva plânge, altcineva strigă, titularii părăsesc scenă. Nu-ți mai rămâne decât să te câri. Unde? În aceeași prima zi de bilanț, un preot rus, un fel de Rasputin revizuit parodic de conflictul civilizațiilor, Vsevolod Chaplin, înalt oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse, face următoarea declarație publică: „Ceea ce s-a întamplat nu poate fi doar o ocazie de doliu, ci un prilej de a ne întreba: poate Europa să trăiască așa în
Jurnal pe apucate by https://republica.ro/jurnal-pe-apucate [Corola-blog/BlogPost/338016_a_339345]
-
și pe la panorama cu gorgoane: tot/ cu fimei, cu/ solzi și cu ventuze... și cu șerpi în păr... Și cu șerpi de la temelia/ lumii, se striga: să vină mai aproape/ lumea...". Volumul de poeme Post-ospicii e, mai degrabă, o radiografie parodică a existenței, în care poetul freamătă la temele grave, lovite de alienarea psihologică. Amestecul de reprezentări fantastice creează un tablou neobaroc al imaginației din care irumpe o iluminare secretă a speranței: "Bea cerbul, cerbul cu/ coarne poleite, cu mărgele la
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
presă PRO (înființat, în 1990, de Adrian Sârbu, în București), Grupul PRO PARODIA din Craiova s-a dovedit un excelent promotor de umor absurd, de pantomime sinergice (sincronizate colectiv și interactiv), de scenete comprimate la maximum, dar duduind de spirit parodic. În intervalul 1980-1984, șef și promotor al noilor tendințe în umorul românesc a fost George Călugăru. În anii 1984-1993, comediant ,,șef de atelaj” a fost ales (cu unanimitate de voturi serios satirice) Emil Rădinoiu. Textele erau scrise în devălmășie. Adică
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Revenind la postmoderniști, aș aminti cartea lui Florin Bican, propusă în auxiliarul de a V-a și scrisă cu talent, Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși. Ea este un astfel de colaj din marile basme românești, în cheie ludică, parodică. Întreb: cum să pui în fața unui copil de a cincea un text postmodernist cu referințe la Povestea lui Harap-Alb, de pildă, și să nu-l mai trimiți la textul sursă? În spatele programei de română se mai poate observa o tendință
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere by https://republica.ro/marii-scriitori-ai-romaniei-au-devenit-mici-si-irelevanti-o-noua-reforma-a-manualului-de-literatura-facuta [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
o estetică îndrăzneață, opusă tradiționalismului. În acest context artista și-a precizat stilul și tematica ce o vor consacra pe scena modernismului românesc, când, de altfel, abordează mai temeinic tehnicile de apă. Realizează în guașă și acuarelă lucrări cu subiect (parodic) istoric, într-o manieră comică și naivă totodată, care o vor impune în expozițiile de atunci: „O nuntă-n 1930”, boieri tăifăsuind într-un interior vechi, personaje închipuite în costume de la 1880 etc., alcătuiesc un univers fabulos, relatat savuros, pe
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-lucia-dem-balacescu/ [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
reconstruire a lor modernă, o retransmitere fortificată a valorilor universale pe care eroul le reconfirmă și le dăruiește umanității, potențate pentru viitor”. Și încă ceva, deosebit de interesant și subtil observat: „Iar atitudinea sa de reanalizare, chiar demitizare și desacralizare ironică, parodică, umoristică a atâtor teme celebre mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La acest punct autoarea invocă
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
autoarea invocă o serie de nume de notorietate precum: Søren Kierkegaard, Vladimir Jankelevith, Henri Bergson, Wayne Booth, Rene Bourgeois, Emil Cioran, Robert Escarpit, Linda Hutcheon, I.A.K. Thompson, Gilles Deleuze etc., care au acordat o atenție majoră abordărilor ironice, parodice s.a. „drept care, spune autoarea, poate nu e nepotrivit a-l considera pe Cervantes drept precursor și al acestor tendințe moderne și postmoderne.” Autoarea acestei cărți a abordat o multitudine de exemple și argumente pentru a demonstra faptul că Don Quijote a
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
într-o ficțiune cu aparențe de adevăr. Fiecare capitol în parte este extrem de rafinat în descriere, de o concizie a relatării aproape neverosimilă, povestirile sunt îmbibate de imaginație și estetism ca un burete de apă, însă unul întors în registru parodic, uneori grotesc, din care se și naște viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales cuplul picaresc Pătru și Elena Vladescu ce rătăcesc într-o stare de buimăceală continuă, subtilizând
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
căutarea primei relaxări care ne trece pragul înaintea noilor probleme de viață. Nevasta, veșnicul sex opus pune prima ibricul pe aragaz, pe când bărbatul, veșnic opus opoziției feminine, caută prin televizor vreo frumusețe intimidantă, dar nu ofensivă. Emisiunile tv, de factură parodic umoristică sunt ceaiul medicinal mult mai bun decât cafeaua care fierbe în ibric, după cum fierb curierii aprigi ai disperării, înfierbântați din ce în ce mai îndemânatic în a pune stăpânire absolută pe conștiințe. În acest context, se poate produce o despovărare în dimineața unui
VERONICA MIHOC, VOIOŞIE ŞI FRUMUSEŢE ÎN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_mihoc_voiosie_si_f_aurel_v_zgheran_1378986502.html [Corola-blog/BlogPost/365011_a_366340]
-
omenirii: „Vom naviga fără dureri, departe de noi înșine,/ Precum un Sindbad, Don Quijote, Magellan/ sau Olandezul Zburător fără de moarte./.../ Moartea lui Labiș. Ar fi avut acum 80 de ani,/ Hoelderlin a stat în turn o viață, nebun.” Mitosul e demitizat parodic, familiar, cotidian: „Mi se spune Icarus, iar mătușii Dedala./ A fost detronată pentru lipsă de autoritate. În locul ei a fost pus un administrator de bloc./ Dar eu cu fata tot m-am însurat.” Motivele biblice nu lipsesc, firește, din jocul
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]