193 matches
-
cursul postuniversitar cu demonstrație practică pe pacient „Chirurgia plastică parodontală - estetică și funcție, succese și eșecuri“, susținut de șef lucrări dr. dr. Ștefan-Ioan Stratul și asist. univ. dr. Anca Vîlceanu. Creditat EMC, cursul va oferi o interesantă introducere în estetica parodonțiului și va facilita familiarizarea cu evaluarea estetică a cazurilor parodontale. Taxa de înscriere este 200 RON, cu reduceri pentru studenți și medicii rezidenți. Detalii și înscrieri - la dr. dr. Ștefan-Ioan Stratul, tel. 0744-521 470, email: sbs@online. ro. ( I. B.
Agenda2006-13-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284914_a_286243]
-
factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile unui bun revelator de placă sunt
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile unui bun revelator de placă sunt următoarele: a. să nu fie toxic sau alergic; b. să prezinte un index bun de colorare, realizând o colorare selectivă; c. colorarea să fie imediată, să persiste după clătire și să poată
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
prepară, spatule speciale pentru amestec. Pentru realizarea obturațiilor definitive alături de pasta de canal se folosesc și conuri de gutapercă de grosimi diferite care vor asigura închiderea ermetică a canalului radicular până la apex eliminând comunicarea acestuia cu mediul bucal și reinfectarea parodonțiului apical. V.1.3.3. Materiale de amprentă Din multitudinea de categorii de materiale de amprentă vom prezenta prepararea celor mai utilizate dintre acestea: hidrocoloidele (materialele alginice) și o parte din elastomerii de sinteză. Prepararea alginatelor Obligativitatea citirii și respectării
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
stomatognat. Didactic, noi îl studiem separat, dar tot timpul trebuie să îl considerăm o componentă care respectă toate caracteristicile morfo-funcționale ale sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Aceste terminații sunt responsabile de originea sensibilității dentare. Alte categorii de terminații nervoase sunt responsabile de activitatea vegetativă a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde: -cement acelular - situat în jumătatea coronară a rădăcinii, format din substanță fundamentală calcifiată și conținând prelungirile fibrelor lui Scharpey; -cement celular, secundar, situat la jumătatea apexiană a rădăcinii, cu substanță fundamentală calcifiată și conținând lacunele cementociților și prelungirile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
internă” sau “compacta internă” sau “lamina dura”, care servește ca inserție pentru ligamentele Scharpey. Lamina dura este străbătută de canaliculele ce unesc spongioasa de spațiul periodontal și prin care trec vase limfatice și nervi. Osul alveolar participă la toate funcțiile parodonțiului, prin susținerea dintelui și transmiterea forțelor scheletului sistemului stomatognat. Ca adaptare funcțională, structura sa constituie segmentul incipient al liniilor de rezistență. Nutriția și reglarea sunt reflexe prin crearea condițiilor de comunicare a spongioasei cu spațiul periodontal. Desmodonțiul (13-b) topografic se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt de asemenea prezente numeroase vase sanguine și limfatice alcătuind plesnii vasculare, filamente nervoase mielinice și amielinice. Prin morfologia și structura sa, desmodonțiul participă la realizarea funcțiilor parodonțiului. Mucoasa gingivală (Fig. 15) are rolul de acoperire și protecție a conținutului spațiului desmodontal. Se continuă cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular al lui Kolliker. Prin fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire mecanică și factorii antimicrobieni și de întărire a adeziunii gingivo-dentare. Această structurare a parodonțiului ne demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive comune, și se pot nominaliza după aceleași criterii de notare. 4.1. Filogeneza dinților și parodonțiului trebuie privită ca un proces evolutiv adaptativ datorită diversificării hranei pe măsura perfecționării organismului animal. O dată cu creșterea complexității organismelor, nevoile energetice sunt mai mari, cantitatea de hrană se mărește și se diversifică. Dinții, ca elemente ale sistemului de aport alimentar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare. Parodonțiul se formează din mezenchimul din jurul clopotului, în această fază fiind structurat ca un sac. Se diferențiază fibroblaștii, cementoblaștii, osteoblaștii și o bogată vascularizație și inervație proprie; c) faza de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a căror fuzionare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular, iar la mandibulă spre superior și oral. Această înclinare individuală constituie încă o adaptare morfologică capabilă să facă față forțelor de solicitare ocluzală. Se realizează în acest mod o dispersie a rezultantelor forțelor astfel încât rezultanta totală ajunsă la nivelul parodonțiului are valori mici, realizând protecția la solicitare a parodonțiului. c) Contactele interdentare proximale Se analizează conturul ariilor de contact și ambrazurile care înconjoară ariile de contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înclinare individuală constituie încă o adaptare morfologică capabilă să facă față forțelor de solicitare ocluzală. Se realizează în acest mod o dispersie a rezultantelor forțelor astfel încât rezultanta totală ajunsă la nivelul parodonțiului are valori mici, realizând protecția la solicitare a parodonțiului. c) Contactele interdentare proximale Se analizează conturul ariilor de contact și ambrazurile care înconjoară ariile de contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să fie mici în suprafață, netede și în contact
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este egală cu diagonala paralelogramului de descompunere (fig. 88). În condițiile exercitării funcțiilor întâlnim și alți factori care permit clasificarea lor, aceștia fiind: - intensitatea - forțele cu intensitate încadrată în valorile homeostazice individuale au un rol stimulativ pentru procesele biologice tisulare, parodonțiu, prin transmiterea indirectă asupra mușchilor și ATM. Dacă intensitatea este subliminară, forțele devin nestimulative fiziologic. Dacă sunt supraliminare, sunt traumatizante. - durata - (continuă, discontinuă). Forțele cu acțiune intermitentă au efect stimulativ. Forțele cu acțiune continuă devin nocive. Durata și intensitatea sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lor, forțele sunt active și reactive (pasive). Forțelor active li se opun forțele reactive (pasive) care trebuie să fie egale și de sens contrar pentru ca sistemul să fie în echilibru. Ele se nasc la nivelul complexului dinte - os susținător și parodonțiul, prin poziția sa intermediară, joacă un rol fundamental. După direcția forțelor care acționează asupra arcadelor dentare, acestea se împart în: verticale și orizontale. Forțele verticale (fig. 89) sunt forțe de presiune și se declanșează în masticație și deglutiție. Intensitatea lor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
direcția forțelor care acționează asupra arcadelor dentare, acestea se împart în: verticale și orizontale. Forțele verticale (fig. 89) sunt forțe de presiune și se declanșează în masticație și deglutiție. Intensitatea lor depinde de forța mușchilor ridicători, consistența alimentului și sensibilitatea parodonțiului. Forța musculară trebuie să fie eficientă în triturarea alimentului. Dacă acesta este prea dur apare durerea și se declanșează reflexul gingivo-parodonto-muscular care întrerupe contracția musculară. Dacă nu, ciclurile masticatorii urmează traseul normal. Forțele orizontale au o dublă origine, fiind: -forțe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orizontal. S-au îmbunătățit mult masele ceramice, dar prepararea dintelui a rămas cvasi-neschimbată. Avantajele coroanelor ceramice: -pot reda nuanțele dorite de culoare, care sunt stabile în timp; -dacă sunt bine glazurate, nu sunt placofile și sunt foarte bine tolerate de parodonțiul marginal; -ceramica dentară este rău conducătoare de căldură, oferind protecție pulpei față de agenții termici; -este foarte rezistentă la presiune (de 4 ori mai puțin deformabilă decât oțelul inoxidabil și de 3 ori decât dentina). Dezavantajele: -nu rezistă la flexiune și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aliaje nobile). Apariția acrilatelor, după 1950, a făcut ca metalo-ceramica să intre în umbră, datorită avantajelor acestora (preț scăzut, tehnologie facilă, fizionomie satisfăcătoare). Dar dezavantajele care s-au constatat în timp la acrilate (modificarea culorii, rezistența mică la abraziune, iritarea parodonțiului marginal), la care se adaugă descoperirea aliajelor metalo-ceramice pe bază de Cr-Co, duc la o veritabilă recunoaștere a porțelanului pe tărâmul stomatologiei. Progresele realizate în tehnologie, mai buna cunoaștere a biomaterialelor de către tehnicieni, îndemânarea și ingeniozitatea cu care multe probleme
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aplica și pe preparări fără prag. Dezavantaje: -contracția acrilatului în timpul polimerizării este neuniformă, în funcție de grosimea machetei; -au un grad de porozitate; -sunt placofile, producând gingivite (se pare că gingivitele sunt date de placofilie, nu de intoleranță la acrilat); -pot irita parodonțiul marginal și mecanic: margini groase, lungi, largi, anfractuoase, nefinisate; -se dilată termic, ducând la fisurări sau descimentări; -modificări volumetrice și prin absorbția de apă (”îmbătrânire”), ducând la lărgire, desci-mentare, semnalate la început printr-un lizereu negru spre gingival; -modificări cromatice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
coroanele estetice, înlocuindu-le cu succes în multe situații, având multe indicații comune (nu toate), dar având avantaje în plus. Avantajele fațetării -estetice: reabilitează fizionomia; -biologice - mai conservative, mai puțin invazive, datorită preparării mai reduse și contactului mai redus cu parodonțiul; -pericol mai mic pentru pulpă; -funcțional: nu modifică ghidajul anterior; -mecanic: pericol mai mic de a reduce rezistența dintelui; -ergonomic: timp mai redus de lucru; -economic: mai ieftine pentru pacient. Dezavantajele fațetării -cer o bună manualitate (modelare, îmbinarea culorilor); -finisarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a se fixa. Interdentar, se face cu benzi abrazive fine, iar gingival, cu freze diamantate efilate, cu granulație fină și foarte fină. Scoaterea șnurului care a fost aplicat intrasulcular pentru izolare și dilatare, va permite ca manopera să nu lezeze parodonțiul. Freza se va menține puțin oblic, pentru a nu afecta glazurarea feței vestibulare. Se va face finisarea și în zona incizală, apoi se lustruiesc toate zonele ajustate cu discuri de hârtie sau cu vârfuri de gumă moale. Când s-a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sau reconstituire) corono-radiculară, sau necesitând biopulpectomii ulterioare din cauza complicațiilor. -au retentivitate mai redusă din cauza preparării accentuate impuse (scurtare, reducerea circumferinței); -deseori sunt supraconturate, mai ales când se păstrează vitalitatea dintelui, deci nu se poate face preparare reducțională suficientă; -pot afecta parodonțiul marginal prin margini groase, supraconturate, când pragul nu s-a putut realiza suficient de lat; -cele metalo-ceramice sunt scumpe; -cele metalo-acrilice suferă frecvent deteriorări ale componentei fizionomice: uzură, fisurări, fracturări, desprindere, discromie. Deși dezavantajele enumerate sunt numeroase, CM sunt impuse
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]