KorAP: Find »[drukola/base=parohie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...328 >

8,199 matches

Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495

mai izolate, venind astfel în întâmpinarea dorințelor tinerilor. Filiala Ligi Scriitorilor din Baia Marie a înființat postul de televiziune”Porțile Maramureșului “, care mite prin internet, și este consus de Mihai Ganea, președintele Filialei maramureș a Ligi Scriitorilor. În colaborare cu Parohia Bisericii Ortodoxe, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din Mănăștur - Cluj, la solicitarea acesteia, cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la sfințire (1961) se va organiza un recital de poezie religioasă și conferința Biserica Ortodoxă Română factor decisiv în programarea

LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874

și Bucovinei. S-a dovedit un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești și în același timp deschis spre dialog și cooperare cu alte Biserici Ortodoxe și de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
acasă, în ținutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei și Rădăuților, având reședința în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale. Bun cunoscător al tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, episcopul Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252

din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
Să luăm exemplul bisericii din Madrid. Cred că în total am acordat acolo aproximativ 800.000 de euro în doi ani. Pare că am ajutat Biserica Ortodoxă să-și construiască o biserică proprie, și nici măcar pe teritoriul României. Dar o parohie din diaspora nu este doar un loc de celebrare a unei credințe religioase: ea joacă și rolul de loc de întâlnire a românilor din zona respectivă, îi adună laolaltă. Prin intermediul credincioșilor și chiar al preotului în multe cazuri, mulți conaționali

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884

pentru edificarea și confirmarea tuturor celor prezentate și enunțate, în cuvinte sărace și simple, de mine, până aici, cât și pentru a vă bucura de frumusețea ei arhitectural - edilitară, surprinsă în multe ipostaze fotografice excepționale, merită consultat tot site-ul parohiei - http://www.bisericasfantulantonie.ro/. În continuarea celor prezentate până acum și, totuși, într-o altă ordine de idei, vreau să recunosc și să mărturisesc faptul că, participând deseori la slujbele, activitățile, acțiunile și evenimentele acestei biserici, m-am întrebat și

BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575

Acesta-i, să admitem, proiectul divin : nu se mai poate schimba nimic! Lui i s-a subordonat un alt proiect, ceva mai terestru, însă la fel de delicat, și anume cel numit : TABĂRA DIN PRIDVORUL SATULUI . Inițiator : preot paroh Mihai Bernea. Beneficiară : Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Sub oblăduirea ortodoxă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Credință și Copilărie : două entități la fel de puternice, la fel de gingașe. Și inseparabile. Vă amintiți, probabil, că Însuși Iisus Hristos a cerut imperios : LĂSAȚI COPIII SĂ VINĂ LA MINE

JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
penultima zi de tabără ; * în seara aceleași zile - FOCUL DE TABĂRĂ - apogeul simbolic al acestei săptămâni dedicate jocului, credinței și bucuriei de a fi copil * LA REVEDERE , TABĂRĂ DRAGĂ ! * VĂ MULȚUMIM DIN SUFLET, DRAGI ANIMATORI ! * VĂ MULȚUMIM, PĂRINTE PAROH AL PAROHIEI GAZDĂ ! * VĂ MULȚUMIM, DRAGI COPII, CĂ EXISTAȚI ! * DOAMNE, ÎȚI MULȚUMIM CĂ NE-AI PERMIS SĂ NE BUCURĂM DE DARURILE TALE ! Costel Zăgan Referință Bibliografică: JURNAL DE TABĂRĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1313, Anul IV, 05 august

JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111

și Brașovul Vechi, în parteneriat cu Serviciul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov și cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov. Evenimentul va debuta cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, Te Deum, oficiat de către un sobor de preoți de la parohia Bisericii Sfanțul Nicolae din Scheii Brașovului. Între orele 12.30 - 13.00 urmează depunerea de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Piață Unirii. Momentul este cu atât mai important cu cât în acest an s-au împlinit 100 de ani

Festivități de 1 Decembrie în Piața Unirii by http://www.zilesinopti.ro/articole/14208/festivitati-de-1-decembrie-in-piata-unirii [Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111]
Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226

chiar mai mult decat cred ierarhii) și care trăiesc în asceza maximă, dându-și viața Mântuitorului în post și rugăciune, datorită unor creștini simpli-marele anonim-care umplu bisericile Duminică, datorită unor preoți săraci care liturghisesc cu bucurie și fără cârtire în parohiile lor”. (Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă-Întâmplări din Biserică și Spital. Dialog consemnat de Răzvan Codrescu. Ed. Christiana, București, 2014, p. 93) Criticul literar Nicolae Georgescu, un bun prieten și colaborator de seamă al eruditului filosof al culturii, relevă faptul că

UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844

acestui frumos lăcaș au fost amintiți și gândurile piose și recunoștință celor prezenți s-a indrepat înspre dânșii. Duminică a continuat prin tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele mâncăruri românești pregătite cu dragoste și îndemânare de gospodinele din parohia noastră. Mititei, sarmale, frigărui, langoși, amandine și plăcinte, stropite din plin cu vin și voie-buna au deschis apetitul și pofta de voie bună pentru toți cei prezenți. Picnicul a fost încununat de un frumos spectacol artistic în care au evoluat

TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
Corola-blog/BlogPost/347895_a_349224

din 2009, dând astfel cât mai multor români cu drept de vot posibilitatea să își exercite dreptul constituțional de a vota. Cu stima, Pr. Chris Terhes - Misiunea Greco-Catolica “Sf. Ioan Botezătorul” Tustin, California; Președinte Romanian Greek-Catholic Association Pr. Călin Tamaian - Parohia Greco-Catolica “Sf. Maria” Los Angeles Pr. Radu Titonea - Misiunea Greco-Catolica “Sf. Maria” New York Dwight Luchian-Patton - Clipă Magazine Vera Luchian-Patton - Clipă Magazine Vasile Bertean - Cleveland, Ohio Anca Longodor - Stanton, California Ioana Ciupe - Anaheim, California Ruxandra Cartianu - Los Angeles Diana Vodă - South

GUVERNUL VA FI DAT ÎN JUDECATĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA PENTRU ÎNCĂLCAREA CONSTITUŢIEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Guvernul_va_fi_dat_in_judecata_de_rom_simona_botezan_1342202282.html [Corola-blog/BlogPost/347895_a_349224]
Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037

din perspectiva observaiților ASR Principelui, pe baza prerogativelor și tradițiilor instituției Regalității, este următoarea: „De nouă ani încoace, de la mutarea noastră (sper definitivă!) la Palatul Elisabeta, Familia Regală a fost adesea privită drept ONG, companie comercială, drept redacție de ziar, parohie, minister ori, în cel mai fericit caz, drept un fel de instanță judecătorească onorifică. Oamenii nu făceau aceste confuzii din rea-intenție. Pur și simplu, nu intra în sertarele minții sufletului și ale obișnuinței ultimilor 60 de ani forma neobișnuită, esențele

„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182

regim despotic și, ori din comoditate, ori din convenționalism, Marieta îl acceptase împreună cu învoielile și opreliștile subînțelese. După primii trei ani de coabitare - răstimp în care li se născuseră Cosmin și Mira-Mică - destinul îi cam despărțise, Artemie mutându-se din parohie în parohie, din ce în ce tot mai departe de casă, Marieta rămânând pe loc. Era stabilă și prin felul de a fi, și prin meseria de învățătoare. În plus, cum să se fi plimbat prin țară, zicea preotul, cu

CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
și, ori din comoditate, ori din convenționalism, Marieta îl acceptase împreună cu învoielile și opreliștile subînțelese. După primii trei ani de coabitare - răstimp în care li se născuseră Cosmin și Mira-Mică - destinul îi cam despărțise, Artemie mutându-se din parohie în parohie, din ce în ce tot mai departe de casă, Marieta rămânând pe loc. Era stabilă și prin felul de a fi, și prin meseria de învățătoare. În plus, cum să se fi plimbat prin țară, zicea preotul, cu copii atât

CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
de lucru fiind, se duseseră la servici toți, inclusiv Marieta. Artemie nu venise, era prins... Acum era și membru în B.O.B. al Organizației P.C.R. orășenești și, preot fiind, n-ar fi dat bine să nu fie în localitatea parohiei la mijlocul săptămânii! Și Mira avu o strângere de inimă! Nu numai pentru gâgâlicea de vară-sa, ci și pentru slăbiciunile unchiului! E drept, gimnastica sentimentală făcută de preotul-comunist cu ai săi fusese de bun augur pentru destinul ascendent al copiilor

CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484

la 8 noiembrie anul 1958 și condamnat la "două zeci de ani de muncă zilnică, zece ani de degradare civilă și confiscarea totală a averii personale". A fost eliberat în anul 1964 reluându-și activitatea misionară, trecând prin mai multe parohii, pe la Mănăstirea Viforâta - Dâmbovița și mai apoi stabilindu-se la Mănăstirea Antim din centrul capitalei, povățuind duhovnicește multă lume, alături de un alt mare duhovnic - Părintele Arhimandrit și Stareț Sofian Boghiu. Din anul 2000, Părintele Adrian Făgețeanu s-a reîntors din

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005

în diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul cu poezia franceză. În anul 1946, a fost hirotonit ca preot la parohia rusească din Clamart, unde a rămas cincisprezece ani. După ce a obținut titlul de doctor în Teologie la Paris, Părintele Alexaqnder Schmemann a părăsit Europa, stabilindu-se în Statele Unite, unde a preluat conducerea Institutului Teologic „Sfântul Vladimir“ din New York, al cărui

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
Liturghii a Sf. Nicolae Cabasila, și vom vedea, în schimb, legătura profundă dintre desfășurarea Liturghiei și dezvoltarea vieții duhovnicești personale a creștinului, încât Sfântul Maxim dezvoltă comentariul său pe baza unei stricte corespondențe. Dacă este regretabil faptul că în unele parohii credincioșii sunt ortodocși de facto, mai degrabă o sumă de indivizi decât membre ale unui singur trup, fiecare rugându-se pentru el însuși și participând la Liturghie înt-un mod individualist, comportându-se de parcă alții nici nu ar exista, poate fi

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
degrabă o sumă de indivizi decât membre ale unui singur trup, fiecare rugându-se pentru el însuși și participând la Liturghie înt-un mod individualist, comportându-se de parcă alții nici nu ar exista, poate fi similar deplâns faptul că în alte parohii există o pierdere de sens a relației strânse a liturghiei cu spiritualitatea (și viceversa) și că viața eclesială s-ar fi transformat într-o formă particulară de viață asociativă în care preotul a devenit organizatorul și animatorul. În ceea ce privește ultimul punct

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
pierdere de sens a relației strânse a liturghiei cu spiritualitatea (și viceversa) și că viața eclesială s-ar fi transformat într-o formă particulară de viață asociativă în care preotul a devenit organizatorul și animatorul. În ceea ce privește ultimul punct, excesele unor parohii ortodoxe francofone legate de Frăția ortodoxă bazate pe tezele părintelui Alexandre au fost recent criticate de Jean-Louis Palierne în cartea sa Mais où donc se cache l'Église orthodoxe ? La trop longue errance des Français (Dar unde se ascunde Biserica

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
Dar unde se ascunde Biserica Ortodoxă ? Prea lunga rătăcire franceză, L'Age d'Homme, 2002; a se vedea mai ales secțiunea ce începe cu capitolul intitulat „Mitul comunitar”, p. 41-48) - Jean Claude Larchet. Subliniind, de asemenea, pe bună dreptate, că parohia nu trebuie să fie aplecată doar spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
capitolul intitulat „Mitul comunitar”, p. 41-48) - Jean Claude Larchet. Subliniind, de asemenea, pe bună dreptate, că parohia nu trebuie să fie aplecată doar spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie” pentru a se uni cu alte parohii, parohia nefiind decât „o parte a Bisericii” (p. 101). Părintele Alexander Schmemann a fost observator la Conciliul

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
parohia nu trebuie să fie aplecată doar spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie” pentru a se uni cu alte parohii, parohia nefiind decât „o parte a Bisericii” (p. 101). Părintele Alexander Schmemann a fost observator la Conciliul Vatican II și ne-am putea întreba, ca și părintele Mihail Pomazansky (fost profesor la Seminarul

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie” pentru a se uni cu alte parohii, parohia nefiind decât „o parte a Bisericii” (p. 101). Părintele Alexander Schmemann a fost observator la Conciliul Vatican II și ne-am putea întreba, ca și părintele Mihail Pomazansky (fost profesor la Seminarul din Jordanville, foarte cunoscut în Statele Unite, care

PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]