259 matches
-
face, în înțelegerea lui Voegelin, pasul decisiv către "cea mai importantă condiție prealabilă pentru formarea unei religii comune intramundane": "înțelegerea de sine a unei comunități că o unitate cu centrul în sine însăși" (p. 124). Foarte interesantă este opoziția dintre particularismul pe care il sugerează Leviathanul și universalismul ("structura deschisă") a Bisericii Creștine: "chiar dacă ierarhia se extinde încă până la Dumnezeu, iar comunitatea politică este creată conform mandatului divin, ierarhia nu mai curge până la persoanele care ocupă rangurile ecclesiei, ci la comunitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regăsesc efuziuni religioase, dar am găsit echilibru cultural și grija tonică pentru viitorul umanității. Gândul cel din urmă i s-a îndreptat cărturărește către cei care l-au sprijinit în viață, dovedindu-și "calitatea umană profundă [care] și-au depășit particularismul și problemele mărunte și s-au manifestat ca adevărați oameni universali. Nu doar europeni, ci universali. În fața lor mă plec, precum statuile din templu în fața lui Buddha. Ei sunt speranța mea că vor modela o nouă umanitate. O nouă umanitate
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est europene. Succesul de care se bucură literatura olandeză contemporană (nu numai în Germania) se datorează și unui foarte abil echilibru (instinctiv probabil) între particularismele naționale și suflul universal. Unul din literații ei, Harry Mulisch, spunea că Olanda este singura țară care va reuși să se învecineze pe uscat cu Anglia, fără să poarte război cu Albionul... Dar să revin la literatură, mai ales la
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
penetrației criticii estetice lovinesciene dincolo de Carpați", și dezaprobînd, la rîndul său, "lipsa gravă a unei conștiințe estetice" în spațiul în cauză. Cu adaosul că "poziția ideologică a lui Blaga ca și opera lui literară împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalul". Or, în Manifest Blaga nu e nici măcar menționat... Ne putem lesne imagina decepția sa din partea unor tineri pe care-i prețuise ca studenți. "Ignorarea cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea lui
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
găsit cu cale a se adresa lui E. Lovinescu), figură exponențială a Ardealului literar în sensul că a marcat o ruptură categorică de etnografie și de sămănătorism, fără a se dezice de duhul etnic ("împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalismul"), întrucît "din culturalism pășește în creație, din regionalism în integritatea spiritualității naționale". Să revenim acum la negații. Publicațiile naționaliste precum "Porunca vremii", "Neamul nostru", "Gândirea" îi incriminează pe "comuniștii de la Sibiu" ce ar reprezenta, prin ocolirea elementului
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor sociale 206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 213 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele respective vorbesc despre ideologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
televiziune care i-a creat reputația de rasist. Ideologia lui Zemmour e o reacție paradoxală la globalizare, proces care, în opinia lui, nu s-ar realiza prin universalitate, ci prin localism. Cu alte cuvinte, nu universalul ar trebui să asimileze particularismele, ci invers. Iar o adevărată integrare a imigranților în cultura țărilor lor de adopție ar fi împiedicată tocmai de promovarea diversităților originare. Problema nu e că Zemmour gândește prin reacție („Sunt un reacționar", declară el însuși), nici măcar că reacția e
„În numele poporului” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6366_a_7691]
-
Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 494, 603-604. 23 Ernesto Laclau, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda Martín Alcoff; Eduardo Mendieta, (ed.), Identities. Race, Class, Gender, and Nationality, Blackwell Publishing, Malden, Oxford, pp. 360-368. 24 Ibidem, pp. 267-268. 25 Hegel, Știința Logicii, p. 738. 26 Ibidem, pp. 746-747. 27 Karl
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987. KANT, Immanuel, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991. KANT, Immanuel, Tratat de pedagogie, traducere de C.V. Butureanu și C. Rădulescu-Motru, Editura "Agora" S. R. L., Iași, 1992. LACLAU, Ernesto, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda Martín Alcoff; Eduardo Mendieta, (ed.), Identities. Race, Class, Gender, and Nationality, Blackwell Publishing, Malden, Oxford. MARX, Karl, Capitalul, vol. I, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1957. MARX, Karl, Capitalul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comunităților religioase pentru furnizarea unosr servicii suficiente, dezirabile și de calitate. Amatorismul filantropic poate fi considerat ca limită a asistenței sociale bisericești deoarece majoritatea clericilor nu au cunostințele și pregătirea de specialitate necesară pentru a putea oferi servicii de calitate. Particularismul filantropic poate fi considart o limită a serviciilor sociale bisericești dar nu atât de prezent ca celălalte limite deoarece oricum serviciile oferite sunt puține și nu se face discriminare pe criterii de apartenență la comunitatea Bisericii. Paternalismul filantropic se manifestă
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
acestea toate sunt și au nevoie, la rândul lor, să fie sub¬scrise Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Este de ajuns să trimitem la „Mistagogia” Sfântului Maxim Mărturisitorul ca să înțelegem că rațiunea cosmică a Liturghiei cu nimic nu trebuie umbrită de particularismul nevoilor sau al numelor pomenite agasant. În ordinea gândirii sale inspirate, care reflectă Tradiția Bisericii, Sfântul Maxim Mărturisitorul, contrar unor demersuri autonome, de liturghii particulare de pe atunci pornite în Occident, vorbește despre caracterul cosmic - eshatologic al Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
contemporanilor și lumii postume. Pe urmele contribuției schmemanniene La momentul sosirii sale în America, situația vieții eclesiastice ortodoxe de acolo diferea radical de atmosfera în care crescuse în diaspora pariziană. Haosul jurisdicțional afecta toate palierele vieții bisericești, inclusiv exprimarea liturgică. Particularismele lingvistice și cultice făceau parte din recuzita ghetoizării etnice a ortodocșilor. Paul Meyendorff, succesorul lui Alaxander Schmemann (și actualul titular) la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor era adesea
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
comunităților religioase pentru furnizarea unosr servicii suficiente, dezirabile și de calitate. Amatorismul filantropic poate fi considerat ca limită a asistenței sociale bisericești deoarece majoritatea clericilor nu au cunostințele și pregătirea de specialitate necesară pentru a putea oferi servicii de calitate. Particularismul filantropic poate fi considart o limită a serviciilor sociale bisericești dar nu atât de prezent ca celălalte limite deoarece oricum serviciile oferite sunt puține și nu se face discriminare pe criterii de apartenență la comunitatea Bisericii. Paternalismul filantropic se manifestă
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
viața duhovnicească este un izvor de iubire sfântă pentru această lucrare evangelică a Bisericii! III - Partea aplicată (studiu concret, de caz) - Apecte contemporane ale asistenței sociale în Biserica Ortodoxă Română. Asistența socială bisericească între filantropie, voluntariat, insuficiență filantropică, amatorism filantropic, particularism filantropic, paternalism filantropic și servicii organizate, specializate, profesionalizate și planificate 1. Introducere Biserica Ortodoxă desfășoară o bogată operă de caritate, dar care spre deosebire de celelalte confesiuni are caracteristici specifice. Primul aspect sub care se desfășoară această activitate este strâns legată de
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
naționliste. Populațiile urbanizate cu o situație materială bună din vremea lui Petru cel Mare, influențate de propaganda rusă, anti-grecească, trăiau într-o relativ bună înțelegere cu otomanii. La începutul secolului al XX-lea ei aleg mai degrabă cauza arabă decât particularismul ortodox și militează de partea naționaliștilor arabi împotriva otomanilor, a francezilor sau a englezilor. Astfel unul dintre fondatorii partidului Baas a fost un ortodox, Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
naționliste. Populațiile urbanizate cu o situație materială bună din vremea lui Petru cel Mare, influențate de propaganda rusă, anti-grecească, trăiau într-o relativ bună înțelegere cu otomanii. La începutul secolului al XX-lea ei aleg mai degrabă cauza arabă decât particularismul ortodox și militează de partea naționaliștilor arabi împotriva otomanilor, a francezilor sau a englezilor. Astfel unul dintre fondatorii partidului Baas a fost un ortodox, Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
altă interrelație majoră, și anume, aceea dintre Homo Universalis și Natură, în cele mai variate ipostaze. Natura, în complexitatea și frumusețea sa, este predominantă în opera autorului. Ne explicăm această predilecție care dă un colorit impresionant versurilor poetului, și prin particularismul profesiei sale, care inevitabil și-a pus amprenta pe opera sa, făcând-o inconfundabilă. Am trăit clipe de profundă satisfacție spirituală, parcurgând volumul de poezii Interogație finită, prin aceea că am descoperit o gamă amplă de subiecte, de personalități emblematice
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
este foarte izolat. El va explica această izolare prin frica unora sau prin grija altora de a nu-și distruge nici cariera și nici privilegiile, un scenariu de autoprotecție a tuturor care se bazează pe dorința de salvare a unui particularism românesc. Demersul lui Goma este fondat pe expresia unei solidarități cu disidenții din Est, dar este și un răspuns la alienarea care duce la acceptarea mediocrității unei autocenzuri cotidiene. Goma notează în scrisoarea din ianuarie adresată lui Pavel Kohut: Voi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a mai ceda în fața elanurilor unui universalism occidental care se cînta pe ritmuri străine, ritmuri pe care Noica le denumea Bye-Bye civilization. Momentul Noica recompune o spiritualitate; adepții săi se îndepărtează de tradiția liberală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lucrurile au început a se înăspri și a lua o față care, de nu e încă îngrijitoare, este, aceasta n-o putem tăgădui, foarte anormală? Cauzele sânt fără îndoială, abuzul de putere, o administrație deplorabilă, o corupțiune înspăimîntătoare și un particularism meschin în favorul clicei dominante; iar toate acestea au început să revolte spiritele și să pună pe gânduri orice conștiință onestă, pe orice om cu puțină prevedere și cu durere pentru viitorul țării. Într-o țară adevărat constituțională, când opoziția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, În conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare (trei ani licență, doi ani master și trei ani doctorat), care pune În discuție particularisme și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice și o serie de probleme (cunoaștem deja mari universități de tradiție din Germania sau Anglia care se opun vehement acestei standardizări). În general, orice formă de aliniere este problematică, impunând diminuarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o ipostază prețioasă a libertății. Ce-ar fi dacă cineva ne-ar obliga să substituim limba română cu o altă limbă? Sau dacă ne-ar impune să renunțăm să mai vorbim. Integrarea europeană, prin organismele abilitate, ne recomandă să evidențiem particularismele, să etalăm ființa unei comunități cu ce are ea mai pregnant (limbă, artă, religie etc.). A ne prezenta În fața altora fără un profil spiritual Înseamnă sărăcire și amputare, ce nu ne fac bine nici nouă, nici altora. Educația pentru libertate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
distribuție mondială și bugete de publicitate uriașe, toate acestea vin să excludă parohialismul, dar totodată să efaseze modelele distincte la nivel național ale vieții și organizării sociale. Efortul de integrare europeană este însoțit de cel de a ține în viață particularismele culturale. "Un lucru rămâne: orașele, mici sau mari, sunt cele care continuă să conțină unitatea și diversitatea Europei astăzi. În școlile, străzile și instituțiile lor se vor forma și vor acționa identitățile și loialitățile de mâine" (Hohenberg, Lees, 1995: VI
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un conflict vechi, și anume cel între incluziune și excluziune, comunitatea fiind unul dintre acele concepte care ne aduc în atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]