93 matches
-
multă responsabilitate și transparență în procesul politic e greu de îndeplinit. Dacă oficialii locali vin mai des în contact cu cetățenii, asta nu înseamnă neapărat că le vor reprezenta mai bine interesele, cum se argumentează de regulă. Dimpotrivă, în medii particulariste, sau acolo unde predomină un proces defectuos de luare a deciziei publice se încurajează de fapt și mai tare personalizarea interacțiunii și se pot reduce profesionalismul și neutralitatea serviciilor publice<footnote Tanzi, V. (1995), “Fiscal Federalism and Decentralization: A Review
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
general. Prud’homme<footnote Prud’homme, R. (1994), “On the Dangers of Decentralization”, World Bank Policy Research Paper, No. 1252, p. 5. footnote> enumeră câteva motive pentru care așa ceva se întâmplă: crește influența grupurilor locale de interese, care în societăți particulariste controlează în mare măsură viața publică locală; gradul sporit de influențare a vieții politice de elita locală în comunități tradiționale, inclusiv a prezenței la vot și a rezultatelor acestuia, susțin această idee; se constată empiric faptul că aleșii locali tind
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
grup, iar cel de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
alegere colectivă, ce are în vedere un popor, al cărui destin avea să joace un rol important pe scena istoriei. Ca și în cazul chemării lui Avraam și în acest caz, chemarea lui Moise pune în evidență două perspective: una particularistă, națională ce se referă la poporul Israel - ,,Am Israel”, ca popor ales de Dumnezeu pentru a păstra integritatea adevărului revelat și a-l face cunoscut neamurilor, și o perspectivă universalistă ce are în vedere aspectul soteriologic, izbăvirea neamului omenesc din
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
România aceeași rațiune de a fi. Aiurea ele se reazimă pe tradițiuni. La noi nu sânt nici pretendenți de tron (și dacă sânt nici nu cutează a-și afișa pretențiile lor, pentru c-ar fi ridicoli înaintea opiniei publice), nici particulariști, nici clericali, nici republicani convinși, nici retrograzi înăspriți. Prin urmare deosebirile însemnate și bine definite cari există între partizile altor țări aici se spălăcesc și fac loc unor nuanțe cari au primit numiri convenționale. Ajungă un singur exemplu spre a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
domniei lui Asan Borilă (1207-1218), nepotul său, statul de la Târnovo a continuat să fie sprijinit de cumanii din nordul Dunării, dar a cunoscut un regres. Urmașii n-aveau personalitatea lui Kaloian. În acești ani, după 1207, s-au accentuat tendințele particulariste ale marilor feudali bulgari și români, susținuți de forțe politice externe. La slăbirea statului Asăneștilor au contribuit și măsurile de persecuție ale lui Borilă împotriva bogomililor. În același timp, după moartea lui Ioniță, se constată o reducere a rolului elementului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată printr-o anumită flexibilitate în rezolvarea situațiilor noi și prin comportamente specifice societăților urbanizate (Portes, 1973). În general se reproșează definițiilor modernității faptul că sunt eurocentriste, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
îl reprezintă aristocrațiile din Vechiul Regim, în cadrul cărora numai filiația garanta accesul legitim la funcțiile asigurate de membrii generației anterioare ca și la privilegiile respective. Criteriile de ordin religios, politic sau ideologic dau loc unor proceduri de selecție de tip particularist, care obstrucționează, uneori fățiș, recurgerea la alte criterii de apreciere. Luarea în considerație prioritară a nivelului de competență sau de performanță antrenează instalarea unor mecanisme de evaluare a meritului cu ambiții universaliste. În zilele noastre, în cadrul societăților moderne diversificate, există
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
liderii orientați spre conflict se consideră reprezentanții și apărătorii unor grupuri defavorizate vreme îndelungată și ale căror interese trebuie să aibă prioritate asupra altora. Dimpotrivă, liderii care cultivă o concepție armonioasă asupra realității sociale tind să creadă că orice revendicare particularistă aduce prejudicii cauzei pe care ei o consideră ca interes general, dar care, deseori, este doar în interesul unor grupuri multă vreme dominante, care tind să universalizeze (cel mai adesea, cu bună credință) concepțiile lor și propriile interese. Se pare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
orientată spre satisfacerea cerințelor sale funcționale (finalist), nu există activități gratuite, lipsite de finalitate. În teoriile care au dezvoltată schema funcțională există o dispută latentă între două tipuri distincte de abordare a cerințelor funcționale: una universală, tipologizantă și o alta particularistă. Problema aflată în discuție este dacă sistemele sociale, indiferent de specificul lor, de natura lor particulară și de condițiile în care acționează, vor prezenta aceleași mari tipuri de cerințe funcționale sau vor fi caracterizate de cerințe funcționale particulare ce vor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
celebre clasificări a necesităților ființei umane. El distinge cinci mari categorii de necesități: subzistență, securitate, dragoste și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa cu Malinowski, propune o înțelegere de tip particularist a cerințelor funcționale. Însuși termenul de necesitate (nevoie) prezintă în opinia sa dezavantajul de a postula entități universale. Mai adecvat ar fi termenul de „condiție necesară pentru existență”. Acest concept sugerează faptul că fiecare sistem, în raport cu propria sa organizare, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sale specifice de existență, va fi caracterizat prin condiții particulare necesare existenței sale, care urmează a fi determinate pentru fiecare caz în parte. Robert K. Merton (1957), în celebra sa paradigmă a analizei funcționale, optează pentru un punct de vedere particularist, relativist. Conceptul de cerință funcțională, pe care sociologul american îl consideră punctul esențial al paradigmei funcționale, este nedeterminat în ceea ce privește conținutul și trebuie să rămână astfel. După ce s-a ales sistemul particular în raport cu care se realizează analiza, este necesar să se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar să se determine în mod concret conținutul cerințelor funcționale ale acestuia. Desigur, orice tipologie a cerințelor funcționale este utilă. Tipologiile universaliste însă au dezavantajul de a fi atât de abstracte, încât nu ajută înțelegerea dinamicii particulare a sistemelor. Poziția particularistă, relativistă este, din acest punct de vedere, mult mai fructuoasă. Ea dă ca sarcină oricărei analize funcționale determinarea conținutului concret al cerințelor funcționale ale sistemului considerat. Elementul funcțional și funcțiile sale. Prin element funcțional înțelegem orice fenomen social care are
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale, particulariste. Opțiunea statu-quo/Alternativetc " Opțiunea statu‑quo/Alternative" Cartea lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult prin acces, la servicii sociale (locuință, asigurări etc.) decât În bani. Trebuie adăugat la cele spuse anterior și faptul că „instaurarea puterii pieței” În societatea și economia chineze nu a Însemnat dispariția totală a mecanismelor de acces privilegiat și particularist la anumite resurse de pe piața muncii. În perioada din care datează cercetările se poate afirma doar faptul că meritocrația, intrarea În anumite companii pe baza meritelor și slăbirea rețelelor și relațiilor de dependență personalizată, Începe să devină dominantă. Un subiect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdicția de a căra ceva în afara casei în ziua de Sabat). Luni de zile, am putut urmări cele mai captivante polemici, cu argumente pro și contra dintre cele mai astuțioase, mergând de la statul neutru până la toleranță, de la impunerea unor valori particulariste într-o localitate multiculturală până la Primul Amendament etc. Iată cum „preferințele” cele mai imateriale (în fond, se putea renunța până și la cablu, important era principiul) au consecințe dintre cele mai tangibile. 21. Cazul Braziliei este de un tragicomic foarte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se raportează astăzi în mod sceptic la supoziția că cercetarea naturii ar trebui orientată de un țel încorporat într-un ideal universal al cunoașterii, de genul celui formulat de Kant sau Einstein. Nancy Cartwright, bunăoară, opune fundamentalismului punctul de vedere particularist conform căruia lumea fizică este variată, complex compartimentată, și că ea nu va putea fi descrisă în mod adecvat decât printr-o urzeală de legi cu domenii de acțiune limitate. Dată fiind compartimentarea naturii, despre care aflăm tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
natura este guvernată în diferite domenii de diferite sisteme de legi care nu sunt în mod necesar legate unele de celelalte în vreun mod sistematic sau uniform: de o cârpăceală de legi”21. Adoptarea acestui punct de vedere pluralist și particularist atrage după sine rezerve de ordin principial cu privire la pertinența idealului fundamentalist al corelării și unificării tuturor domeniilor lumii fizice prin teorii cu principii tot mai generale, mai abstracte. Particulariștii apreciază că enunțurile „fizicii fundamentale” nu sunt, în realitate, relații universal
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cârpăceală de legi”21. Adoptarea acestui punct de vedere pluralist și particularist atrage după sine rezerve de ordin principial cu privire la pertinența idealului fundamentalist al corelării și unificării tuturor domeniilor lumii fizice prin teorii cu principii tot mai generale, mai abstracte. Particulariștii apreciază că enunțurile „fizicii fundamentale” nu sunt, în realitate, relații universal aplicabile. Aceste enunțuri sunt valabile doar pentru acele sisteme reale care aproximează destul de bine modele teoretice abstracte. Ceea ce înseamnă că ele sunt valabile doar pentru anumite compartimente ale lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rațiunii și capacitatea de a da satisfacție imperativelor ei. Rațiunii i se conferă, prin urmare, demnitatea de instanță ultimă de judecată a istoriei tocmai deoarece se consideră că ea stă deasupra istoriei. Opțiunile lui Blaga sunt solidare cu acea orientare particularistă și istoristă care s-a configurat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și îndeosebi la începutul secolului al XIX-lea, tocmai ca reacție față de raționalismul universalist al epocii luminilor. Inițiatorii acestei orientări, contemporani ai lui Kant, s-au raportat în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi decât în graiul poporului și al țării noastre; o așa-zisă educație franceză în Germania trebuie în mod necesar să educe în mod greșit și să rătăcească spiritele germane.” 7 Deosebit de clar se conturează teme și poziții ale istorismului particularist, opuse celor ale raționalismului universalist, în concepția asupra limbajului al lui Wilhelm von Humboldt. Limbajele nu sunt simple mijloace de comunicare - susținea el - ci organele formatoare ale gândirii, expresia concentrată a caracteristicilor specifice ale unei anumite culturi. Limbajele și culturile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în ficțiunea televizată, ca și în jocurile de roluri pe Internet. În toate acestea, morala universală are o mică influență. De unde neliniștea elitelor, care nu mai știu pe unde să scoată cămașa. Dar putem vedea în acțiune o "deontologie" specifică. Particularistă. Localistă. Deontologie imorală care uneori nu se mai recunoaște în unidimensionalitatea sensului Istoriei, dar care privilegiază mai degrabă pluralismul relianței, și asta în cele două sensuri ale termenului: suntem legați de ceilalți, de natura înconjurătoare, avem încredere în ceilalți membri
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și îi constrînge, inclusiv pe ei. Pentru naționaliștii sau rasiștii care urmăresc o legitimare internaționalistă, aceasta nu se justifică în ultimă instanță pe baza unei cerințe universale: ea nu este altceva decît o impunere pe plan internațional a unei ideologii particulariste. Neglijînd diferența dintre ideologii și sistemele interne ale statelor, Carr nu a reușit să facă deosebirea între încercarea lui Stresemann de a revizui tratatul de la Versailles, care păstra intacte principiile organizării inter-naționale, și cea a lui Hitler, care dorea să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Republica Federală, sperau, cu sprijinul majorității clerului catolic, să reconstituie vechiul Partid Popular Bavarez. CSU a fost fondat oficial în ianuarie 1946, dar alegerea la președinție a lui Hundhammer a fost o înfrîngere pentru Müller și o victorie pentru curentele particulariste. Partidul trebuia să fie, în principal, catolic și sensibil la reluarea temelor clasice ale catolicismului social, de la corporație la federalism. Această construcție fărîmițată și progresivă a CDU-ului în zonele de ocupație aliate 3 este importantă pentru a înțelege particularitățile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]