43 matches
-
de științe umanistice, iar în perioada 1976-1977 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. este autor a peste 150 de lucrări în domeniul istoriei, care au contribuit și la orientarea literaturii și artei moldovenești în spiritul partinității comuniste și a slavonizării. Lazarev a fost un adept fervent al scrisului chirilic. Sub conducerea și redacția lui Lazarev a apărut culegerea ""Cultura Moldovei în anii Puterii Sovietice"" (partea I, 1975, partea II, 1976). În paralel cu activitatea academică, Artiom
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
pronunțat accent patriotic: "Zile și nopți" (1944) de Konstantin Simonov, drama "Invazia" (1942) de Leonid Leonov. Anul 1946 marchează sfârșitul acestei liberalități artistice, Andrei Jdanov, în Raportul asupra revistelor ""Zvezda"" și ""Leningrad"", înăsprește mai mult doctrina realismului socialist după criteriul "partinității" ("partiinost"): o operă artistică sau literară este "valoroasă" doar în măsura în care corespunde ideologiei marxist-leniniste și servește programului partidului comunist. Exemplu tipic pentru această categorie de scriitori este După moartea lui Stalin în 1953 și denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov la al
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
fericire, despre existența umană și despre calamitățile războiului, despre dragoste și tinerețe. Pe un plan calitativ superior față de ceea ce se scrisese mai înainte în direcția liricii sociale, s-a dezvoltat poezia politică. Poezia politică este expresia cea mai clară a partinității, implică deci o atitudine fermă, aceea a poetului angajat, a poetului-cetățean. Cele două direcții principale care se pot distinge pe de o parte, lirica închinată Partidului, realizărilor sale (remarcabile poezii ne-au dat în acest sens Otilia Cazimir, Mihai Beniuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
invers, dintre mult-prea-bogații lipsiți de imaginație investițională și mult-prea-săracii atrași de statutul de asistați social, și nu de posturile unor agenți politico-economici ori de simpli cetățeni activi, ci de funcționari veroși, blindați cu diplome și alte permise de liberă trecere. Partinitatea legislației și dezinteresul autorităților locale pentru încurajarea inițiativelor, rămân factorii majori ai regresiunilor. Căci inerția prelungită caracterizează morții, nu vii, vârstnicii, nu tinerii, lașii, nu curajoșii. La acestea, se adaugă restructurările însoțite de prea multe pierderi materiale și energetic-umane. La
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
le este pe aproape, ca și ideologia comunitarismului american. Poate la noi, odată cu renunțarea la vechea ideologie, s-au creat susceptibilități exagerate față de concepte ori cuvinte rămase în gândirea social-economică și politică actuală: clasă, structură de clasă, națiune, patrie, mase, partinitate, capitalism monopolist, proletariat, clasă muncitoare, muncă în folosul comunității, supramuncă, exploatare și altele. Gestul, vechi de un deceniu, al unor partide de stânga de a-i accepta ca membri pe mulți căpătuiți prin ocuparea nemeritată a unor posturi în politică
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
altfel, ea este și acum prezentă în cele mai vechi centre universitare (vezi Snow, 1967). Însă acolo diferențele dintre profesori nefiind prea mari, nici efectele acestor animozități nu sunt importante. La noi, deosebirile fiind mari și legalitatea fiind înlocuită cu partinitatea, efectele au fost, nu rareori, dintre cele mai grave. Totuși, mai ales în deceniul de relativă relaxare a opresiunii (1964-1974), au fost reintregrați unii dintre profesorii epurați în prima etapă a transformărilor „revoluționare”. Lipsa lor se resimțise din plin. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o altă plenară a Comitetului Central (26-28 noiembrie 1958), care determină o plenară lărgită a Comitetului Uniunii Scriitorilor. Aici Mihai Beniuc își va însuși criticile făcute pe linie de partid, iar în referatul apărut în G.l., Literatura de actualitate și partinitatea în literatură (6/1959), conducerea asociației profesionale a scriitorilor români își însușește la rândul ei criticile, reinstaurând „puritatea” ideologică. Victimele noii campanii sunt Ana Novac, Doina Sălăjan, gruparea de la „Steaua” și A. E. Baconsky. În numărul 21/1959 sunt prezentate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Filosofia lui Bloch mai era alăturată neotomismului, vitalismului și, În general, filosofiei religiei: Bloch n-ar fi Înțeles marxismul decât sub forma unei escatologii, În prelungirea profeților din Vechiul Testament, chiar dacă era vorba despre o religie fără Dumnezeu. Dezgolite de orice partinitate (Parteilichkeit), concepțiile sale idealist-reacționare nu ar fi fost decât mașcate de terminologia marxista (cf. Kapferer...). Ultimul proces de „erezie” a fost cel Înscenat lui Georg Lukács. Se deosebește de cele precedente În măsura În care Lukács era filosoful marxist cel mai cunoscut, si
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
regimuri democratice concurențiale, dar, firește, aflate într-o situație diferită, chiar și în regimurile monopartidiste necon-curențiale, guvernele sînt guverne de partid. Iar guvernele de partid nu sînt deloc asimilabile partitocrației, cu atît mai puțin celei italiene, și viceversa [Calise 1994]. Partinitatea guvernelor Partinitatea unui guvern se poate defini pornind de la cinci trăsături. Mai precis, putem vorbi despre guvern de partid cînd [Katz 1987, 7]: 1) deciziile sînt luate de personal din partidul ales (cu sarcini de guvernare) sau de subiecți aflați
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
concurențiale, dar, firește, aflate într-o situație diferită, chiar și în regimurile monopartidiste necon-curențiale, guvernele sînt guverne de partid. Iar guvernele de partid nu sînt deloc asimilabile partitocrației, cu atît mai puțin celei italiene, și viceversa [Calise 1994]. Partinitatea guvernelor Partinitatea unui guvern se poate defini pornind de la cinci trăsături. Mai precis, putem vorbi despre guvern de partid cînd [Katz 1987, 7]: 1) deciziile sînt luate de personal din partidul ales (cu sarcini de guvernare) sau de subiecți aflați sub controlul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cea mai semnificativă și mai incisivă. Dacă se respectă numai anumite condiții, va exista un guvern de partid în sens mai limitat și limitativ. Katz sublinia dacă toate condițiile s-ar aplica simultan, rezultatul global ar putea fi definit ca "partinitate a guvernului". Această partinitate poate fi evaluată mai bine, dacă se enunță trei condiții anume. Organizația de partid acționează: 1) făcînd dovada unui comportament de echipă; 2) încercînd să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai incisivă. Dacă se respectă numai anumite condiții, va exista un guvern de partid în sens mai limitat și limitativ. Katz sublinia dacă toate condițiile s-ar aplica simultan, rezultatul global ar putea fi definit ca "partinitate a guvernului". Această partinitate poate fi evaluată mai bine, dacă se enunță trei condiții anume. Organizația de partid acționează: 1) făcînd dovada unui comportament de echipă; 2) încercînd să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de legitimitate pe succesul electoral
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai bine, dacă se enunță trei condiții anume. Organizația de partid acționează: 1) făcînd dovada unui comportament de echipă; 2) încercînd să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de legitimitate pe succesul electoral [Katz 1987, 8]. Partinitatea societății Trebuie amintit că party government de care se vorbește caracterizează situații de competiție democratică între o pluralitate de actori partinici. Așadar, "controlul asupra întregii puteri politice" se referă la puterea specific politică, este strîns și democratic legat de victoria
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
întregii puteri politice" se referă la puterea specific politică, este strîns și democratic legat de victoria electorală și rezistă numai atîta timp cît partidul rămîne la guvernare, deci pe o perioadă de timp limitată. Odată definite condițiile, prerogativele și limitele partinității guvernului, Katz consideră oportună și evaluarea cadrului de desfășurare a guvernării de partid. În acest caz, se va putea vorbi despre "partinitatea societății", refe-rindu-ne la prezența partidelor în contextul social și economic, cu posibilitatea pătrunderii lor în sectoarele nu neapărat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cît partidul rămîne la guvernare, deci pe o perioadă de timp limitată. Odată definite condițiile, prerogativele și limitele partinității guvernului, Katz consideră oportună și evaluarea cadrului de desfășurare a guvernării de partid. În acest caz, se va putea vorbi despre "partinitatea societății", refe-rindu-ne la prezența partidelor în contextul social și economic, cu posibilitatea pătrunderii lor în sectoarele nu neapărat politice. Înarmați cu aceste concepte, putem sublinia unele aspecte semnificative. În primul rînd, toate guvernele democrațiilor occidentale, cu excepția parțială a Statelor Unite (excepție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
extinderea controlului asupra electoratului decît la exercitarea funcțiilor de ghidare, orientare și de guvernare. Nu tocmai paradoxal, amplitudinea partinizării societății riscă să producă un scurt-circuit la nivelul cantității și calității guvernării de partid. Party government și competiția politică Întrepătrunderea între partinitatea guvernului (adică gradul în care partidele aleg personalul guvernamental și produc decizii guvernamentale) și partinitatea societății (adică introducerea personalului de partid în sectoarele sociale, economice și culturale) poate forma o rețea de raporturi care ajung, pe de o parte, să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tocmai paradoxal, amplitudinea partinizării societății riscă să producă un scurt-circuit la nivelul cantității și calității guvernării de partid. Party government și competiția politică Întrepătrunderea între partinitatea guvernului (adică gradul în care partidele aleg personalul guvernamental și produc decizii guvernamentale) și partinitatea societății (adică introducerea personalului de partid în sectoarele sociale, economice și culturale) poate forma o rețea de raporturi care ajung, pe de o parte, să realizeze o apărare a pozițiilor ocupate de partid, iar pe de altă parte, să ducă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Grigurcu îi apar de neînțeles admirația și iubirea arătate necondiționat lui Crohmălniceanu de scriitorii optzeciști și în special de foștii membri ai cenaclului Junimea, nedispuși să ia în considerare faptul că altădată mentorul lor a militat, în spirit leninist, pentru partinitate în literatură. Chestiunea este mai întâi o chestiune de psihologie. Scriitorii tineri de acum douăzeci de ani, care-i fuseseră și studenți lui Crohmălniceanu, găseau la el nu doar înțelegere și încurajare, nu doar inteligență și farmec omenesc, dar și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
amestec de neconceput în treburile sale interne.“ (România liberă, 20 martie 1958) PASCADI Ion „Recentele documente de partid, îndeosebi expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea activului de partid din domeniul ideologiei, au pus cu acuitate în centrul atenției noțiunea de partinitate elaborată încă de clasicii marxism-leninismului. Creatorilor din diferite domenii li s-a cerut o slujire consecventă a cauzei poporului, a idealurilor partidului nostru, încât arta noastră socialistă să fie reprezentativă pentru epoca în care trăim. În același timp, s-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trebuia să fie și cu Ceaușescu. S.B.: Din aria tematică a cercului de materialism dialectic și istoric, condus de Valeriu Gherghel, la începutul anului 1984, reținem: "Conceptul integrator al marxismului asupra filosofiei" (invitat prof. dr. Tudor Ghideanu); "Filosofie și ideologie. Partinitatea filosofiei marxist-leniniste" (asist. Ștefan Afloroaei), "Marxismul și lupta de idei" (prof. dr. Dumitrescu Petre), "Dialectica contradicțiilor în viața socială. Perspectiva PCR, a tov. Nicolae Ceaușescu asupra contradicțiilor în societatea socialistă" (asist. Poede Gheorghe), "Cunoaștere și limbaj. Funcțiile de cunoaștere ale
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a tinerilor scriitori, pentru a susține acolo că literatura nu se mai poate lipsi de spunerea "adevărului integral". Faptele trebuie lăsate singure să vorbească, sunt semnificative, omenește și literar, prin ele însele. În același spirit de contestare, în fond, a partinității sacrosancte a vorbit acolo și prozatorul Nicolae }ic, alăturându-se astfel primului act de disidență scriitoricească înregistrat la noi, întreprins de Radu Cosașu. Eu altul înaintea acestuia nu știu. Acțiunea disidentă a celor doi tineri scriitori, de pe urma căreia li s-
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
concepte și interese de cercetare poststructuraliste echivalează cu a compara un măr cu o pară. Cunoașterea, ne amintește Kolodny, e neuniformă, relativă la criterii și motivații. Iar dacă recunoaștem în universitate o cetate a cunoașterii, trebuie să-i și recunoaștem partinitățile, prejudecățile, uneori chiar conflictele de interese. Într-o lume ideală, după care însăși Kolodny suspină doar, universitatea ar dispune de fonduri nelimitate pe care le-ar folosi în scopul selecționării celor mai buni dintre cei buni din fiecare domeniu și
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
intelectuali, Ana Pauker, de asemenea, este o persoană interesantă și deosebită. În rest, toți sunt antipatici. Chiar mă gândesc că, dacă situația s-ar schimba și în țară ar veni la conducere alți stăpâni, ei de asemenea și-ar manifesta partinitatea. Guvernul român promovează o linie proastă, el face multe greșeli./.../ Și, în loc ca să dăm poporului eliberat de legionari libertate, guvernul nostru continuă represiunea, teroarea, asasinatele. Aceasta este straniu. Aceasta-i lipsă de omenie. Niciodată să nu provoci ura, ea întotdeauna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
sau greva generală de la 1920 au un potențial de semnificare superior. Listarea inamicilor este parte a ritualului critic și, de la Nichifor Crainic până la Mircea Eliade, adversarii își ocupă poziția în tabelul mendeelevian. Statutul de clasic este dependent de aplicarea grilei partinității și evaluarea interbelicilor este marcată de o voluptate a delațiunii/ stigmatizării: "poezia lui Tudor Arghezi, Bacovia, Barbu seamănă neîncredere în viață, teroare, misticism, îngenuchere", "romancieri ca Liviu Rebreanu nu sunt decât apărători ai regimului bazat pe împilarea maselor, pe exploatare
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri), a lui Lenin și a tot ce însemna sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii ani, despre scriitorii români exilați. În acestea, Zaharia Stancu este mai
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]