86 matches
-
sor-sa a dat însă dovadă de înțelepciune în fața tuturor, doar uneori o mai auzeai zicând, mai mult așa, pentru ea, „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!”, o vorbă care nu i se potrivea, că se făcuse membră de partit, avea carnet roșu de care nu se despărțea nicicând. Când dădu ochii de sora lui, inima lui Șerban tresării de bucurie. Ei putea să-i împărtășească secretul scrisorii din buzunarul lui, care îi umpluse inima de fericire, deși, trebuia să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
cea mai mare piață din regiune cu 374 de companii cotate și un capital de 162.584 milioane de euro în august 2009. Din 1991 până în 2000, busra de valori avea, în mod ironic, sediul în clădirea folosită anterior de Partitul Uniunii Muncitorilor din Polonia. Orașul este considerat unul dintre cele mai atractive locații de afaceri din Europa. În timpul reconstrucției orașului după cel de al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au decis ca orașul să devină un centru industrial major. Prin
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
pe cale pașnică, dreptul de autodeterminare pentru Catalunia ca metodă de a-și declara independență. La alegerile generale din martie 2008, ERC a obținut 7,86% din numărul total de voturi. Există și alte pardide și coaliții precum: Estat Català, Endavant, Partit Socialista d'Alliberament Nacional dels Països Catalans, Moviment de Defensa de la Terra sau Candidatura d'Unitat Popular. De asemenea, mai sunt și alte organizății și colective neimplicat propriu-zis în politică — grupuri de tineret precum Joventut Nacionalista de Catalunya, Coordinadora d
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
Francesc Macià a încercat să organizeze o insurecție armată pentru independență în Prats de Molló, dar a eșuat, evenimentul întreg schimbandu-se oricum în reușita propagandistă, Macià devenind o icoană populară după exilarea lui la Cuba. Acolo, Macià a organizat Partit Separatista Revolucionari de Catalunya, luând inspirația din Partidul Revoluționar Cuban de José Martí și Maximo Gómez. Evenimentul cel mai important a fost proclamația Constituției de la Havana în 1928, care a pus bazele pentru o constituție provizorie a Republicii Catalane. Deja
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
Gómez. Evenimentul cel mai important a fost proclamația Constituției de la Havana în 1928, care a pus bazele pentru o constituție provizorie a Republicii Catalane. Deja în anile '30 au apărut și alte partide separatiste, cum ar fi Nosaltres Sols! și Partit Nacionalista Català în 1931 sau Partit Català Proletari în 1932. În 1936, cele primele două s-au integrat în Estat Català, iar PCP a devenit o parte a lui Partit Socialista Unificat de Catalunya. Atunci, mișcarea separatistă a funcționat doar
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
fost proclamația Constituției de la Havana în 1928, care a pus bazele pentru o constituție provizorie a Republicii Catalane. Deja în anile '30 au apărut și alte partide separatiste, cum ar fi Nosaltres Sols! și Partit Nacionalista Català în 1931 sau Partit Català Proletari în 1932. În 1936, cele primele două s-au integrat în Estat Català, iar PCP a devenit o parte a lui Partit Socialista Unificat de Catalunya. Atunci, mișcarea separatistă a funcționat doar pe teritoriul fostului Principat al Cataloniei
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
și alte partide separatiste, cum ar fi Nosaltres Sols! și Partit Nacionalista Català în 1931 sau Partit Català Proletari în 1932. În 1936, cele primele două s-au integrat în Estat Català, iar PCP a devenit o parte a lui Partit Socialista Unificat de Catalunya. Atunci, mișcarea separatistă a funcționat doar pe teritoriul fostului Principat al Cataloniei. Partit Català Proletari, condus de Jaume Compte, a fost primul reprezentant al separatismului socialist. Împreună cu căderea restaurării monarhice și a dictaturii lui Primo de
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
Català Proletari în 1932. În 1936, cele primele două s-au integrat în Estat Català, iar PCP a devenit o parte a lui Partit Socialista Unificat de Catalunya. Atunci, mișcarea separatistă a funcționat doar pe teritoriul fostului Principat al Cataloniei. Partit Català Proletari, condus de Jaume Compte, a fost primul reprezentant al separatismului socialist. Împreună cu căderea restaurării monarhice și a dictaturii lui Primo de Rivera și formarea celei de-a Doua Republica Spaniolă, mișcarile republicane catalane s-au unit, ducând la
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
Război Mondial cu speranța de a primi beneficiile și sprijinul pentru cazul catalan după învingerea fascismului. Totuși, strategia catalanilor a fost distrusă când aliați au început să coopereze cu Franco în Războiul Rece. În 1968 FNC s-a dezvoltat în Partit Socialista d'Alliberament Nacional, orientat stâng și naționalist. Atunci s-a născut separatismul modern care revendică Țările Catalane cu un component ideologistic legat de comunismul și stânga parlamentarnă înțeleasă în sensul mai larg. Mai în perioada franchistă au apărut și
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
se scriu asemenea lucruri? A doua zi d. P. Carp a adresat primului-ministru următoarea interpelare: Am onoarea de a interpela pe d. prim-ministru dacă este în interesul țării și a dezvelirii sistemului parlamentar de a întrebuința ca armă de partit insinuări nefundate și calomnioase. În dezvoltarea interpelării d-sale, la care d. prim-ministru s-a declarat gata a răspunde și pe care o vom reproduce în numărul de mâine, d. Carp a rugat pe d. I. C. Brătianu să răspunză
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dissenso verso l'architettura socio-economico-religiosa che sorregge sia le istituzioni che le agenzie di distorcente socializzazione di massa (più che per un difetto congenito, per la promiscuità con le logiche degeneri del potere ridotto a fine), come la Chiesa, i partiți, i sindacati. È îl presupposto di uno sguardo che scorge innanzitutto ostacoli, che mette în luce limiti, non per bloccarsi al loro cospetto, bensì con l'intento di valicarli, di ipotizzare un liberalsocialismo în cui îl sol dell'avvenire non
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
fă alfiere oscilla, come è stato più volte evidenziato dagli studioși, tra un polo "politico" e uno "profetico". Stare nella politică, mă senza essere dei "politici", posto îl disgusto verso la forma degenerata e corrotta della politique politicienne praticata dai partiți. Entrambi sembrano accomunati dall'insofferenza verso i risicati margini d'azione concessi în un mondo bipolare, e cercano di passare per la strettoia di un'alternativa variamente bianca o rossa rispetto alle opzioni a cui i rispettivi quadri politici nazionali
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
journal, such aș: "The identity based euro elections? The euro discurse of scepticism", "România în the Process of Democratic Consolidation. The Impact of the Electoral System", EIRP Proceedings, vol 8, Danubius University Press, Galați, România, 2013; "Le élite politiche, i partiți politici e îl processo di democratizzazione în România", în Mediterranean Pattern and the Extended Region of the Black Șea. Political, Economical and Cultural Confluences", Editura Ars Docendi, București, 2013; "The Cultural Romanian Identity în the South-Eastern Space", în Challenges from
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
pe corifeii partidului guvernamental de astăzi: Ce ați făcut cu iluziunile și cu speranțele țării din acei ani? Nu este meșteșugire care să nu se fi întrebuințat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruților partitului. O asemenea politică nu poate ameliora moravurile publice, ca una ce se adresează la pasiuni rele, la slăbiciuni, la interesul și la vițiurile celor chemați. Daca nu se va opri în drum și nu se va schimba, ea are să facă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Atkins, L. (2002), The Shifting of Judicial Reform: from independence to capacity, Open Society Institute, Eu AccessionMonitoring Program, (http://www.eumap.org). Bartole, S., Grilli di Cortona P. (1997), Transizione e consolidamento democratico nell' Europa centro-orien tale: elités, istituzioni e partiti, Torino. Batt, J. (2005), "The question of Serbia", in Chaillot Paper, nr. 81, Institute for Security Studies, Paris. Berglund, S., Hellén, T. și Aarebrot, F. H. (1998), The handbook of political change in Eastern Europe, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Bianchini
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
intuitiv. Heliade Rădulescu califică drept sarsailism "uitarea" neglijentă a unei desinențe și necunoașterea unei reguli de transpunere a numelor proprii grecești în română: "se fac românește curat Socrate, Ippocrate, Demosthene, Aristotele etc. iar pe limba Sarsaililor și a redactorilor de partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu mai suntem buchieri or Sarsaili, ci începem și noi a semăna a oameni literați"24. Evident, această neștiință
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a altor timpuri compuse, de altfel). Italiana și franceza, la fel ca germana, neerlandeza și alte limbi germanice, uzează și de auxiliarul "a fi" pentru realizarea perfectului compus, în cazul verbelor intranzitive și al celor reflexive: it. Sono tutti partiti.; fr. Ils sont tous partis. Acest timp a rămas însă în limbile romanice un concurent al perfectului simplu (care se continuă din latină), între ele existînd diferențe în ceea ce privește nivelurile limbii, căci în italiană, franceză și română, perfectul simplu este un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Legitimacy in Contemporary Europe", Political Science Quarterly, vol. 92, nr. 3, 1977, p. 52. 40 Stathis KALYVAS, "The Decay and Breakdown of Communist One-Party Systems", Annual Review of Political Science, vol. 2, 1999, p. 340. 41 Giovanni SARTORI, Teoria dei partiti e caso italiano, Sugarco Edizioni, Milano, 1982. 42 Frederick TURNER, Marita CARBALLO, "Argentina: Economic Disaster and the Rejection of the Political Class", Comparative Sociology, vol. 4, nr. 1-2, 2005, Brill, Leiden, pp. 175-206. 43 Ali FARAZMAND, "Regime Change and Elite
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
in Advanced Industrial Democracies, Oxford University Press, Oxford, New York, 2003; Richard ROSE, "Europe Expands, Turnout Falls: The Significance of the 2004 European Parliament Election", International Institute for Democracy, Stockholm, 2004. 12 Russell J. DALTON, Steven WELDON, "L'immagine pubblica dei partiti politici: un male necessario?", Rivista italiana di scienza politica, 2004, pp. 379-404. 13 Ola LISTHAUG, "The Dynamics of Trust in Politicians", în Hans-Dieter KLINGEMANN, Dieter FUCHS (eds.), Citizens and the State, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 297-322. 14 Andreas
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
brillèrent de joie [e10b] et ses parents pleurèrent, [e10c] parce qu'ils avaient retrouvé leur fils. [e11a] Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, [e11b] mais l'Indien ne puvait vivre entre quatre murs [e11c] et un jour il partit à la recherche de son désert. [e12a] Moi je voudrais savoir [e12b] ce qu'il ressentit en cet instant de vertige [e12c] où le passé et le présent se confondirent; [e12d] moi je voudrais savoir [e12e] si le fils perdu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
l'avaient enlevé. [P10] Ses yeux brillèrent de joie. Ses parents pleurèrent, parce qu'ils avaient retrouvé leur enfant. [P11] Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert. [P12] Je voudrais savoir ce qu'il ressentit à cet instant vertigineux où le passé et le présent se confondirent. Je voudrais savoir si le fils perdu renaquit et mourut en cette extase, ou s'il parvint
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a buscar su desierto". Iar Caillois traduce astfel: "Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert". Această segmentare slăbește strînsa legătură între cauză (captivitatea eroului care dă și titlul povestirii Captivul) și consecința sa finală. "Y" (și) leagă foarte strîns [e11b] și [e11c], subliniind cauzalitatea. Caillois o atenuează și rupe totodată ritmul prozei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
partis politiques, Paris, A. Colin, 1971 Daalder (H.), Mair (P.), Western European Party System, London, Sage, 1983 Duverger (M.), Les partis politiques, Paris, A. Colin, 1976 Donegani (J.-M.), Sadoun (M.), La démocratie imparfaite, Paris, Gallimard, 1994 Galli (G.), I partiti politici europei, Milano, Mondadori, 1979 Lawson (K.), The Comparative Study of Political Parties, New York, St Martin Press, 1976 Mair (P.), The West European Party-System, London, Oxford Univ. Press, 1990 Saint-Ouen (F.), Les partis politiques et l'Europe, Paris, PUF, 1990
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
di classe La notă 47 del Quaderno 1, intitolata Hegel e l'associazionismo, pare essere îl primo luogo dei Quaderni în cui fă capolino una concezione dello Stato comprendente anche gli "organismi" della società civile: "La dottrina di Hegel șui partiți e le associazioni come trama "privată" dello Stato. [...] Governo col consenso dei governati, mă col consenso organizzato, non generico e vago quale și afferma nell'istante delle elezioni: lo Stato ha e domanda îl consenso, mă anche "educa" questo consenso
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică". Egli - a partire da una lettura di Hegel che non pare esențe da forzature - sostiene fin dal Quaderno 1 che partiți e associazioni costituiscono i momenti tramite i quali și costruisce îl consenso. Lo Stato è îl soggetto di tale iniziativa pur agendo per mezzo sia di canali esplicitamente pubblici, sia di canali apparentemente privați. La capacità euristica di questo schemă
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]