359 matches
-
devin previzibile pentru cel care înțelege în profunzime structura limbii; numai cine identifică punctele ambigue ale sistemului poate să-l prezinte corect altora. Interesul principal al cărții rămîne desigur cel științific: sînt propuse teme prea puțin studiate în gramatica românească - partitivul, categoria non-numărabilelor, raportul generic / individualizant, rolul emfazei - și sînt regîndite altele, mai discutate în trecut - tranzitivitatea, pasivul, raportul dintre sintetic și analitic, predicația etc. - într-un discurs științific modern, sincronizat cu unele dintre cele mai interesante direcții actuale ale cercetării
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
al unei metode și al unui stil personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
Rodica Zafiu Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
române, comparația romanica (sînt dese referirile la dialectele italienești) și balcanistica. Studiile mai "tehnice", de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația, ordinea cuvintelor. În analize de o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se completează prin disocieri stilitice și de uz - și, mai ales, evadează în explicații de natură socială și culturală. În cazul dativului posesiv, de exemplu, e
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
de exemplu: "amintirile sale" = ale copiilor), să fie de fapt un rest din limba veche. Sînt și destule situații în care indicațiile normative par la fel de insistente și la fel de ineficiente în ambele state: se recomandă și în monitorizarea basarabeană evitarea construcției partitive cu singularul ("un prieten de-al vostru"), structură bine fixată în limbă, se condamnă folosirea numeralelor fără de ("34 strănepoți"), se insită asupra corelativelor (atît... cît și), asupra acordului adjectivului la genitiv-dativ singular ("mirosul cafelei proaspăt prăjită") etc. În alte cazuri
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
distribuție, și care urmează firul unei povestiri scurte, scrise de . Au urmat roluri în filme de lungmetraj sau de televiziune, românești și internaționale. Sunt de la debut peste douăzeci de ani de activitate, în care Daniela Nane a interpretat nenumărate roluri partitive cu cele jucate de mari actori ai scenei și cinema-ului românesc și internațional, cum ar fi: Tamara Buciuceanu Botez, Victor Rebengiuc, Dorel Vișan, Horațiu Mălăele, Virgil Ogășanu, Florina Cercel, Doru Ana, Mircea Rusu, Magda Catone, Florin Piersic jr., Mihai
DANIELA NANE. O FRAZĂ DE POVESTE FRUMOASĂ A ACTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384498_a_385827]
-
sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ... – Morfologie ● Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse ● Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate ● Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice ● Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ● Morfologie – Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse ... – Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate ... – Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice ... – Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
C); „primogenitus omnis creaturae” (Vg); „Premier-Né de toute créature” (BJ); „the first-born of all creation” (RSV). Notă din versiunea BVA este bine venită, întrucat traducerea este literala și neclară. Genitivul grecesc poate fi interpretat fie că separativ („mai înainte de”), fie partitiv („dinștreț). În consonanta cu întreaga teologie a Noului Testament, optam aici pentru cel separativ și considerăm că traducerea „întâiul-născut mai înainte de toată făptura” rezolva problema. Semnificație: preexistent creării lumii. 3.2.2.6.8. ho zÄÎn: „Cela ce trăiesc” (SC
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
două SMS-uri (Radio InfoPro, 7.III.2008), una la sută, atât era consumul (Antena 3, 2.XII.2007), prețul gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
fi considerate și o manifestare a acordului prin atracție (cu cel mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2007); ca om care nu știu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)22. 5.3. E foarte frecvent și dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referențial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcție partitivă subînțeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînțeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007); știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
demonstrative de depărtare în ipostaza de centru de grup acceptă toate contextele de la 3.1. La acestea se mai adaugă tipare la care un demonstrativ de apropiere nu poate participa 19, precum: * Pronume + grup prepozițional al cărui centru este prepoziția partitivă dintre + pro- nume/substantiv + propoziție relativă: O geantă extrem de folositoare pentru aceia dintre voi care sunt fericiți posesori de laptopuri (www.shopmania.ro). 3.3. Pronumele demonstrativ de identitate manifestă valențe combinatorii mult mai restrânse. De asemenea, el nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
formă de singular) Structura clasificatoare tipică are ca prim element prepoziția de. În structura de + alde + N (DA, cf. GA I: 177), considerând că alde + N desemnează un grup, în baza unei calități comune, de are o valoare ambiguă, între partitiv și clasificator. Valoarea clasificatoare este totuși dominantă aici (cf. Nedelcu 2007a). Exemplul de mai jos ilustrează destul de clar sensul categorizant, pe care locutorul îl explică și îl parafrazează: Jijinho vrea de-alde Shevchenko la Steaua. Conform prosport, Dragomir a declarat
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Fanatik difuzată pe Telesport ca Gigi Becali ar avea de gând să vândă mai mulți jucători ai Stelei și să aducă câțiva jucători de talia lui Shevchenko (dragosr.wordpress.com, 27.VIII.2007). Indiferent de admiterea sau nonadmiterea unei interpretări partitive, de poate apărea în două ipostaze: a) indicând un centru elidat: [unii] de-alde (ca în "are de-ale gurii"); b) stabilind relația sintactică cu un centru exprimat. Cel mai frecvent, grupul prepozițional apare cu elipsa gramaticalizată (Nedelcu 2007a) a
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ca și când substantivul centru nu ar avea modificatori, (de)-alde nerestrângându-i în niciun fel disponibilitățile combinatorii. 3.2.4. Utilizări marginale ale lui alde La limita acceptabilității se plasează unele structuri care repetă o valoare a lui alde prin tiparul partitiv: de-alde de-ai lui Iliescu (clipa.com). Echivalența cu structurile comparative are ca efect și apariția unor construcții contaminate, pleonastice, de tipul ca (de-)alde (a) sau alde (ca) (b): (a) Și cunosc zeci ca de-alde mine!!! (EZ
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de imprecizie și distanțare ironică în desemnarea individuală. Între faptele semnificative de dinamică a limbii au fost înregistrate și unele particularități ale structurilor sintactice în care intră grupul nominal care cuprinde nedefinitul alde (prezența prepoziției de, cu valoare clasificatoare sau partitivă, impunerea acordului la singular sau la plural, preferința pentru secvențe coordonate enumerative), precum și tendința lui alde de combinare cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă citată etc.). Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
denumire ziarul atunci când exemplul apărea în texul jurnalistic propriu-zis și adresa de internet atunci când exemplul apărea în comentariile, mult mai liber formulate, ale cititorilor. 3 Etimologia formei este controversată: se consideră că ar proveni dintr-o construcție cu sens probabil partitiv - al de (DA) sau din ăl de, prin elipsă din construcții de tipul săracul ăl(a) de Ion (DER, s.v. al). Mărgărit (2006) propune etimologia al+lui+de. 4 Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
60e anniversaire, Louvain, Peeters, (Orbiș: Supplementa; 26), p. 203-220. Fox, A. B., S. A. Thompson, 2002, "A discourse explanation of the grammar of relative clauses în English conversation", în Language, 66, 2, p. 299-316. Frâncu, C., 1983, " Vechimea și răspândirea construcției partitive de tipul un prieten de-al meu", în LR, XXXII, 1, p. 15-23. Frâncu, C., 1984, " Vechimea și răspândirea unor pronume, adjective pronominale și numerale cu articolul nehotărât: un alt(ul), un al doilea, un același", în AUI, XXX, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
din București. Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicționar enciclopedic de pragmatică, trad. rom., Cluj, Echinox. Nedelcu, I., 2002, "Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 105-116. Nedelcu, I., 2005, "Mijloace de exprimare a partitivului în limba română", în: Până Dindelegan (coord.), p. 153-160. Nedelcu, I., 2005a, "DE genitives", în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]