12 matches
-
asemenea lui Ianus bifrons: cu o față luminată de sacralitatea divină, așa cum se cuvine celei mai importante invenții umane, arta, dar cu cealaltă spre raționalitatea agresivă și arogantă. Lucrările de specialitate elaborate până-n prezent sunt prea adesea scrise de pe poziții partizanale, individualiste, tendențioase și, de aceea, lacunare, deformante”. Criticul Gheorghe Grigurcu îl considera un reper moral într-o lume a compromisurilor, „o mișcătoare apropiere de perfecțiune a ființei de cărturar”.
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
în ecuații ingenioase a categoriilor stilului, de natură spațio-paideumică (Frobenius-Spengler-Blaga) la interogarea fondului etnic autohton ca organism natural și dinamic (Eminescu-Rădulescu-Motru-Cioran), apoi la identificarea grupurilor demografice, majoritare-minoritare, în mișcare istorică și, mai ales, în bătălie nimicitoare între interese de grup, partizanale (Theodor Codreanu). De altfel, primul capitol, Autohtoni și periferici, reamintește ordinea demografică normală, în măsură să asigure stabilitatea și armonia organismului statal. Din păcate, în ultimele trei sute de ani de istorie, inclusiv clipa prezentă, autonomia și, mai ales, autohtonia au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că "în prima etapă această carte va stârni reacții contradictorii, între encomiastică (...) și demolare, dar mai puține scrutări critice pe cât posibile obiective" (p. 12). Majoritatea celor care au criticat dur volumul au avut drept pretext și "lista autorilor canonici", întocmită partizanal de autor, în special în ceea ce-i privește pe autorii contemporani. Până și unii dintre admiratorii săi au rămas dezamăgiți de această atitudine a lui N. Manolescu față de anumiți autori contemporani ai literaturii române. Răspunzând la chestionarul revistei "Semn", nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
necesare operații metodologice, cu scopul de a deschide noi perspective discuțiilor. Trebuie să se renunțe la prejudecata că fiecare direcție în parte a pus punctul pe i în înțelegerea poemei. Faptul îi pune în gratuită divergență pe folcloriști, adoptînd poziții partizanale, iar pe cititorii obișnuiți îi aruncă într-o mare derută; ceea ce înseamnă opacizarea cunoașterii, și într-o parte, și în cealaltă. Iată cîteva aspecte metodologice: 1. Adevărul gol-goluț este că mai fiecare direcție, din cercetarea tradițională, și-a dovedit utilitatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avut loc o întâlnire cu d-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale în orientări și platforme cu caracter partizanal. - Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a întregirii Țării. - În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
trece aproape un secol până la anul de grație 1920 când Rebreanu, prin Ion, pune bazele reale ale acestui gen complex și extrem de important pentru o Întreagă cultură. Așa că, dacă mi-este permis, noi, azi, trebuie să manifestăm mai puțin entuziasm partizanal și cotropitor față de ultimele mode, față de „atractivele experimente”, pe care, poate, o altă literatură, mai veche, mai consolidată, și le poate permite. Și Încă!... 4 Vreau să mai explic o dată ideile expuse mai sus, pentru a nu fi rău Înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
avut loc o Întâlnire cu d-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a Întregirii Țării. În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În ultima vreme, a început să se vorbească și la noi de necesitatea metodologiilor alternative, integratoare: s-a lansat proiectul unei "istorii politice a literaturii române", Radu Cernătescu a publicat, în 2010, o istorie "luciferică" a literaturii române, inventariind adeseori partizanal și suprainterpretativ fațeta "de umbră", ezoterică a scriitorilor autohtoni și s-au editat, în traducere, câteva istorii alternative, dintre care memorabilă este una dedicată bolilor; momentul este, așadar, favorabil pentru alte perspective, cât mai diverse, din care una centrată pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
conferindu-i ansa autoritate. Dar pentru că veni vorba de Ralea critic literar e drept să se observe că laudă, de obicei, scrierile autorilor din constelația Vieții Românești (Jean Bart, Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Sadoveanu, Brătescu-Voinesti, firește G. Ibrăileanu) dar rostește opinii partizanal negative despre românul Hortensiei Papadat-Bengescu Concert din muzică de Bach (1927), numai pentru că prozatoarea abandonase, pentru "Sburătorul", cercul revistei ieșene. Aceste adevăruri trebuiau spuse răspicat (și nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
personajului portretizat pe care portretistul nu îl poate interpreta. Ceva ne scapă și acest ceva trebuie cercetat cu o deschidere a intelectului și a inimii cât mai generoase. Alexandru George scrie că este nevoie de o relectură în condiții ne-partizanale și de așezare a valorilor în cultura română, pentru că scrierile lui Steinhardt trebuie puse într-un context, pe un raft, alături de alte cărți. Cărțile lui Steinhardt pot fi puse lângă cele ale prietenului său Al. Paleologu, dar Jurnalul, unde? Și
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
factorilor interni în soluționarea marilor obiective politico-naționale românești, Leonid Boicu a căutat să pună în valoare, echilibrat și lipsit de parti-pris-uri, o multitudine de factori, pornind de la premisa iarăși verificată că fenomenologia istorică este, întotdeauna, extrem de complexă și că simplificările partizanale sau hagiografice blochează, îndeobște, accesul la adevăr. Dar, repudiind asemenea atitudini, istoricul nu înțelege să se plaseze pe opusul lor extrem, „nerezonabil și frizînd impietatea”, atribuind, de pildă, împrejurărilor internaționale și câtorva mari puteri europene rolul determinant în „triumful cauzelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comunității teoreticienilor. Numai că atitudinea, motivată de confortul nostru spiritual, ne aruncă din teritoriul raționalului, al științei ca atare, iarăși în cel al credinței. Cumva degradant ne autoexilăm, fără a avea motive științifice, ci doar sentimentale, aducând în unele cazuri partizanale a rezistență în munții baricadelor instalate în teritoriul mereu reorganizat al cunoașterii științifice. Exilul benevol în coada de cometă a ipotezei fondatoare a constituției istorice a Economiei ne oferă plăcerea ciudată a respirării prafului degajat de un nucleu epistemic pe cale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]