144 matches
-
sau savanții au observat importanța ÎNȚELEGERII, fapt ce l-a făcut pe celebrul fizician Albert Einstein să precizeze Orice prost poate să știe, dar important este să și înțeleagă ! Într-adevăr, importanța înțelegerii începe din școală, când tocilarii, care memorizează pasagii mari sau pagini dintr-o lecție, adeseori NU-I ÎNȚELEG esența sau mesajul. Un copil inteligent, dacă este atent în cursul lecției, îi înțelege esența, reținând doar ce este important. Desigur, în cursul liceului și mai ales în facultate, aceste
ÎNȚELEGEREA ESTE MAI PRESUS DE CUNOAȘTERE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1468949390.html [Corola-blog/BlogPost/382084_a_383413]
-
surprinde măiestria înaintașilor în baterea monedelor. Capitolul 14. Editurile cărților poștale Dintre cele mai întâlnite edituri de cărți poștale apărute la examinare amintim pe următoarele: 1. Editură Librăriei Dimitrescu, Tecuciu. 2. Editură D & M. 3. Editură Ad. Maier & Stern, București, Pasagiul Vilagros - avea depozit la Călimănești la “Magasinul General” al lui Dumitru Sorlei. 4. EdituraSocec & Co Ș.A. București. 5. Librăria Fundetureanu & Carpeneanu - Rm. Vâlcea. 6. Moise Gruia - Magazin cu Coloniale, delicatese și ilustrate din Călimănești. 7. Editură Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowski
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
IV, Genezele românești, București, Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din 1359, Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p.1-4 și din scrisoarea trimisă de patriarh cu acest prilej domnului Țării Românești, ibidem, p. 4-6. [17] Pentru începuturile bisericii Țării Românești, C. Marinescu, Înfiintarea mitropoliilor în Țara Românească și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, iar pentru operele științifice asupra Academiei Republicii Populare Române. Articolul 7 Dreptul de autor există și asupra lucrărilor destinate publicațiunilor periodice. Articolul 8 Nu constitue atingeri aduse dreptului de autor citatele sau reproducerea unor pasagii sau lucrări scurte, dacă se indică numele autorului și titlul lucrării. Articolul 9 Dreptul de autor ia naștere în momentul în care opera a căpătat forma concretă, sau cînd aceasta a format obiectul unei convenții. Articolul 10 Foloasele patrimoniale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211236_a_212565]
-
învoirea consiliului, luată cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor în exercițiu și cu avizul consiliului superior administrativ. Articolul 71 Consiliul comunal hotărăște asupra deschiderii și închiderii străzilor și piețelor publice conform planului de sistematizare. Articolul 72 Străzile, pasagiile sau piețele ce se vor deschide fără autorizație în regulă, vor fi închise de către autoritatea comunală. Articolul 73 Nici o construcțiune sau reconstrucțiune de edificii și nici o altă lucrare în comună nu se va putea face fără autorizația delegațiunii permanente comunale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
Meissner și să cercetez colecția ziarului Curierul de Iași de pe vremea lui Creangă, care și-a publicat o parte din povești în foiletonul acestui ziar (anul 1878), reproducându-le din Convorbiri literare cu oarecare îndreptări. Închipuiește-ți că am găsit un pasagiu care nu-i nici în Convorbiri, nici în ediția I din Iași și nici în cele următoare! De Crăciun am primit o scrisoare de la Al. Rosetti și un acont bănesc pentru ediția Creangă. Știu bine că d[umnea]ta l-
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
purificat, aprofundat și extins, al cărui exponent ar fi dorit să devină. Urmând această idee, scrie ""Heptaplus"" (1480), o interpretare mistico-alegorică a creației conformă expunerii din Biblie. În aceeași perioadă publică ""De ente et uno"", care cuprinde explicații ale unor pasagii din scrierile lui Moise, Platon și Aristotel. În anul 1486, Pico della Mirandola pleacă la Roma și publică 900 de teze asupra tuturor temelor filozofice și teologice posibile din acel timp, adunate sub titlul ""Conclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae"", cu
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
lucrata liber. Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
lucrata liber. Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
război cu turcii ca de apă și că mari lucruri a trebăluit d-nealor până acuma. Pe noi nu ne interesează apucăturile "Romînului" decât numai din punctul de vedere al stilului și a curăției de inimă. 7 {EminescuOpX 8} Iată un pasagiu din acest șir de articole în care grecii besmetici din Strada Doamnei se identifică ca totdauna cu nația, dar intr-un mod cu totul invers. Dacă nația n-ar vrea cumva ceea ce vor d-nealor, atunci ea-i tîmpie și coruptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cultura romînă" în care se combat cu o asprime fără cruțare și cu o logică incisivă dar totodată din impulsiunea celui mai înalt patriotism formele superficiale, lipsite de fundament organic, în dezvoltarea intelectuală a României. Aici urmează citat în traducere pasagiul de la pag. 334 și 335 din cartea d-lui Maiorescu Critice. Însă țara judecată cu această asprime posede în literatura ei mai nouă talente de o necontestabilă însemnătate, precum dovedește alegerea următoare de novelete și de schițe din pana a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împuținare de avere, și încep altele nouă, produse prin îmulțire de avere. D. Holban a încercat să suspicioneze caracterul prob al d-lui Dim. Rosetti, deci au calomniat. 4) E absolut neadevărat că Schopenhauer ar fi zis vrodată în vrun pasagiu a numeroaselor sale scrieri că "forța primează dreptul". D. Holban a citat în franțuzește un pasaj din Max Stirner și cu nerușinare l-a atribuit lui Schopenhauer, spre a amăgi o Adunare incultă, ce mi-i putea controla nici ignoranța
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de pace cu nimenea, art. 706 din codificarea lui Bluntschli nu poate fi invocat în contra noastră. Acum venim la opul pe care "Romînul" îl numește Teoria generală a statului și al cărui titlu adevărat e Allgemeines Staatsrecht. Vom reproduce întreg pasagiul din capitolul XXIV (pag. 223), ca să se vază înc-o dată în ce fel "Romînul" escamotează toate părțile câte nu-i convin, citând numai bucățele cari, izolate, nu reprezintă spiritul textului. Iata-l: În fine înstrăinarea teritoriului statului sau a unor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu gaz avem acuma. Lumea nu mai există decât numai pentru Podul Mogoșoaiei. Aici tot mai licurește din ce în ce mai palidă cîte-o lumină de felinar asemenea unei speranțe aproape a se pierde. Încolo "lasciate ogni speranza! " încolo se-ncepe infernul lui Dante. Pasagiul primăriei, bogat în gropi, sanțuri și Plevne improvizate, formațiuni geologice din epoca terțiară, elemente hidrografice perfide în care alunecă picioarele celor muritori, coboare-se aceștia din neamul biman, coboare-se din cel mai fericit al cuadrupedelor. Din când în când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De ce ar face-o? Prin caiet nu înțeleg Război și pace, ci jurnalul lui Tolstoi. Totdeauna caietele astea relatează o istorie care se sfârșește rău. A mea nu face excepție, ar trebui să se termine aici... Ar trebui doar suprimate pasagiile presărate prin ea prin care încerc să aflu în ce punct al existenței mele ordinea clipelor mi-a devenit fatală și să dispar lăsând în urmă imaginea unei vieți de fapt împlinite. Singură această dispariție ar rămâne misterioasă. Ei și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în glumețele atacuri ale detractorilor Iașului. Dar nu insist prea mult; poate că nu înțeleg bine unele lucruri; poate gustul meu e pervertit sau încă neformat. În orice caz, iată o probă de acest gen de literatură. (E vorba, în pasagiul ce urmează, de plaga sinuciderilor la Iași; de diversele moduri de a părăsi viața, ale ieșenilor). "...Cocotele se omoară cu veronal. Vânzătoarele, întâi se iubesc cu vre-un derbedeu pe la Galata sau Nicolina, apoi devin pesimiste și se îndoapă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
putea ști ce anume lucruri din amintirile mele proprii vor răscoli paginile acelei cărți. Așa de pildă, în ultimul capitol din "Trente ans de Paris", intitulat "Turgheneff", fiindcă în el e mai ales vorba de celebrul scriitor rus, am recitit pasagiul acesta: "...Cam în timpul acela ne-a venit ideea de a ne aduna laolaltă, o dată pe lună, în jurul unei mese bune. Întâlnirilor și meselor acestea le-am dat numele de "le dîner Flaubert" sau "le dîner des auteurs sifflés". Căci Flaubert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Independance roumaine" o cităm). Pentru eliminarea acestui pasaj, supărare. Acest pasaj al ziarului parizian are nenorocirea de-a trece ca un fir de bătătură prin prea multă urzeală, căci se reamintește articolul de la 12 august, apoi avanproiectul {EminescuOpXI 318} Austriei. Pasagiul e lăsat afară din aceeași cauză din care e eliminat începutul, pentru că se amintește un articol trecut, care nu era la-ndemînă și un avanproiect pe care noi nu l-am publicat. Noi credem că, prin eliminarea amânduror pasajelor pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iată ce pate deșertăciunea când simulează a ști ceea ce nu știe. Dar momente de adevărată petrecere ne-au cauzat injuriile asupra ardelenilor, petrecere la care nu ne putem opri a-l face părtaș pe publicul cititor. Iată într-adevăr câteva pasagii din "Presa" care nu vor lipsi a face efectul cuvenit. "Timpul" începe revista sa de luni cu o frază, care atinge cu ironie pe avocații din țară, calificîndu-i suficienți și atotștiutori. Ne prindem că mâna care a scris aceste vorbe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poduri umblătoare. Ștefan cel Mare stipula în privilegiul din 1460 o serie de măsuri care aveau drept scop asigurarea unei desfășurări normale a activității comerciale pe pământul Moldovei. Pentru felul cum erau ocrotiți negustorii străini ni se pare grăitor un pasagiu din acest privilegiu în care se spune că în unele târguri „carele să nu se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi, argint și ceară, sau nu duce cai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
crezare de fapte ce stau în legătură, în fine concluziile din analogia unor întîmplări asemănătoare. D. Jung supune deci cuvintele lui Flavius Vopiscus unei critice într-adevăr ingenioase, puind în paralel indiciile altor scrieri asupra unor evenimente analoge. Astfel citează pasagiul din scriptură despre robirea Vavilonului și ale lui Eugipp (biograful sf. Severin) despre emigrarea populației din Noricum și dovedește că amândouă aceste pasage trebuiesc luate cum grano salis. Tot astfel reduce d. Jung cuvintele lui Vopiscus la măsura de adevăr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. Iacob Negruzzi, care, pe lângă scrierile sale, a donat și pe acelea ale lui C. Negruzzi; asemine d-nu A. T. Lungu a donat cea mai mare parte din cărțile ce compun mica bibliotecă. Curios ni se pare însă următorul pasagiu al raportului: Foarte mult contribuiesc la prosperarea clubului d-nii redactori cari binevoiesc a ni trimite jurnalele d-lor, fiindcă din ele noi putem vedea diferitele chestiuni ce se dezbat atât în țara noastră cât și afară. Noi, ca unii cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serioasa luare aminte a actualilor studenți și viitorilor profesori la institutele secundare. Laudabilă este intenția de a introduce exercițiile (nu studiul) de scrimă și gimnastică, dar n-ar trebui să lipsească nici muzica vocală. O petitio principii ni se pare pasagiul: "Să ne ferim de indiferență ca de răul cel mai mare, mai ales în chestiunile de instrucțiune și naționalitate, fiindcă nimic nu ucide un popor decât indiferența pentru instituțiunile sale". Interesul cel mai viu pentru instrucție și naționalitate nu include
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gură ș-ar începe-a țârlăi fără înțeles, impresia simfoniei întregi se șterge într-o clipă. Dar aceasta s - a 'ntîmplat la reprezentația de care vorbim. Rolul căpitanului de gardă Jakinski a fost încredințat unui domn Popovici. Acesta avea un pasagiu mai lung de recetit pe care l-a depănat așa încît nu s-a ales nimic din gura d-sale. Se înțelege de sine că d. Popovici ni este foarte indiferent și nu d-nia lui e de vină că n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui Oxenstierna arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]