4,128 matches
-
Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura Vasiliu (Considerații finale asupra Simfoniei a V-a realizată de Pascal Bentoiu), Grigore Constantinescu (Privind spre Enescu). Interpretul și pedagogul revin în profiluri de Grigore Bărgăuanu (Enescu și Lipatti), de Serge Blanc (Franța). Emoțională profesionistă, artistică încheierea acelei dimineți cu muzică de Bach și Enescu. Cu vioara în mână elevul de
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
emblematic al perioadei de tranziție. Mai mult decît atît, personajele romanului împrumută multe dintre trăsăturile și datele biografice ale unor persoane reale care, într-un fel sau altul s-au aflat în prim-planul actualității după căderea regimului comunist. Teofil Pascal este un personaj în care modelul Alexandru Paleologu sare în ochi: născut într-o familie boierească, bon viveur, posesor al unei originale filozofii a frivolității, fost deținut politic pînă la mijlocul anilor '60, eseist nu din cale afară de productiv, dar foarte
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
fundamentale ale ortodoxiei. Și portretul fizic al acestui personaj seamănă izbitor cu cel al lui Alexandru Paleologu, iar gîndurile și replicile sale sînt parcă desprinse din interviurile acordate cu atîta generozitate în ultimii ani de acest intelectual mereu surprinzător: ,Teofil Pascal avusese o viață lungă și interesantă pe durata căreia nu se plictisise niciodată. Nu se sfia să afirme lucrul acesta ori de cîte ori avea prilejul, mai ales că prilejurile erau și dese, ziariștii, care mai de care, grăbindu-se
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
să-și rotunjească afirmația cu o alta și mai spectaculoasă: ŤDar nici în pușcărie nu pot spune că zilele au fost foarte întunecate. Cînd am încasat prima bătaie zdravănă, am înțeles că nu trăiesc de pomană.ť" (p. 16) Alexandru Pascal, nepotul lui Teofil, este un fost dizident, arestat la începutul anilor '80 pentru că a introdus în cutiile poștale manifeste anti-Ceaușescu. Scapă însă neverosimil de ușor, pentru că soția sa Gilda și-a oferit serviciile sexuale mai multor șefi de partid și
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
idealiste, Alexandru are ceva din Radu Filipescu. G.C. Trușcă este omul marilor inginerii financiare. Suferind de o infirmitate fizică el pune la cale mega-escrocherii care scapă cu regularitate de sub incidența legilor. El este cel care i-a oferit lui Teofil Pascal Premiul pentru Excelență și este imposibil ca, în mintea cititorului, chipul său să nu se confunde cu cel al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În fine, Iustin Hristea, fost coleg de detenție cu Teofil Pascal, este maestrul spiritual
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
oferit lui Teofil Pascal Premiul pentru Excelență și este imposibil ca, în mintea cititorului, chipul său să nu se confunde cu cel al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În fine, Iustin Hristea, fost coleg de detenție cu Teofil Pascal, este maestrul spiritual, monahul izolat într-un schit din inima cîmpiei, scîrbit de noua față a vremurilor și a oamenilor. Iustin și Teofil Pascal au exact aceeași părere despre lumea contemporană. Reacțiile lor în fața acestei realități sînt însă total diferite
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În fine, Iustin Hristea, fost coleg de detenție cu Teofil Pascal, este maestrul spiritual, monahul izolat într-un schit din inima cîmpiei, scîrbit de noua față a vremurilor și a oamenilor. Iustin și Teofil Pascal au exact aceeași părere despre lumea contemporană. Reacțiile lor în fața acestei realități sînt însă total diferite. De aceea, în ciuda afinităților de gîndire, comunicarea dintre ei este aproape imposibilă. Scrie Dan Stanca: ,S-ar fi cuvenit să-l viziteze din nou
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
să faci abstracție de toate și să rămîi fidel adevăratelor valori ale credinței (precum monahul Iustin) sau să trăiești în miezul actualității și să rîzi cu poftă de tot ceea ce te înconjoară, luîndu-ți-l aliat de nădejde pe Caragiale (precum Teofil Pascal). Altă cale de supraviețuire pentru un om crescut la școala valorilor clasice nu există. Mila frunzelor este cel mai bun roman de pînă acum al lui Dan Stanca. Dan Stanca, Mila frunzelor, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004, 304 pag
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
lasă trezit din somn cu una cu două și care nu are, pînă la urmă, nevoie decît de revelații aparente, plăcute sau în cel mai bun caz, moarte (lectura ca vizită la cimitir) aceasta fiindu-i de fapt, cum spunea Pascal, partea de înțelepciune. (Cuvînt rostit în cadrul Festivalului Internațional ,Zile și Nopți de Literatură", Neptun, sept. 2005).
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre noi înșine și ne opune astfel eului celorlalți, în favoarea a ceea ce suntem cu adevărat. Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie poate trambulina care-i permite poetului romantic să treacă la saltul decisiv atunci când proclamă: Je est un autre. Eu este un altul, eul meu e dizolvat în universalitate
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
origine, îl "pale", un picchetto di legno usato per le palizzate, marcava îl confine del territorio della colonia inglese în Irlanda. È significativo che questo territorio coloniale abbia finito per essere chiamato "The Pale"." 15 Carl Schmitt fă riferimento a Pascal, testimone di prim'ordine delle contraddizioni derivanti dalla creazione di una linea ideale che separă la "civiltà europea" dalle terre "assoggettabili"; quando Pascal scrive îl celebre passo în cui commenta "Un méridien décide de la vérité", secondo Schmitt ha în mente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
che questo territorio coloniale abbia finito per essere chiamato "The Pale"." 15 Carl Schmitt fă riferimento a Pascal, testimone di prim'ordine delle contraddizioni derivanti dalla creazione di una linea ideale che separă la "civiltà europea" dalle terre "assoggettabili"; quando Pascal scrive îl celebre passo în cui commenta "Un méridien décide de la vérité", secondo Schmitt ha în mente non tanto la varietà del diritto positivo alle diverse latitudini - considerazione che și prestă a banali digressioni sul relativismo - quanto îl fatto "che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
latitudini - considerazione che și prestă a banali digressioni sul relativismo - quanto îl fatto "che principi e popoli cristiani și fossero trovati d'accordo nel considerare come non esistente, per determinați spazi, la distinzione tra diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che ha effettivamente aperto un abisso tra la libertà, ovvero l'assenza del diritto tipică dello stato di natură, e l'ambito di uno stato
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Borderless World. Power and Strategy în the Interlinked Economy, Harper Books, New York, 1999. KOK, Wim, Extinderea Uniunii Europene. Realizări și provocări, raport prezentat Comisiei Europene, 19 martie 2003. KORNAI, Janos. "The soft budget constraint." Kyklos 39.1 (1986): 3-30. Lorot, Pascal, Introduction à la Géoéconomie, Economică, Paris, 1999. LUTTWAK, Edward, Turbo-Capitalism: winners and losers în the global economy, Weidenfeld & Nicolson, London, 1998. MIRON, Dumitru, DIMA, Alină (coord.), Mutații în structurile concurențiale în condițiile globalizării pe fond de regionalizare, Editura ASE, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cît., pp. 447-457. 20 A se vedea Mădălina Virginia Antonescu, Dreptul la fericire, ca un drept al popoarelor. Corelația cu dreptul popoarelor la dezvoltare, Policy Paper nr. 15/2015, Institutul Diplomatic Român, www.idr.ro 21 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Vennesson, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006, pp. 124-125. 22 Idem, p. 125. 23 Idem, p. 125. 24 Emil Străinu, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a, Editura Solaris Prinț, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internațional. Introducere în dreptul internațional public. București, Ed. All-B, 1998. MOROIANU, Zlătescu Irina; POPESCU, Octavian, Mediul și sănătatea, București:IRDO, 2008. MOROIANU, Zlătescu Irina, Human rights. A dynamic and evolving process, București, Ed. Pro Universitaria, 2015. SMOUTS, Marie-Claude, BATTISTELLA, Dario, VENNESSON, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Paris, Dalloz, 2006. STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare, ed. a II-a. București, Ed. Solaris Prinț, 2009. Resurse electronice ANTONESCU, Mădălina Virginia, "Dreptul la fericire, ca un drept
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
degrabă conceptul de “firma etică” sau “management etic”. Cît despre faptul ca “responsabilitatea firmelor ar putea înlocui responsabilitatea societății civile”, asta e doar o utopie! Nu uită că o firmă are, în esență, o singură destinație:profitul, iar “pruritul mesianic”(Pascal Bruckner), de care se lasă cuprinse “firmele etice” e mai degrabă sortit dobîndirii unui capital de autoritate, într-un domeniu gestionat, prin logică și tradiție, de societatea civilă! E foarte bine să colaborezi cu firmele, în scopuri sociale, ecologiste, etc
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
Emanoil Marcu PASCAL QUIGNARD s-a născut în 1948 la Verneuil-sur-Avre. A studiat filozofia și a predat la Universitatea din Vincennes și la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Este cofondator al festivalului de operă și teatru baroc de la Versailles. A făcut
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
de operă și teatru baroc de la Versailles. A făcut parte din comitetul de lectură al Editurii Gallimard. Din 1994 s-a consacrat în exclusivitate scrisului. Personalitate complexă și nonconformistă, îndrăgostit de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard și-a cîștigat o notorietate care depășește lumea literelor o dată cu ecranizarea de către Alain Corneau a romanului său Toate diminețile lumii. A publicat, între altele, volumele Le Lecteur (1976), Carus (1979), Le Voeu de silence (1985), Le Salon de Wurtemberg
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
decît cu riscul de-a se aliena. Deși adept al "adaptării domoale, al șireteniei amicale, al ocolișurilor inteligente, al combinațiilor agere, al inovațiilor abile", Virgil Nemoianu e departe de-a exclude ideea de contradicție din cîmpul socio-cultural: "Dar ce, de la Pascal și Kierkegaard încoace sau încă dinainte, de la Biblie, de la alte texte sacralizate, nu știm că specia umană în general e bazată pe tensiuni și opoziții? De ce ar fi America altfel?" Eseistul critică între altele mimetismul, "sincronizarea" superficială spre a recurge
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
ai Ordinului iezuiților, și poate că li se alăturase și Calvin... Dar, uitai: în biserica monumentală de alături, Saint-Etienne du Mont, unde au fost transferate și moaștele Sfintei Genevieva, - o ladă imensă de bronz roșcat - se află înmormântați Descartes și Pascal, Panteonul fiind rezervat doar modernilor... Vizavi de biserică, bistroul britanic The Bombardier, iar peste drum de el, La Dame blanche și Gaudeamus. De unde, coborând colina salvatoarei Parisului, dai într-o mică piațetă de restaurantul La Méthode, cu strada Descartes, lăsând
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare în lume. Pascal ajunge profesor universitar în Cluj fără nici o problemă, Georgi muzician cu dese ieșiri în străinătate, Alexa rămîne ființa paradoxală, fragilă și puternică în același timp, cu un asumat aer retro, care umple viețile celor doi bărbați - perechea (primul) și prietenul
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
de stat. Deci ideea că problema asta ar fi depășită, că ar fi inactuală este un fals grosolan. Pe de altă parte, mie mi s-ar părea normal să te simți bine într-o companie care merge de la Augustin la Pascal și la oameni ai veacului, unii dintre ei oameni de știință...E cel puțin la fel de onorabil ca a fi în largul tău în compania lui D'Holbach, Condorcet sau Karl Marx. Foarte curios: dinăuntrul unei ideologii, corectitudinea politică, unde nu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Goncourt - François Nourissier, Daniel Boulanger, Robert Sabatier, Françoise Mallet-Joris, Didier Decoin, Edmonde Charles-Roux, Jorge Semprún, Michel Tournier, André Stil și Françoise Chandernagor - au anunțat la 28 octombrie numele laureatului 2002, ales în al treilea tur de scrutin, cu șase voturi: Pascal Quignard, pentru Les ombres errantes, primul din cele trei volume publicate deodată în această toamnă la Ed. Grasset și care, împreună cu celelalte două, Sur le jadis și Abîmes, constituie inaugurarea unei vaste serii intitulate Dernier Royaume. Spre deosebire de romanele premiate în
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Abîmes, constituie inaugurarea unei vaste serii intitulate Dernier Royaume. Spre deosebire de romanele premiate în alți ani, adresate marelui public și vîndute în sute de mii de exemplare, alegerea de anul acesta e mai "elitistă". Președinta juriului, Edmonde Charles-Roux, a admis că Pascal Quignard este un scriitor inclasabil, dar tocmai de aceea l-a susținut: "Nu-mi prea plac cei care se încadrează în categorii, el nu seamănă cu nimeni. Este el însuși, rebel față de viața mondenă, unde nu e niciodată văzut. Dar
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]