16 matches
-
el fiind de părere că această activitate ''nu are voie să devină industrie''. ' Noi am discutat cu Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi și concluzia la care am ajuns a fost că ar trebui să scoatem toate speciile de paseriforme de la vânătoare, pentru că mai sunt specii care se vânează. Vânătorii au spus că sunt de acord și chiar nu-i interesează să vâneze păsări cântătoare', a precizat Bufnilă, în cadrul unei discuții ocazionate de expoziția 'Romania, Powered by Nature', organizată de
Dezastru în Deltă. Acord între vânători și ecologiști by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101054_a_102346]
-
remarcabilă diversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistreț etc., de fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae și paseriforme caracteristice deltei, precum și a faunei de nevertebrate. Aceeași bogată diversitate este prezentă și sub aspectul lumii vegetale, în ciuda aparentei de monotonie conferită de specia dominantă: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufăr (alb și galben), piciorul cocosului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae Muscicapide (muscari) Cochoa azurea Cochoa purpurea Garrulax formosus Garrulax galbanus Garrulax milnei Niltava
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
, grangurii este un gen de păsări arboricole din familia oriolidelor ("Oriolidae"), ordinul paseriformelor ("Passeriformes") care cuprinde 29 de specii răspândite în Africa, Asia și Europa. Sunt de mărimea graurilor. Au un cioc puternic, lung și drept, ușor curbat spre vârf și zimțat în partea terminală. Aripile sunt lungi și ascuțite, iar coada scurtă
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
sau mierlă de pârâu, pescărelul negru ("Cinclus cinclus") este o pasăre din ordinul paseriformelor ("Passeriformes"), familia cinclidelor ("Cinclidae") cu o mărimea de 17-20 cm, brună-negricioasă pe spate cu o pată albă, mare pe piept și gușă, cu coadă scurtă și ridicată în sus,care trăiește pe lângă râurile de munte și se hrănește larve acvatice
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
Cojoaica de pădure sau cojoaica comună (Certhia familiaris) este o pasăre insectivoră, cățărătoare, sedentară, din ordinul paseriformelor răspândită în Eurasia, inclusiv în România și Republica Moldova. În România rămâne și iarna și este răspândita aproape în toate pădurile, la șes și la munte, unde urcă până în zona coniferelor; preferă pădurile mari cu arbori bătrâni. De asemenea, în parcuri
Cojoaică de pădure () [Corola-website/Science/317508_a_318837]
-
le ("Emberizidae") sau presurile sunt o familie de păsări din ordinul paseriformelor ("Passeriformes"), răspândite pe aproape toată suprafața Pământului, de mărime mică sau de mijlocie, cu cioc conic, scurt, ascuțit și dur, care se hrănesc cu semințe, fructe mici și insecte. În România se întâlnesc 8 specii. Sunt păsări mici sau de
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele). Pot fi rigide sau suple. Numărul lor variază de la 8 la 26, în funcție de specie sau grup, mai frecvent fiind numărul de 10 sau 12: 12 la paseriformele cântătoare, 20-24 la unele păsări exotice și 10 la majoritatea speciilor. Rectricele servesc la echilibrarea corpului în timpul mersului, drept cârmă în timpul înotului sau al zborului, ca mijloc de frânare la aterizare și uneori și ca podoabă la unii masculi, penele
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Familia cinclidelor sau pescăreilor (Cinclidae) este o familie de păsări din ordinul paseriformelor ("Passeriformes") de mărime mijlocie sau mici, adaptate la viața acvatică. Au o lungime de 14-23 cm și o greutate de 38-88 g. Cuprinde 1 gen ("Cinclus") și 5 specii. Corpul lor este rotund, coada scurtă, și, de regulă, îndreptată în
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
Familia motacilidelor (Motacillidae) cuprinde păsări terestre din ordinul paseriformelor ("Passeriformes"), dintre care cele mai bine cunoscute sunt codobaturile și fâsele. Familia include 5 genuri și 63 specii. Sunt păsări mici (cât vrabia) și zvelte cu o lungime de 12-21 cm și o greutate de 11-64 g, au picioare lungi
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc 2-3 săptămâni. Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le sunt răspândite pe întregul glob pamântesc, cu excepția arhipelagului polinezian, și singura specie de paseriforme din regiunea antarctică face parte din această familie. Speciile care clocesc în ținuturile nordice sunt migratoare. Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ridibundus), chira de baltă (Sterna hirundo), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chirighița neagră (Chlidonias niger), cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). În vegetație (pe dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lișița (Fulica atra), lebăda de vară (Cygnus olor), corcodelul mare (Podiceps cristatus), specii de paseriforme acvatice, adaptate petecelor de vegetație de pe marginea lacului, precum lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), codobatura albă (Motacilla alba). ACUMULAREA PÂRCOVACI Încadrarea teritorial-administrativă: satul Pârcovaci, orașul Hârlău; proprietate de stat în administrarea A.N. Apele Române Direcția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
maximă ouălelor și puilor, care sunt o pradă mult căutată. Cuibul poate să fie construit foarte rudimentar (Columbidae) sau poate fi o adevărată capodoperă arhitecturală. Materialul de construcție, participarea celor două sexe în construire precum și durata construirii sunt foarte variate. Paseriformele își construiesc cuiburi noi pentru fiecare reproducere, pe când speciile mai mari (Corvus, Ciconia) folosesc același cuib de-a lungul mai multor ani. De obicei locul de cuibărit este ales de mascul la majoritatea păsărilor migratoare, dar poate fi ales și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
06 * Apterigiforme.............................................................................. 12.23 * Caprimulgiforme.......................................................................... 12.07 * Cazuariforme............................................................................... 12.24 * Charadriiforme........................................................................... 12.13 * Ciconiiforme................................................................................ 12.17 * Coliiforme................................................................................... 12.05 * Columbiforme.............................................................................. 12.11 * Coraciadiforme........................................................................... 12.03 * Cuculiforme................................................................................ 12.09 * Falconiforme............................................................................... 12.15 * Galiforme................................................................................... 12.14 * Gaviiforme.................................................................................. 12.21 * Gruiforme.................................................................................... 12.12 * Paseriforme................................................................................. 12.01 * Pelicaniforme.............................................................................. 12.18 * Piciforme...................................................................................... 12.02 * Podicipediforme........................................................................... 12.20 * Procelariiforme............................................................................. 12.19 * Psitaciforme................................................................................ 12.10 * Reiforme..................................................................................... 12.25 * Sfenisciforme............................................................................... 12.27 * Strigifirme................................................................................... 12.08 * Strutioniforme............................................................................. 12.26 * Tinamiforme............................................................................... 12.22 * Trogoniforme.............................................................................. 12.04 REPTILE (7) (cod NC: 0106
jrc2090as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87242_a_88029]