140 matches
-
o adică trebuia să dea dovadă de vigilență, reacționând prompt la orice tentativă venită din exterior. Aflată În salonul vecin, femeia-sicriu se Împrietenise și ea, nitam-nisam, cu femeia-uter, cu care stăteau mereu la taclale, fumând și făcând tot felul de pasiențe; prietenia aceasta nu-i mirosea lui Oliver a bine. Gândindu-se la ele, masterandul se aștepta ca, sub un pretext oarecare, femeile să vină la vreme de seară În salonul lui, punându-i nervii la Încercare. Mai Întâi femeia-sicriu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a 96 unei trăiri libere, a unei ordini în mișcare, reieșită din propriile ei meandre. Ca să mențin față de mine însumi, în momentele de slăbiciune, adevărul faptic al stărilor mele, foloseam metode cât se poate de simple - de exemplu, făceam o pasiență, una cunoscută, întinzi toate cărțile pe față, câte șapte, mai ai dreptul la trei locuri libere, de rezervă, pentru mutări în ordine descrescândă, pe culoare inversă, și așa mai departe; de obicei, pasiența îmi ieșea dintr-un foc; în momentele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
poate de simple - de exemplu, făceam o pasiență, una cunoscută, întinzi toate cărțile pe față, câte șapte, mai ai dreptul la trei locuri libere, de rezervă, pentru mutări în ordine descrescândă, pe culoare inversă, și așa mai departe; de obicei, pasiența îmi ieșea dintr-un foc; în momentele acelea, îmi ziceam: „Ia să văd eu, domnule, dacă pot să scot așii pe un singur rând“, amestecam bine cărțile și așii, ai naibii, se înșirau pe un singur rând. Un lucru atât
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și m-am instalat cu ea, pe timpul lunilor de vară, într-o vilă, în afara hotelului, am revenit la anumite deprinderi familiare, și, printre ele, la aceea de-a mă distra jucând de unul singur cărți, făcând adică, între ai mei, pasiențe, cum se zice aici, în Franța. Pasiența care-mi place cel mai mult este una ce lasă un spațiu de manevră, deși nu mare, pentru calculul jucătorului. Se întind cărțile pe opt rânduri de câte cinci pe verticală - sau cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lunilor de vară, într-o vilă, în afara hotelului, am revenit la anumite deprinderi familiare, și, printre ele, la aceea de-a mă distra jucând de unul singur cărți, făcând adică, între ai mei, pasiențe, cum se zice aici, în Franța. Pasiența care-mi place cel mai mult este una ce lasă un spațiu de manevră, deși nu mare, pentru calculul jucătorului. Se întind cărțile pe opt rânduri de câte cinci pe verticală - sau cinci rânduri de câte opt pe orizontală - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și o fac. A tăia cărțile este oarecum asemănător, în alt plan, cu a vedea valurile mării spărgându-se pe nisipul plajei. Și ambele lucruri ne vorbesc despre natura din istorie, despre hazardul din libertate. Și nu mă impacientez dacă pasiența întârzie să se deschidă și nici nu trișez. Și asta mă învață să aștept să se rezolve pasiența istorică a Spaniei mele, să nu-i aștept cu nerăbdare deschiderea, să tai cărțile și să am răbdare în această pasiență de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-se pe nisipul plajei. Și ambele lucruri ne vorbesc despre natura din istorie, despre hazardul din libertate. Și nu mă impacientez dacă pasiența întârzie să se deschidă și nici nu trișez. Și asta mă învață să aștept să se rezolve pasiența istorică a Spaniei mele, să nu-i aștept cu nerăbdare deschiderea, să tai cărțile și să am răbdare în această pasiență de alt fel, joc solitar și de paciență. Zilele vin și trec așa cum vin și se duc valurile mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă pasiența întârzie să se deschidă și nici nu trișez. Și asta mă învață să aștept să se rezolve pasiența istorică a Spaniei mele, să nu-i aștept cu nerăbdare deschiderea, să tai cărțile și să am răbdare în această pasiență de alt fel, joc solitar și de paciență. Zilele vin și trec așa cum vin și se duc valurile mării; oamenii vin și se duc - uneori se duc și apoi vin - așa cum vin și se duc cărțile de joc, și acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cei patru regi, cu cele patru culori ale lor, de pică, de ghindă, de tobă și de cupă, conducători peste cele patru șiruri ale ordinului biruitor! Ordinea! Răbdare, așadar, și să tăiem cărțile! Marți 5-7 Continui să mă gândesc la pasiențe, în istorie. Pasiența e jocul hazardului. Un bun matematician ar putea calcula probabilitatea ca o partidă să se deschidă sau nu. Și dacă intră doi inși în competiție ca să le rezolve, e natural ca în același joc să obțină același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu cele patru culori ale lor, de pică, de ghindă, de tobă și de cupă, conducători peste cele patru șiruri ale ordinului biruitor! Ordinea! Răbdare, așadar, și să tăiem cărțile! Marți 5-7 Continui să mă gândesc la pasiențe, în istorie. Pasiența e jocul hazardului. Un bun matematician ar putea calcula probabilitatea ca o partidă să se deschidă sau nu. Și dacă intră doi inși în competiție ca să le rezolve, e natural ca în același joc să obțină același procentaj în soluții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă intră doi inși în competiție ca să le rezolve, e natural ca în același joc să obțină același procentaj în soluții. Concurența trebuie să fie însă după cine rezolvă mai multe partide în același timp. Și avantajul bunului jucător de pasiențe nu e să joace mai repede, ci să abandoneze cât mai multe partide abia începute, în măsura în care prevede că ele nu se pot deschide. În arta supremă de a profita de hazard, superioritatea jucătorului constă în a se decide să abandoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
bătut toate cotloanele spiritului universal, au sfârșit ca niște conțopiști. N-ar fi oare mai bine ca romanul despre Jugo de la Raza al meu să se termine făcându-l ca, după ce abandonează lectura cărții fatidice, să se consacre datului în pasiențe și, făcând pasiențe, să aștepte să-i ia sfârșit cartea vieții? A vieții și a căii - via, a istoriei care e drum. Via și patria, despre care vorbeau misticii scolastici, cu alte cuvinte: istorie și viziune dătătoare de fericire. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
spiritului universal, au sfârșit ca niște conțopiști. N-ar fi oare mai bine ca romanul despre Jugo de la Raza al meu să se termine făcându-l ca, după ce abandonează lectura cărții fatidice, să se consacre datului în pasiențe și, făcând pasiențe, să aștepte să-i ia sfârșit cartea vieții? A vieții și a căii - via, a istoriei care e drum. Via și patria, despre care vorbeau misticii scolastici, cu alte cuvinte: istorie și viziune dătătoare de fericire. Dar sunt ele oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cer sau, cum a cântat Dante, marele proscris: E la sua volontate è nostra pace. (Paradiso, III, 85) Eppur si muove! Ah, nu există pace fără război! Joi 7-7 Drumul, da, via, care este viața, și petrecerea ei să facă pasiențe - așa ar fi romanul. Pasiențele sunt însă pasiențe, pentru un ins singur; ceilalți nu iau parte la ele. Și patria de dincolo de drumul pasiențelor, o patrie a singurătății - a singurătății și a vidului -. Cum se face un roman, bine!, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Dante, marele proscris: E la sua volontate è nostra pace. (Paradiso, III, 85) Eppur si muove! Ah, nu există pace fără război! Joi 7-7 Drumul, da, via, care este viața, și petrecerea ei să facă pasiențe - așa ar fi romanul. Pasiențele sunt însă pasiențe, pentru un ins singur; ceilalți nu iau parte la ele. Și patria de dincolo de drumul pasiențelor, o patrie a singurătății - a singurătății și a vidului -. Cum se face un roman, bine!, dar la ce bun se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
E la sua volontate è nostra pace. (Paradiso, III, 85) Eppur si muove! Ah, nu există pace fără război! Joi 7-7 Drumul, da, via, care este viața, și petrecerea ei să facă pasiențe - așa ar fi romanul. Pasiențele sunt însă pasiențe, pentru un ins singur; ceilalți nu iau parte la ele. Și patria de dincolo de drumul pasiențelor, o patrie a singurătății - a singurătății și a vidului -. Cum se face un roman, bine!, dar la ce bun se face? Și la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pace fără război! Joi 7-7 Drumul, da, via, care este viața, și petrecerea ei să facă pasiențe - așa ar fi romanul. Pasiențele sunt însă pasiențe, pentru un ins singur; ceilalți nu iau parte la ele. Și patria de dincolo de drumul pasiențelor, o patrie a singurătății - a singurătății și a vidului -. Cum se face un roman, bine!, dar la ce bun se face? Și la ce bun de ce-ul. De ce sau la ce bun se face un roman? Ca să se facă romancierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
arca Noah morali et mystica; De vanitate mundi etc.). Sp. solitarios. Unamuno pune aici o problemă care a și stârnit de curând interesul matematicienilor. Vezi Pagina Web DivulgaMAT. Centro Virtual de Divulgación de las Matemáticas, Juan Pablo Pinasco despre Solitarios [„Pasiențe“] , cu referire chiar la ultimele două însemnări ale lui Unamuno: HYPERLINK "http://divulgamat.ehu.es/weborriak/Cultura/Literatura/Solitarios 1.asp" divulgamat.ehu.es/weborriak/ Cultura/ Literatura/Solitarios 1.asp și HYPERLINK "http://divulgamat.ehu.es/weborriak/Cultura/Literatura/Solitarios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
situații, picioarele au irezistibila tendință de a-și accentua tremurul dinainte, iar după ce-i făcu loc să treacă, se întoarse la ocupațiile lui. Șeful ținea propunerea în mâna dreaptă, desenele erau aliniate pe birou, în fața lui, ca niște cărți de pasiență. Îi făcu semn lui Cipriano Algor să se așeze, providență care-l făcu pe olar să nu se mai gândească la picioare și să se lanseze în expunerea problemei lui, Bună ziua, domnule, iertați-mă că vin să vă deranjez de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
egoismul să cred că numai în mine se petrec cataclisme. Uneori, la Cavarna, rămân singur în antreul de lângă bolnavă; doamna Axente nu poate părăsi pe Viky, domnul Axente citește vreun ziar și fetele sunt duse după cumpărături. Și atunci fac pasiențe și sunt așa de nenorocit și încurcat în atâtea presupuneri, încît pun în reușita pasienței dovada vreunui mic amănunt din existența trecută a Ioanei (de pildă, dacă a dat celuilalt o anumită sărutare) de care n-am curajul să o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în antreul de lângă bolnavă; doamna Axente nu poate părăsi pe Viky, domnul Axente citește vreun ziar și fetele sunt duse după cumpărături. Și atunci fac pasiențe și sunt așa de nenorocit și încurcat în atâtea presupuneri, încît pun în reușita pasienței dovada vreunui mic amănunt din existența trecută a Ioanei (de pildă, dacă a dat celuilalt o anumită sărutare) de care n-am curajul să o întreb. Întotdeauna sosim cu frică, după-amiază, la Cavarna. Ne temem de o veste proastă. Ne
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fim fericiți. Oare Viky este într-adevăr așa de bolnavă? Am întîrziat, toată Cavarna e în întuneric, numai de la fereastra bolnavei vine o lumină slabă, arătând că acolo se petrec ciudățenii. Domnul Axente nu se mai vede în antreu făcând pasiențe, probabil s-a dus la culcare. Roza a dispărut în camera ei. Doamna Axente poate ca a ațipit puțin lângă bolnavă. O iau pe Ioana de braț, o strâng bine, și încet, prin liniște și umbre, fără să mai spunem
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rămîn pe placul dascălilor cari caută în cărți taina scrisului și a gîndirii pentru a o destăinui, ridicol, de la catedră), ierarhizările („inofensive ca ordinea pusă de bătrînii pensionari în grădinița cu legume”), predicțiile cu ambiții profetice și magisteriale (care „amintesc pasiențele sau bobii” și „nu schimbă nimic în mersul literaturii, în ascunsul proces de creație”). Fie ea impresionistă sau tradițională, critica e respinsă - cu anatema de „clasificatoare” - în calitatea ei de instituție axiologizantă: „Jules Lemaître a fost cel care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scump atunci când cineva dorește să v-o ia. Numai așa poate, o să mai aveți vreo șansă ca cineva, cândva, peste mulți, foarte mulți ani, să v-o dea înapoi. Așa grăit-a mister George Friedman, după ce-a făcut cuvenitele pasiențe cu cărțile de joc, iar gândurile mele, de a scrie azi ceva pur și suav precum aburul neîntinat al norilor de vară, s-a dus naibii. Îmi pare rău, poate altă dată... Spunea Mircea Badea... E 2 octombrie. Așa spune
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o dată în spate la conturul Barăcii, e prea multă liniște în jur, nu-mi miroase a bine, încercă să-și păstreze calmul ducîndu-și mîna la piept, verificînd dacă pistolul era la locul lui. De data asta dacă nu-ți iese pasiența chiar o să rămîi pe drumuri, se gîndi la Delfina, apoi la Angelina și Tușica. O să-ți întoarcă spatele toată lumea, Bătrînul, Gulie, Tîrnăcop, Dendé, dacă o să se afle că pentru tine Revoluția n-a însemnat decît o experiență care a avut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]