36 matches
-
e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este mai mare căci, de regulă, calfele sub 25 de ani nu erau înregistrate). Alături de meșteșugari, negustorii alcătuiau o altă stare socială care ocupa un loc dominant în viața socială și economică a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de starea a doua de la 42 la 33 în Iași și de la 18 la 11 în Bacău. Dacă mărirea numărului negustorilor aflați în starea a treia este firească (el crește prin imigrarea țăranilor în orașe și prin intrarea în rândul patentarilor a calfelor și a altor indivizi „scărpătați” sau „ajunși”), în schimb reducerea destul de mare a numărului negustorilor de starea întâia și a doua pare un fenomen excepțional, de vreme ce transformările social-economice prin care treceau orașele în acea epocă aveau ca urmare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că descreșterea numărului patentarilor de starea I-a apare limpede. Numai că, de fapt, nu este vorba de o descreștere reală, ci de o schimbare a poziției sociale cu menținerea îndeletnicirilor anterioare. Ruperea de agricultură a negustorilor a atins în acea vreme același grad
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pildă, la 1859-1860 se aflau 677 familii de cultivatori. În moșia orașului însă, aveau loc de hrană numai 425 de locuitori. Ca și în cazul meșteșugarilor, și la starea social-fiscală a negustorilor trebuie făcută o distincție între calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari indigeni. Starea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari indigeni. Starea de mijloc, în sensul medieval al noțiunii, folosită și aplicată în izvoarele epocii, cuprindea pe lângă negustori și meșteșugari cea mai mare parte a populației de rit mozaic și a sudiților. Numărul celor dintâi a sporit prin imigrație, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
birnicii mahalagii se ridica o categorie de înstăriți, oameni care creșteau vite pe imaș pentru negoț, care reușiseră să acumuleze o oarecare sumă de bani sau să se califice într-o meserie. Aceștia din urmă promovau fie în rândul meșteșugarilor patentari, fie în cel al negustorilor. Au existat cazuri excepționale, ca de pildă la Tecuci, între 1832-1838, când între meșteșugari au intrat 86 de birnici mahalagii. În Iași, la 1861, dintre cei 2.384 mahalagii cu case în Tătarași numai 306
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
septembrie 1919). Astfel, interpretarea datelor din lista definitivă publicată în decembrie 1919 - atunci când procedurile juridice de acordare a cetățeniei nu erau finalizate pentru toți locuitorii evrei - ne indică următoarea structură etnică a comerțului și industriei orașului Bacău: total - 132 de patentari, din care - persoane fizice - 130 - 82 etnici evrei și 48 etnici români, armeni, greci, italieni - și persoane juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]