37 matches
-
Gheorghe ecvestru, orientat spre stânga, străpungând cu sulița balaurul, totul de argint. În partea stângă, în câmp albastru, se află zeița Hebe de argint, mergând spre dreapta, care ține un ulcior în mâna dreaptă din care toarnă nectar într-o pateră (vas folosit la ritualuri în antichitate) din mâna stângă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate În calendarul creștin, Sfântul Gheorghe ecvestru este legat de sărbătoarea primăverii, simbolizând activitatea de începere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233999_a_235328]
-
Articolul 1 În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României va pune în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 17 decembrie 2012, o monedă din aur cu tema "Istoria aurului - Patera din Tezaurul de la Pietroasa". Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: - valoare nominală: 10 lei; - metal: aur; - titlu: 999 la mie; - formă: rotundă; - diametru: 13,92 mm; - greutate: 1,224 g; - calitate: proof; - cant: zimțat. Avers: un grup de personaje de pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
din Tezaurul de la Pietroasa". Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: - valoare nominală: 10 lei; - metal: aur; - titlu: 999 la mie; - formă: rotundă; - diametru: 13,92 mm; - greutate: 1,224 g; - calitate: proof; - cant: zimțat. Avers: un grup de personaje de pe patera din Tezaurul de la Pietroasa, valoarea nominală "10 LEI" și stema României; la exterior, în arc de cerc, anul de emisiune "2012" și inscripția "ROMÂNIA". Revers: personajul feminin din centrul paterei suprapus peste o reprezentare în perspectivă a acesteia; la exterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
calitate: proof; - cant: zimțat. Avers: un grup de personaje de pe patera din Tezaurul de la Pietroasa, valoarea nominală "10 LEI" și stema României; la exterior, în arc de cerc, anul de emisiune "2012" și inscripția "ROMÂNIA". Revers: personajul feminin din centrul paterei suprapus peste o reprezentare în perspectivă a acesteia; la exterior, inscripțiile în arc de cerc "PATERA" și "TEZAURUL DE LA PIETROASA". Articolul 3 Moneda, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însoțită de o broșură de prezentare a tematicii emisiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
nominală "10 LEI" și stema României; la exterior, în arc de cerc, anul de emisiune "2012" și inscripția "ROMÂNIA". Revers: personajul feminin din centrul paterei suprapus peste o reprezentare în perspectivă a acesteia; la exterior, inscripțiile în arc de cerc "PATERA" și "TEZAURUL DE LA PIETROASA". Articolul 3 Moneda, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însoțită de o broșură de prezentare a tematicii emisiunii, redactată în limbile română, engleză și franceză. Broșura include și certificatul de autenticitate al emisiunii, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
broșură de prezentare a tematicii emisiunii, redactată în limbile română, engleză și franceză. Broșura include și certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Articolul 4 Moneda din aur cu tema "Istoria aurului - Patera din Tezaurul de la Pietroasa" are putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a monedei din aur cu tema "Istoria aurului - Patera din Tezaurul de la Pietroasa" se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
Băncii Naționale a României și casierului central. Articolul 4 Moneda din aur cu tema "Istoria aurului - Patera din Tezaurul de la Pietroasa" are putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a monedei din aur cu tema "Istoria aurului - Patera din Tezaurul de la Pietroasa" se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 11 decembrie 2012. Nr. 34. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247788_a_249117]
-
7 decembrie 1995 Galileo se afla în apropierea satelitului, cum ar fi descoperirea unui centru de fier asemănător planetelor stâncoase din interiorul sistemului solar (între Soare și centura de asteroizi). Galileo a mai observat efectele unei erupții majore la Pillan Patera și a confirmat că erupțiile vulcanice sunt compuse din magme silicate, cu compoziții mafice și ultra-mafice bogate în magneziu, cu sulfură și dioxid de sulf ce servesc un rol asemănător apei și dioxidului de carbon pe Pământ. După prăbușirea navetei
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
28 februarie 2007. Aceste imagini includ un nor imens în Tvashtar, oferind primele observații detaliate ale celei mai mari clase de nori vulcanici ionieni de la observarea lui Pelle în 1979. Noi Orizonturi a captat imagini ale unui vulcan în Girru Patera aflat în stadiile inițiale unei erupții și câteva erupții vulcanice care au avut loc după prăbușirea lui Galileo. Io îl orbitează pe Jupiter de la o distanță de 421.700 km de la centrul planetei și 350.000 km de la nori. Acesta
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
Io este punctată cu depresiuni vulcanice numite "paterae". Acestea reprezintă calderele terestre, dar nu se știe dacă s-au produs prin prăbușire sau prin golirea camerei magmatice. Acestea au un diametru aproximativ 41 km, cu cea mai mare fiind Loki Patera având 202 km. Oricare ar fi mecanismul de formare, morfologia și distribuția de paterae multe sugerează că aceste caracteristici sunt controlate structural, cu cel puțin jumătate limitate de defecte sau de munți. Acestea deseori sunt locul unde se produc erupții
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
distribuția de paterae multe sugerează că aceste caracteristici sunt controlate structural, cu cel puțin jumătate limitate de defecte sau de munți. Acestea deseori sunt locul unde se produc erupții, fie prin curgeri de lava ce se întind de-a lungul paterei, cum a fost erupția din 2001 în Gish Bar Patera, sau sub forma unui lac de lavă. Lacuri de lavă de pe Io au fie o crusta de lava în continue răsturnare, cum ar fi de la Pele, sau o crustă cu
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
structural, cu cel puțin jumătate limitate de defecte sau de munți. Acestea deseori sunt locul unde se produc erupții, fie prin curgeri de lava ce se întind de-a lungul paterei, cum a fost erupția din 2001 în Gish Bar Patera, sau sub forma unui lac de lavă. Lacuri de lavă de pe Io au fie o crusta de lava în continue răsturnare, cum ar fi de la Pele, sau o crustă cu o răsturnare episodică, cum ar fi de la Loki. Imaginile din
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
de la 75 km la 95 km între misiunia lui "Voyager" din 1979 și cea a lui "Galileo" din 1996. O erupție mare din 1997 a produs mai mult de 3500 km de lavă proaspătă și a inundat planșeul adiacent Pillan Patera. Cunoaștem tipul de lavă datorită măsurătorilor temperaturii hotspot-urilor sau zonelor de emisie termică ce sugerează o temperatură de cel puțin 1300 K și adesea mai mare de 1600 K. Io are între 100 și 150 de munți. Aceste structuri au
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
a munților pare să fie opusă structurilor vulcanice; munții domină zonele unde sunt mai puțini vulcani și viceversa. Acest lucru sugerează că în regiuni la scară mare din litosfera satelitului compresiunea (suportă formarea de munți) și extensia (suportă formarea de patere) domină. Pe plan local, cu toate acestea, munți și paterae sunt adesea unul lângă altul, ceea ce sugerează că magma exploatează adesea defectele formate în timpul formării muntelui pentru a ajunge la suprafață. Munții de pe Io (în general, structuri ce se ridică
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
numite roci metamorfice. Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor și magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește "pateră". Cu toate că vulcanii sunt în general asociați cu fenomenul de distrugere, ei au și unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca solul din jurul multor vulcani să fie foarte fertil; ei creează noi forme de teren pe fundul mărilor, iar
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
din tot Magrebul: "baraka" „binecuvântare divină”, în Franța cu sensul profan „baftă”. În Mauritania sunt și cuvinte din limbi sub-sahariene, de exemplu, din limba wolof, "guedj" vs. "poisson séché" „pește uscat”. În Maroc sunt și cuvinte de origine spaniolă, ex. "patera" - barcă cu fund plat. În Algeria și în Tunisia se folosesc în domeniul fotbalului și cuvinte din engleză: "keeper" vs. "gardien de but" „portar” (în Algeria), "referee" vs. "arbitre" „arbitru” (în Tunisia). Formarea de cuvinte se efectuează prin mai multe
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
familiei, sunt înfățișați în jurul unei mese, participând la un ospăț. Placa sepulcrală de la Turda reprezintă 3 personaje: doi bărbați rezemați cu cotul pe un „kliné” și o femeie așezată pe o „kathedra” . In fața lor, pe masă, se află o „patera” ținută de femeie, o farfurie ovală cu un pește și o pâine tăiată în formă de cruce . Pe „patera” este zgâriat (destul de stângaci) semnul crucii. Z.Milea și V.Feneșan, în articolul publicat despre acest vestigiu arheologic , au ridicat problema
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
rezemați cu cotul pe un „kliné” și o femeie așezată pe o „kathedra” . In fața lor, pe masă, se află o „patera” ținută de femeie, o farfurie ovală cu un pește și o pâine tăiată în formă de cruce . Pe „patera” este zgâriat (destul de stângaci) semnul crucii. Z.Milea și V.Feneșan, în articolul publicat despre acest vestigiu arheologic , au ridicat problema posibilității ca acest obiect să conțină simboluri creștine. Peștele și pâinea (tăiată în formă de cruce) sunt simboluri care
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
împreună cu alte simboluri ale cultului lui Mithras , și în cultele siriene. Creștinii au preluat, încă de timpuriu peștele și pâinea, în cadrul simbolurilor noii religii (sec.II-III d.C.). Prezența simultană a peștelui, a pâinii tăiate în formă de cruce și a „paterei” cu o cruce, poate fi o dovadă a caracterului creștin al lespedei funerare de la Turda.
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
cărări și poteci umbrite, cu o pantă ușoară, care să conducă spre locuri liniștite și odihnitoare. Pentru bolnavii cardiaci se recomandă genul liniștit, care să asigure o stare de pasivitate, cu bănci, șezlonguri, chioșcuri acoperite cu plante agățătoare, poieni umbrite, patere de flori. Pe lângă aleile drepte se recomandă și alei cu înclinații de 5-10ș și chiar de 15-20ș, pentru a fi urcate în scopul fortificării inimii (după Negruțiu, F. 1980). SPAȚIILE VERZI DE PE TERITORIUL ȘCOLILOR ȘI GRĂDINIȚELOR La amenajarea teritoriului instituțiilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi, precum Thales. În ciuda legendei despre izgonirea poeților din Polisul ideal închipuit de el
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iordache Eugenia, 71 ani l Zimmer Jakob, 75 ani l Vălean Victoria, 82 ani l Hațegan Ioan, 76 ani l Rausch Iosif, 97 ani l Stănescu Ioan, 58 ani l Brebu Mariana, 52 ani l Slamnat Darinca, 86 ani l Patera Adela, 58 ani l Hațegan Letiția, 75 ani l Stancu Ioan-Virgil, 46 ani l Dănilă Maria, 80 ani l Magdin Gheorghe, 59 ani l Bulugean Elisabeta-Maria, 72 ani l Csergö Veronika, 62 ani l Petru Steluța, 67 ani l Staniște
Agenda2006-06-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284729_a_286058]
-
Art Club: „Moștenire de familie“ - sculptură Slavenca Petre (10-22); Casa Universitarilor: Pictură Tamara Iacoban Birdean (8-21); Art Shop Carola’s: Icoane pe lemn Ada Zilahi, costume populare românești din colecția dr. Delia Bagiu (12-19; s., 11-15). Biblioteca Județeană: Acuarelă Robert Patera -Trebor (9-18; s. -d. , închis); Galeria „Pro Armia“: Salonul artiștilor plastici neprofesioniști „Romul Ladea - 2003“ (10-17); Banca HVB: „Oare parfumurile, toamna, vorbesc între ele? “ - pictură Cristina Dumitrescu și Lucia Kolla Stoica (10-16; s. -d. , închis); Galeria „Galleria 28 - Anastasia“: Pictură
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
că un șarpe, luat din urmă de șapte mirese, huruie prin vene după sângele meu; în el, crește o magnolie pictată de Shama Shamiema pe întuneric. scrisoare pe un perete alb în vreme ce tu dormi și,-n vis, mănânci puțin din patera cu jeratec, el intră în încăperea albă și scrie, pe unul din pereții transcendentali, masa atomică a elementelor din tabelul lui Mendeleev și, într-un creuzet, îți drămuie, pe masa de scrisori, două-trei prafuri, un evangheliar, anuarul de Gotha și
Nazaria Buga by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/10533_a_11858]
-
japoneză (9-16); Fundația Interart Triade: Fotografie „Porțile Timișoarei“ de Walther Konskitzky (Calea Martirilor, 51/45; L-V 18-21, S 10-13); Casa Adam Müller Guttenbrunn: Expoziție de fotografie: Un an de studii în Japonia (9-16); Primăria Timișoara: „Fantezii cromatice“ de Robert Patera Trebor (9-14); Sala cu oglinzi a Operei Române: Claudia Mandi și Lucia Stoica, pictură (9-18); Centrul Galeria Helios: Expoziție de sculptură, Octavian Maxim (9-18, S 9-15, D închis); Arta plastică europeană, secolele XVI-XX, din colecția Muzeului Banatului (9-16); Centrul Cultural
Agenda2005-48-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284438_a_285767]