9 matches
-
rezultă întâietatea episcopatului de Roman față de cel din Rădăuți. Chiar Dimitrie Cantemir subliniază că episcopul de Roman ... s-a chemat arhiepiscop, fiindu-i îngăduit ca, la liturghie, să poarte mitră, el stând totdeauna în dreapta mitropolitului și fiind singurul care avea paterițe (cârje) ferecate în argint. În consens cu aceste afirmații se menține și Grigore II Ghica prin documentul din noiembrie 1739 în care subliniază că episcopia Romanului este ... mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Paterița (din limba greacă „pateritsa”) sau cârja arhiereasca este un toiag lung de un "„stat de om”" sau de un stânjen. Ea face parte din insignele și vesmintele distinctive purtate de ierarhi și monahi de rang înalt ai bisericii creștine apusene
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
de om”" sau de un stânjen. Ea face parte din insignele și vesmintele distinctive purtate de ierarhi și monahi de rang înalt ai bisericii creștine apusene și de răsărit, fiind un simbol al autorității păstorești și al dreptului de jurisdicție. Paterița face parte din simbolurile componente ale stemei Patriarhiei Române adoptată în 1928. Din timpurile vechi, se purta un baston de către slujitorii sfințiți, ca semn al puterii pastorale. În Orient, cârja a fost întâi de lemn, terminată de obicei printr-o
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus însuși se identifică cu Pastorul
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul intra în biserică să slujească, se îmbracă în mantie și primește cârja. În afară de cult, cârja se poate purta și la procesiuni. Paterița se termină în partea superioară cu un motiv decorativ care diferă formal, tematic și simbolic de la arta apuseana la cea orientala bizantina. În arta apuseana capătul răsucit al cârjii arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu gurile deschise. Motivele vegetale amintesc de toiagul lui Aaron, care a înfrunzit, înflorit și dat fructe înaintea Domnului că însemn al alegerii lui Aaron că mare preot. În unele paterițe apusene medievale apare un șarpe înghițind un alt șarpe, un motiv al autorității și puterii divine, cu trimitere la acelasi toiag al lui Aaron. Există și exemple în care motivul vegetal și cel al șarpelui sunt combinate. În arta răsăriteana
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
apare un șarpe înghițind un alt șarpe, un motiv al autorității și puterii divine, cu trimitere la acelasi toiag al lui Aaron. Există și exemple în care motivul vegetal și cel al șarpelui sunt combinate. În arta răsăriteana bizantina capătul pateriței este împodobit cu șerpi afrontați, privind unul spre celălalt, având între ei un glob sau o cruce. Șerpii afrontați din paterițele bizantine simbolizează înțelepciunea pastorala, cu trimitere la citatul: "„Iată Eu vă trimit că pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
Aaron. Există și exemple în care motivul vegetal și cel al șarpelui sunt combinate. În arta răsăriteana bizantina capătul pateriței este împodobit cu șerpi afrontați, privind unul spre celălalt, având între ei un glob sau o cruce. Șerpii afrontați din paterițele bizantine simbolizează înțelepciunea pastorala, cu trimitere la citatul: "„Iată Eu vă trimit că pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți că șerpii și blânzi că porumbeii”". Globul și crucea ar însemna ca arhiereul păstorește turmă lui Hristos. Alte semnificații
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
magicomitice a toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte din amplul spectru simbolic al caduceului. Autoritatea dată de prima armă aflată în mâna omului, după cum consideră Petru Caraman, stă la baza tuturor formelor de putere simbolizate de toiag (sceptru, pateriță, cârjă, topuz, baston) iar basmele de pe un spațiu foarte larg dezvoltă acest motiv al puterii puse în slujba binelui. Etnologul a analizat în Excursul caduceului basme și povești românești, slovace, cehe, polone, rusești, germane, franceze și italiene, toate valorificând calitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]