318 matches
-
de boală va apărea în 1884, cea împotriva accidentelor de lucru în anul următor iar asigurarea cu pensie în 1891. Agresivitatea proletară își va pierde astfel argumentele, în timp ce sindicatele se vor transforma în diverse birocrații asociate acestui sistem de protecție paternalistă. Da-torită acestui fapt masa lucrătorilor va împărtăși mîndria de a fi germani ai imperiului, chiar dacă deputații Partidului social-de-mocrat nu vor vota creșterea continuă a creditelor militare. Rezistența intelectualității cosmopolite față de naționalismul german va avea astfel o audiență din ce în ce mai scăzută. În
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fiind analizate de un cerc restrîns de istorici (În general, cei de la Institutul de Istorie al CC al PCR), iar după angajarea regimului Ceaușescu pe linia național-comunismului aceste documente au fost manipulate (chiar falsificate) pentru a servi exacerbării unui cult paternalist. Astăzi, din păcate, o parte a societății românești (chiar unele segmente cultivate) nu este pregătită să Înțeleagă și să-și asume faptul că exterminarea evreilor n-a fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă dreptul de a repartiza resurse fiecărui individ „În funcție de nevoile sale”. A doua strategie prin care partidul comunist a reușit să-și impună supremația În lumea rurală a fost „inventarea conflictului social”. Cei doi autori pornesc de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca să constate "ce-a mai rămas util, viu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politic din România, concluzionând că, deși Constituția prevedea ca toate puterile să emane de la națiune, "la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor", evidențiind, din nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
i se modifice finalitatea. Dimpotrivă, această raționalizare a produselor filantropiei eliberează activitatea productivă de un sector de gestiune ale cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul ar fi luat inițiativa, responsabilitatea și deci politica dotărilor. Asigurând la termen raționalizarea și generalizarea lor, acesta nu făcea decât să confirme funcția de garant al bunei funcționări economice a societății liberale. Socialul înlătură
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
imposibilitatea de adaptare le situațiile noi. Profesorul - dădacă are tendința de a-și proteja în mod excesiv elevii. Este foarte interesat și se implică foarte mult în problemele elevilor (de orice fel ar fi ele). În general manifestă un comportament paternalist și le lasă elevilor prea puțină autonomie. Profesorul - partener este cel care observă, ascultă, analizează, se informează ori de câte ori are de rezolvat o problemă nou apărută în clasă. De asemenea, reflectează înainte de a acționa și rareori își lasă liberă intuiția. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
române 25. Pe ce se bazează acestă "ființă gigantică" în România? Ca și Eminescu, Iorga susține că baza acesteia o constituie țărănimea. Țăranul este produsul autentic al acestui proces organic ("țăranul sfînt", cum îi spune el uneori). Iorga este totuși paternalist (realist) în esență față de țărănime: propunînd un guvern puternic care să-l trateze pe țăran bine și corect, și-a dorit întotdeauna să-l îndrume pe acesta din urmă. Acest român autentic (țăranul) este izvorul limbii și tradiției românești, reazemul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
făcut niciodată distincție între stat și națiune sau împrejurările istorice în care s-a născut aceasta. Este adevărat că a scris cîteva istorii economice, bazate pe o documentație vastă și pe mii de fapte geografice și beneficiind de o interpretare paternalistă. O înțelegere pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
compensațiile sociale fixe Îi favorizau pe cei care știau să profite: Îndeosebi clasa de mijloc educată, care se va lupta pentru a-și menține privilegiile recent dobândite. Progresele „statelor-doică” din Europa - fie că au fost introduse de social-democrați, de catolici paternaliști ori de conservatori și liberali cu o aplecare spre prudență - erau totuși cât se poate de reale. După programele de bază pentru protecție socială și economică, statele asistențiale au trecut la sisteme de ajutorare, alocații, dreptate socială și redistribuirea venitului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
șapte ani sufocanți, au ținut Grecia sub control. Antimoderni până la caricatură, coloneii au cenzurat presa, au interzis grevele, muzica modernă și fustele scurte. Au proscris studiul sociologiei, limbilor rusă și bulgară, pe lângă Sofocle, Euripide și Aristofan. „Populiști” ca stil, dar paternaliști În practică, ei erau obsedați de Înfățișare. Sub regimul lor nu era permis părul lung. Gărzile de la palate și participanții la ceremonii și-au văzut uniformele Înlocuite de stridente costume „tradiționale” grecești. Atena mai ales a căpătat un aer ordonat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nimic schimbarea. Dimpotrivă: modernizarea turbulentă a Franței, care a stârnit protestele din 1968, a Început la adăpostul unei Constituții semiautoritare, croită pe măsura unui autocrat militar charismatic - mai bine spus, protestele au fost provocate tocmai de amestecul tulburător de autoritate paternalistă de tip tradițional și transformări sociale destabilizatoare. Adversarii și criticii lui de Gaulle au făcut mult caz de stilul „nedemocratic” În care generalul a dobândit și apoi exercitat puterea - „lovitura de stat permanentă”, cum spunea François Mitterrand Într-un pamflet
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă (este vorba despre bine cunoscuta sintagmă întâlnită tot mai frecvent în urma concedierilor masive din ultima perioadă „Noi nu vrem altceva decât ca statul să ne dea un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care o adulează. Cam în același timp în care catehismul omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întregime împăratului. El este figura paternă, responsabilă de fericirea colectivă și individuală în marea familie multietnică a Imperiului Habsburgic. Un accent deosebit este pus pe capitolul intitulat " Datoriile Cetățenilor către patria și Imperatul". Aici este prezentată în scopuri persuasive teoria paternalistă a statului, în care statul este asemănat cu o casă, în care împăratul este tatăl, iar cetățenii sunt fiii (p. 102). "Care legătură este între tată și fii, aceeași este între Imperatul și supușii săi; și care datorii au fiii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra scumpa patrie înrolându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
infrastructura organizațională a fostului PCR, acuzația era pe deplin justificată. Concurând împotriva unei opoziții cu "spinarea frântă", fărâmițată și sub-organizată, FSN a beneficiat și de controlul asupra televiziunii de stat și a mass-media (Gallagher, 2004, p. 112). Adresând un mesaj paternalist și jucând cartea unui "naționalism lipsit de jenă", după cum îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]