40 matches
-
sedat și în curând nu o să mai știu nimic. Mi-au promis să facă ceva să mă salveze. Îmi vor induce o comă până vor găsi antidotul. Sunt într-o rezervă complet izolată. Comandă specială. Izolată fonic, vizual, magnetic, tele patic, de oricine. Și de orice mi-ar putea părea o dorință de îndeplinit. Asta a fost posibil cu o strategie mondială prin care oamenii au învățat să se mulțumească cu ce primiseră deja de la mine. (După câțiva ani nu mai
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
am zis, om mă fac! Și m-am văzut bogat; îmi iau fata și nevasta și plec în lume și-mi cumpăr casă și trăiesc ca boierul o viață întreagă... În fine, le strâng pe toate, le pun într-un patic, luat din șifonier, și ies afară din casă. Odată parcă m-am răcorit, am stat câteva clipe să mă desmeticesc, mi-am șters sudoarea de pe frunte cu colțul baticului și-am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
la alcool, nicotină, cafea. Tensiunea afectiv-motorie se poate sublima: durerea poate stimula creația. Tipul tetanic cu autodominare deplină i-a aparținut lui Mucius Scaevola, care s-a pedepsit pentru o greșeală cu consecințe politic - militare, arzându-și brațul. 2) Tipul patic “se plânge”; este hipotonic, are tendință la colaps dar și răbdare. Este vagatonic, ciclotimic, se gândește la moarte, dorește liniște, caută un “tu”, pe care să se sprijine, este sinton (stabilește relații afective cu persoanele ce-l înconjoară). Își proiectează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se gândește la moarte, dorește liniște, caută un “tu”, pe care să se sprijine, este sinton (stabilește relații afective cu persoanele ce-l înconjoară). Își proiectează temerile asupra obiectelor din jur (lumea dobândește “fiziognomie”). Dacă este autostăpânit, se resemnează. Tipul patic oscilează între inactivitatea depresivă și o stare de cvasi-beție euforică; are nevoie obiectivă de medicamente. Ferves subliniază rolul sugestiei și autosugestiei în întreținerea și în tratamentul durerii. Bolnavul suportă de obicei sugestia medicului pasiv, inconștient, iar atitudinea sa este ambivalentă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ea o Împăcare a persoanei cu ea Însăși, condiție a echilibrului interior, sufletesc și moral, dar și cu propria sa viață. Privită din acest punct de vedere, relația persoană/destin o Împăcare ne poate servi ca explicație a numeroase aspecte patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede În exterior
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al acestuia. Ceea ce se vede În exterior sunt aspectele obiectivate ale destinului interior al persoanei umane. Ele schimbă aspectul persoanei În raport cu lumea, creând impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem În raport cu lumea. Dincolo de imaginea patică a ființei umane, trebuie să Înțelegem sensurile umanului schimbat sau, altfel spus, al destinului ființei umane aflate În suferință. Din această perspectivă privită problema, destinul este acceptat ca fiind una dintre cele mai importante dimensiuni ale persoanei umane și nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al existenței”, considerându-le niște „situații ontologice” cu un caracter particular, raportate la suferință, ca forme ale acesteia. Elementul axial pe care se construiesc aspectele patice ale vieții este suferința. E. Minkowski, consideră suferința o „parte integrantă a existenței umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al existenței”, considerându-le niște „situații ontologice” cu un caracter particular, raportate la suferință, ca forme ale acesteia. Elementul axial pe care se construiesc aspectele patice ale vieții este suferința. E. Minkowski, consideră suferința o „parte integrantă a existenței umane”. Ea este o stare de rău cu un caracter particular, care, ca orice rău, trebuie evitată. Cauzele suferinței pot fi exterioare sau interioare. E. Minkowski afirmă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ontologic, moral, și ea ține de planul conștiinței (M. Scheler, M. Florian). Boala, dimpotrivă, are în primul rând semnificația unui accident individual, raportat la spațialitatea psihică sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele trei dimensiuni ontologice: a fi, a face, a avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele trei dimensiuni ontologice: a fi, a face, a avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale vieții, punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă, o reacție sau o atitudine emoțională a persoanei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a persoanei. Este vorba de o categorie de suferințe raportate la valorile morale ale individului, la responsabilitatea morală a acestuia față de el însuși, dar și față de celelalte persoane. Suferințele psiho-morale nu sunt boli. Ele reprezintă, ceea ce E. Minkowski numește „aspectele patice ale vieți”: situații de impas corespunzătoare cu situațiile-limită descrise de K. Jaspers, sau cu ceea ce numim noi „situații-închise” în opoziție cu „situațiile-deschise” ale vieții (C. Enăchescu). Atât E. Minkowski, dar în special K. Jaspers, consideră aceste „stări psiho-morale” ca fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abateri de la normele impuse de valorile morale. Această suferință este absolut interioară și reprezintă în esență un „conflict al Eului cu propria sa conștiință”. Vinovăția morală configurează situația tragică a omului, închis în „situațiile-limită” sau în condițiile impuse de „situațiile patice ale vieții”. Tragicul existenței umane este dat de suferințele morale ale persoanei. Iar acestea transcend boala, conflictul, frustarea, fiind probleme de conștiință. Eul abandonat, însingurat, se prăbușește întrucât valorile morale de care s-a înstrăinat nu-l mai susțin. Suferința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost semnalate și descrise de specialiști care le-au considerat ca fiind forme de suferință interioară ale conștiinței persoanei, afectând în principal Eul acesteia. E. Minkowski le consideră aspecte patice ale vieții, pentru K. Jaspers, ele sunt cuprinse în situațiile-limită. În psihologia morală, suferințele psiho-morale sunt considerate ca făcând parte din grupa situațiilor-închise (C. Enăchescu). Deși, aparent, suferințele psiho-morale sunt de un mare polimorfism ca tablouri clinice, ele se grupează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de înțelegere a semnificației sale. Factorii care determină acest model psiho-biografic sunt însă aceiași. Ne vom ocupa în continuare de semnificația existenței tragice în psihopatologie. S-a vorbit înainte de „drama nebuniei”, de „condiția tragică a bolnavului psihic”, de „aspectele patice ale vieții”, toate convergând către alterarea stării de normalitate psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea o Împăcare a persoanei cu ea Însăși, condiție a echilibrului interior, sufletesc și moral, dar și cu propria sa viață. Privită din acest punct de vedere, relația persoană/destin o Împăcare ne poate servi ca explicație a numeroase aspecte patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede În exterior
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]