40 matches
-
am zis, om mă fac! Și m-am văzut bogat; îmi iau fata și nevasta și plec în lume și-mi cumpăr casă și trăiesc ca boierul o viață întreagă... În fine, le strâng pe toate, le pun într-un patic, luat din șifonier, și ies afară din casă. Odată parcă m-am răcorit, am stat câteva clipe să mă desmeticesc, mi-am șters sudoarea de pe frunte cu colțul baticului și-am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dubla_crima_cu_premeditare_ion_ionescu_bucovu_1352445752.html [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
Ulian și Ana (născută în anul 1939 în localitatea Beleanî, Cernăuți), născut la data de 14 mai 1964 în localitatea Beleanî, Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, str. Nicolaev nr. 13.(2.361/2003) 62. Patic Vitalie, fiul lui Andrei (fiul lui Gavril, născut la 15.03.1909 în localitatea Echimăuți, și Ana) și Ana, născut la data de 6 ianuarie 1977 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203179_a_204508]
-
lui Anton (fiul lui Sava, născut la 10.08.1919 în localitatea Zîrnești) și Vera, născut la data de 1 august 1985 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zîrnești, raionul Cahul. (138/2008) 47. Patic Nina, fiica lui Iacob (fiul lui Vladimir, născut la 8.01.1902 în localitatea Ciorești, și Ana) și Claudia, născută la data de 22 septembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202896_a_204225]
-
01.1902 în localitatea Ciorești, și Ana) și Claudia, născută la data de 22 septembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Vișinilor nr. 3 (1.479/2003). Copii minori: Patic Dorin, născut la data de 17.06.1994. 48. Popa Diana, fiica lui Grigore și Maria (fiica lui Meșca Nicolae, născut la 24.10.1935 în localitatea Bisericani), născută la data de 3 octombrie 1985 în localitatea Balatina, județul Glodeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202896_a_204225]
-
Vitivinicol din România; 6. Dumitru Drăgan - Societatea Comercială "Fermele Murfatlar" - S.A.; 7. Emil Popescu - Asociația Producătorilor de Vermut și Alte Băuturi pe Bază de Vin din România; 8. Rodica Căpățână - Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România; 9. Mihai Patic - Asociația Producătorilor și Comercianților de Vinuri cu Denumire de Origine Tohani; 10. Cristina Veith - Asociația Producătorilor de Vinuri Spumoase și Spumante; 11. Gheorghe Badea - Asociația Producătorilor și Importatorilor de Echipamente, Ambalaje și Alte Materiale pentru Producția de Vin și Băuturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172849_a_174178]
-
1992. 111. Pascaru Veaceslav, fiul lui Alexandru și Tamara, născut la data de 5 iulie 1981 în localitatea Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Căușeni, satul Chircăiești, str. I. Creangă nr. 44. (10.779/2003) 112. Patic Anatolie, fiul lui Andrei și Ana, născut la data de 6 mai 1972 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str. V. Cupcea nr. 7, ap. 7. (1.475/2003) 113. Păun Aurel, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215341_a_216670]
-
Anghel I. Gheorghe 539. Păuna Al. Petrică 534. Bocancea A. Nicolai 540. Pîrcălăbescu M. Mihai 535. Cojman Ioana Gheorghe 541. Tiu C. Ion 536. Ghidei G. Constantin 542. Velici P. loan 537. Mîțu N. Ion 543. Verbuncu Gh. Dumitru 538. Patica I. Grigore ■ județul Mureș: 544. Camarașan P. Vasilica 545. Covaciu I. Dănilă 546. Muntean St. Ștefan ■ județul Neamț: 547. Acaizăroae N. Gheorghe 555. Isciuc I. Gheorghe 548. Agafiței D. Mihai 556. Marariu D. Mihai 549. Bordei G. Vasile 557. Pintilie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
0253226096 0721269091 27953 OPRITOIU IONELA (n.1977) Loc.Novaci, str.Sitesti, jud.Gorj țel: 0253461153 0740222046 20816 PASĂRE N. CODRUȚA (n.1974) Tg.Jiu, str.1 dec 1918, bl.108, sc.3, ap.12, jud. Gorj țel: 0253240496 0721218641 31899 PATICA DORINA (n.1967) Motru, str.AI.Daliilor, bl.15, sc.1, ap.15, jud. Gorj țel: 0742297232 2493 PATRU MIRCEA (n.1948) Tg. Jiu, str. Jiului, nr. 6, jud. Gorj țel: 0723460459 22601 PĂUN ECATERINA (n.1966) Tg.Jiu, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
punct de vedere medical și descriu tablouri clinice ale bolilor psihice. Medicul scoțian George Cheyne (1671-1743) constată că o treime a pacienților săi prezintă manifestări isterice, neurastenice sau ipohondrice. Georg Ernst Stahl (1660-1734) face deosebirea între boli „simpatice” (organice) și "patice" (funcționale). În 1758 medicul englez William Battie scrie un "Tratat asupra nebuniei" ("Treatise on Madness") și propune ca bolnavii mintali să fie internați în aziluri. Totuși, abia către sfârșitul secolului al XVIII-lea, sub influența iluminismului, începe să se dezvolte
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
la alcool, nicotină, cafea. Tensiunea afectiv-motorie se poate sublima: durerea poate stimula creația. Tipul tetanic cu autodominare deplină i-a aparținut lui Mucius Scaevola, care s-a pedepsit pentru o greșeală cu consecințe politic - militare, arzându-și brațul. 2) Tipul patic “se plânge”; este hipotonic, are tendință la colaps dar și răbdare. Este vagatonic, ciclotimic, se gândește la moarte, dorește liniște, caută un “tu”, pe care să se sprijine, este sinton (stabilește relații afective cu persoanele ce-l înconjoară). Își proiectează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se gândește la moarte, dorește liniște, caută un “tu”, pe care să se sprijine, este sinton (stabilește relații afective cu persoanele ce-l înconjoară). Își proiectează temerile asupra obiectelor din jur (lumea dobândește “fiziognomie”). Dacă este autostăpânit, se resemnează. Tipul patic oscilează între inactivitatea depresivă și o stare de cvasi-beție euforică; are nevoie obiectivă de medicamente. Ferves subliniază rolul sugestiei și autosugestiei în întreținerea și în tratamentul durerii. Bolnavul suportă de obicei sugestia medicului pasiv, inconștient, iar atitudinea sa este ambivalentă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ea o Împăcare a persoanei cu ea Însăși, condiție a echilibrului interior, sufletesc și moral, dar și cu propria sa viață. Privită din acest punct de vedere, relația persoană/destin o Împăcare ne poate servi ca explicație a numeroase aspecte patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patice ale vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții individuale. Binele și răul, fericirea și nefericirea, echilibrul și neliniștea, Își au sursa În noi. Persoana este, prin natura ei, cea care Înclinată către echilibru sau dezechilibru. Suferința este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede În exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al acestuia. Ceea ce se vede În exterior sunt aspectele obiectivate ale destinului interior al persoanei umane. Ele schimbă aspectul persoanei În raport cu lumea, creând impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem În raport cu lumea. Dincolo de imaginea patică a ființei umane, trebuie să Înțelegem sensurile umanului schimbat sau, altfel spus, al destinului ființei umane aflate În suferință. Din această perspectivă privită problema, destinul este acceptat ca fiind una dintre cele mai importante dimensiuni ale persoanei umane și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nostru de acum o jumătate de veac. Aspect facil și grațios, din mucava și poleială, cu intrigi vechi și răsuflate, cu piruete și ciripit de tenorine și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor, expozițiilor de pictură și manifestațiilor de mare artă dramatică sau muzicală, trebuie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
23 August, cu instituțiile și obiceiurile ei ciudate. și mai ales cu obiectele ei definitorii, azi dispărute. Spre deosebire de scriitorii mai vîrstnici, autorii de după anii ’80 n-au mai privit înapoi cu mînie spre Iepoca de tristă (dar și, oarecum, sim patică) amintire, ci și- au asumat-o ca pe o parte a vieții lor. Lumina aruncată de ei către ea (mult mai eficientă decît mînia demascatoare) este una a privirii amuzate de un spectacol grotesc. Dănuț trăiește-n grotesc, respiră grotescul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci bocanci păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă păr de porc, iarbă scurtă și aspră peană fulg, ic, bucată de fier ce se înfige în buștean ca să fie tras cu traga, sau cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider spune că „ele nu trebuie considerate boli”, și în anumite privințe are perfectă dreptate. E. Minkowski le leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al existenței”, considerându-le niște „situații ontologice” cu un caracter particular, raportate la suferință, ca forme ale acesteia. Elementul axial pe care se construiesc aspectele patice ale vieții este suferința. E. Minkowski, consideră suferința o „parte integrantă a existenței umane
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
leagă de „suferință”, în general, și tot el este cel care le numește „aspectul patic al existenței”, considerându-le niște „situații ontologice” cu un caracter particular, raportate la suferință, ca forme ale acesteia. Elementul axial pe care se construiesc aspectele patice ale vieții este suferința. E. Minkowski, consideră suferința o „parte integrantă a existenței umane”. Ea este o stare de rău cu un caracter particular, care, ca orice rău, trebuie evitată. Cauzele suferinței pot fi exterioare sau interioare. E. Minkowski afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ontologic, moral, și ea ține de planul conștiinței (M. Scheler, M. Florian). Boala, dimpotrivă, are în primul rând semnificația unui accident individual, raportat la spațialitatea psihică sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]