152 matches
-
boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihic și social și nu doar la lipsa bolii, înlocuind-o cu una nouă, care punea accentul pe sănătate în termenii capacității și motivației de a duce o viață activă din punct de vedere economic și social. De asemenea, paradigma patogenetică clasică (a te îmbolnăvi din cauza solicitărilor și stresului) a fost treptat înlocuită (în țările care-și permit și stimulează acest lucru) de „noua” paradigmă salutogenetică (a rămâne sănătos în ciuda solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lor. Pentru înțelegerea problemei patologiei orașului, trebuie să se țină seama de două dimensiuni: un diagnostic global trebuie să aibă în vedere starea fizică a orașului, care influențează populația; multiplele activități din oraș care modifică la rândul lor orașul. Elementele patogenetice care intră în discuție în acest caz sunt următoarele: creșterea excesivă a orașelor, manifestată prin extinderea suprafeței acestora, aglomerarea urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspectul haotic; creșterea excesivă a populației, manifestată prin aglomerarea umană, imigrație, populația flotantă, amestecul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interiorizat, de factură pseudoautistă. Universul sufletesc interior se golește, fiind înlocuit cu aportul de informații, determinat de dependența de calculator. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma că ne găsim în fața unor situații absolut noi, de factură patogenetică privind starea de sănătate mintală. Putem sau nu considera nevroza informațională o boală? Este încă destul de greu de răspuns. În orice caz, ea reprezintă o „alterare” a stării de „normalitate psihică”, fiind prin aceasta o problemă de sănătate mintală contingentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să se țină seama de două perspective: - un diagnostic global trebuie să aibă în vedere starea fizică a orașului, pentru că aceasta influențează populația; - multiplele activități ale orașului, care modifică la rândul lor orașul. Se desprind de aici două elemente patogenetice: creșterea excesivă a orașelor (suprafețe întinse, aglomerare urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspect haotic) și creșterea excesivă a populației (aglomerare umană, imigrație, populație fluctuantă, amestecul de populații etc.). În cazul patologiei orașelor, diagnosticul are totdeauna un caracter subiectiv. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apariția unor conduite antisociale de tip deviant, sociopatice, de dependență, de refugiu etc., așa cum vom arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Semnificația utopiilor în medicină Poate că în nici o altă ramură a medicinei nu proliferează „ideile” și „acțiunile” utopice ca în domeniul igienei mintale. Medicina își fixează atenția, ca obiectiv, asupra omului bolnav și a bolii acestuia, căutând să combată „cauzele patogenetice” pentru a-i reda starea de sănătate. Aceasta a dat naștere clinicii medicale ca domeniu de „gândire” și „acțiune” medicală. A rămâne în limitele spațiului clinicii ține de domeniul „bunului simț”, în sensul de măsură și înțelepciune. Posibilitățile medicinei sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la nivelul trupului carnal, în raport cu structura schemei corporale afectând prin aceasta „imaginea de sine” a bolnavului. Bolile somatice au un anumit tip de evoluție clinică și beneficiază de un tratament medical corespunzător, de regulă de factură etiologică, urmărind combaterea „cauzelor patogenetice”. 2) Caracteristicile bolii psihice Boala psihică reprezintă schimbarea care interesează în diferite forme și grade sfera vieții sufletești a persoanei umane. Ea constă într-o schimbare a „felului de a fi” al individului, a ființei interioare a acestuia, datorită unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proces de dezorganizare al normalității psihice. În cadrul acestei dezorganizări se disting mai multe forme specifice. Dezorganizarea în psihopatologie trebuie considerată din punct de vedere dinamic, ca un proces extrem de complex. Ea trebuie înțeleasă ca reprezentând noi modele funcționale adaptate condițiilor patogenetice care au produs dezorganizarea. Aceste „modele patologice” provin din structurile normale ale persoanei și ele depind de tipul de personalitate, de capacitățile de „a se opune” acțiunii factorilor morbigenetici, de nivelul de dezvoltare-maturizare al personalității, de dispozițiile ereditare ale acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o unitate clinică ale cărui elemente sunt apropiate între ele prin legături de afinitate naturală. După părerea lui A. Guiraud, un sindrom este o juxtapunere de simptome clinice fortuite. Solidaritatea simptomelor se explică numai atunci când între ele există o relație patogenetică specifică. În felul acesta sindromul ne apare ca o noțiune intermediară între simptom și boală (A. Porot). Istoric Sindroamele psihopatologice au o istorie care se suprapune pe istoria medicală a psihiatriei, urmând, în sensul acesta, direcția de evoluție a clasificării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Snejnevski vorbește despre un sindrom unic sau un „sindrom mare” în sfera căruia, distingem următoarele aspecte psihopatologice: simptome obligatorii, prezente în mod constant și simptome facultative, asociate, secundare celor de mai înainte, și neobligatorii. Sindroamele psihopatologice sunt consecința unor cauze patogenetice diferite care acționează asupra creierului sau au valoare psihotraumatizantă de tip emoțional. Același sindrom poate să apară în cursul evoluției clinice a unor boli psihice diferite, așa cum, în mod egal, aceeași boală se poate manifesta prin sindroame diferite. Aceste aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre persoană și realitatea externă”. Ea este un „joc cu doi actori” în care însă, ulterior, intră un al treilea actor, care este „terapeutul”. În acest caz, se creează o „situație triunghiulară” în care „rolurile” sunt precis distribuite, iar funcția patogenetică este confruntată cu „funcția psihoterapeutică”. Aceste aspecte pot fi deduse foarte clar din schema de mai jos: fig. p. ms. 246 Terapeut (anulare) (restaurare) Cauză Pacient R Acțiunea factorilor traumatizanți (conflict) (corespondență) (proiecție) Reacție Din schema de la pagina 246??? se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din aceste motive, credem că problema suferințelor iatrogene, este, în primul rând, o temă a psihopatologiei. Condițiile patogenezei iatrogeniilor Cum apare și se dezvoltă acest gen de tulburări? La ce categorie de bolnavi și în ce condiții? Care sunt mecanismele patogenetice ale acestor tulburări? Iată numai câteva întrebări la care trebuie să răspundem. Am menționat mai sus faptul, că ne găsim în fața unor fenomene clinice care, lipsite de un substrat biologic, somatic, sunt elaborări ale imaginației indivizilor respectivi. Din acest motiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerente, aceste „suferințele induse” sau „suferințele imaginare” sunt manifestări care se încadrează în sfera psihopatologiei. Suferințele „imaginare” sunt expresia unei „personalități fragile” ușor de influențat prin inducție sugestivă sau prin imitație. Această categorie de indivizi se întâlnesc în două „condiții patogenetice”: fie că „imită” suferințe văzute la alții, printr-un mecanism de transfer simpatetic, fie că suferă o „inducție” a suferinței în urma întâlnirii cu medicul (consultația medicală, investigațiile de laborator, tratamentele urmate etc.). În ambele situații, sugestia joacă un rol esențial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consecință a factorilor morbigenetici, fie de ordin exogen, sau de ordin endogen, trebuiesc corelate, pe de o parte, cu terenul sau cu tipul constituțional somato-psihic al bolnavului respectiv, iar pe de altă parte, cu modalitatea de prelucrare patoplastică a factorilor patogenetici de către tipul de personalitate al bolnavului. Dincolo însă de aceste aspecte care sunt circumscrise persoanei bolnavului, trebuie avut în vedere și faptul că bolnavul psihic, ca individ social rămâne o prezență în interiorul comunității social-umane. Prezența bolnavului psihic în societate va
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacții, ca răspuns al organismului la acțiunea unor factori etiologici, s-a dezvoltat o întreagă știință: patogenia (gr. pathos - suferință; gennan - a genera). Tratamentele care vizează modificarea lor și, prin aceasta, ameliorarea/remiterea tabloului clinic al pacientului, se numesc tratamente patogenetice. Tratamentele etiologice și cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat în intervenția medicală și psihologică, deoarece ele vizează cauzele distale (cele etiologice) și proximale (cele patogenetice) ale tabloului clinic; aplicate corect, ele previn recăderile/relapse (reapariția tabloului clinic) și/sau recurența
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la acțiunea unor factori etiologici, s-a dezvoltat o întreagă știință: patogenia (gr. pathos - suferință; gennan - a genera). Tratamentele care vizează modificarea lor și, prin aceasta, ameliorarea/remiterea tabloului clinic al pacientului, se numesc tratamente patogenetice. Tratamentele etiologice și cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat în intervenția medicală și psihologică, deoarece ele vizează cauzele distale (cele etiologice) și proximale (cele patogenetice) ale tabloului clinic; aplicate corect, ele previn recăderile/relapse (reapariția tabloului clinic) și/sau recurența/reccurence (reapariția tulburării). Tratamentele simptomatice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vizează modificarea lor și, prin aceasta, ameliorarea/remiterea tabloului clinic al pacientului, se numesc tratamente patogenetice. Tratamentele etiologice și cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat în intervenția medicală și psihologică, deoarece ele vizează cauzele distale (cele etiologice) și proximale (cele patogenetice) ale tabloului clinic; aplicate corect, ele previn recăderile/relapse (reapariția tabloului clinic) și/sau recurența/reccurence (reapariția tulburării). Tratamentele simptomatice, deși pot ameliora și remite tabloul clinic, nu sunt cauzale și deci nu împiedică recăderile și/sau recurența tulburării; de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
medical; rolul diagnosticului diferențial este foarte important, iar psihologii trebuie să fie atenți la această categorie care poate induce în eroare, sugerând că este necesar în primul rând un tratament psihologic (în această situație, tratamentul psihologic este simptomatic sau parțial patogenetic, dar nu etiologic). Tulburările care au un tablou clinic dominat de semne și simptome somatice și ale căror mecanismele etiopatogenetice sunt predominant somatice formează nucleul tare al medicinei tradiționale; în acest caz, tratamentele psihologice sunt doar simptomatice, adjuvante celor medicale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și la nivelul simțului comun. 3.2.2. Abordarea evoluționistă a psihopatologiei Psihopatologia poate să apară ca urmare a patru mecanisme (Siegert și Ward, 2002; Stein, 2000; Wakefield, 1999): O anumită formă de patologie este o adaptare. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt adaptări care, prin outputul lor - tabloul clinic - au favorizat rezolvarea unei probleme adaptative în EEA. Discrepanța dintre EEA și mediul post EEA este ceea ce face ca o adaptare să devină dezadaptativă; altfel spus, o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
persoane) ar fi putut fi adaptativă în EEA (de exemplu, îți redobândeai poziția socială în grup), dar este dezadaptativă în mediul post EEA (de exemplu, ești încarcerat). O anumită structură cognitivă, rezultat al procesului evolutiv, este afectată. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt modificări patologice ale unor structuri care, prin outputul lor, au favorizat rezolvarea unei probleme adaptative în EEA; aceste modificări generează astăzi tabloul clinic. Așadar, dacă în prima variantă structura este intactă, dar există o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
serioasă, științifică, ce se dezvoltă continuu prin cercetări teoretico-experimentale. 7.4.3. Tehnici de intervenție în consilierea genetică Tratamentul psihologic utilizat în consilierea genetică, incluzând temele - prescripțiile terapeutice dintre ședințe -, este strâns legat de conceptualizarea clinică și vizează modificarea elementelor patogenetice sau de sanogeneză. În cadrul tratamentului trebuie făcută o distincție clară între tehnici, proceduri și strategii terapeutice. Procedurile - numite și pachete de intervenție terapeutică - sunt o combinație de tehnici terapeutice. Mai multe proceduri sunt combinate pentru a genera strategii de tratament
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
-compuse: cu crampoane (pivoturi dentinare) = pinlay, cu pivot radicular=inlay corono-radicular, cu glisieră, cu clavetă cu șurub, intricate (din două părți) etc. D. După acces (Le Huche): -acces simplu, -acces dificil. E. După clasificarea cavităților elaborată de Black (1891) (criterii patogenetice): Clasa I: cavități carioase ce apar în șanțuri și fosete: -ocluzal la molari și premolari, -în cele 2/3 ocluzale ale fețelor vestibulare ale molarilor, -pe fețele orale ale molarilor și incisivilor. Clasa a II-a: cavități proximale ale molarilor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
datele cunoscute pe baza unui excelent studiu biostatistic elaborat de Odobescu, o apreciere teoretică a numărului bolnavilor înainte de primul război mondial (35240 gușați și cretini). Împotriva opiniilor unor reputați specialiști contemporani, C. I. Parhon a susținut raportul de "strânsă conexiune patogenetică" existent între gușă și cretinism. El are meritul de a fi elaborat problema profilaxiei gușii cu optimism, apreciind în 1924 că "pare să avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de etiologie toxică. * Toate cercetările, indiferent de rezultat, abundă în idei, unele deosebit de îndrăznețe, dinamice, vii, fapt care a făcut ca opera sa să poată constitui, încă, o sursă plină de ipoteze de lucru, departe de a fi epuizate. Ideea patogenetică, de bază, care explică, în concepția lui C. I. Parhon, determinismul endocrin în unele modificări psihice, este concretizată în acțiunea produselor endocrine asupra sistemului nervos direct asupra sistemului nervos vegetativ și asupra sistemului nervos central, precum și prin acțiunea secrețiilor endocrine
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]