1,560 matches
-
etc, alături de alte cîteva zeci, poate sute, de organizații din țara și din străinătate. Dar, mai întîi de toate, se mîndrește a fi urmașă a școlii zamolsiene denumite Aula zamolsiană - Andronicon - prima universitate populară din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa), cu studenți care se reuneau la umbra unor copaci bătrîni în jurul învățaților vremii, precum și a Academiei Domnești de București, 1694. Desigur că le suntem datori Hestiei - care a predat Legile Belagine lui Zamolse înainte cu
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
ochilor erau atât de diferite în poza vedeam un bărbat în plină vigoare a tinereții cu ochii radiind de speranță creștină iar întreaga expresie a feței lui îmi dădea impresia că în acea perioadă a vieții sale era plin de patosul celor ce predică cu toată puterea ființei lor Evanghelia. L-am privit din nou și într-adevăr era o mare deosebire între el cel de atunci și omul din fața mea, mi-am pus întrebarea: ,,Oare ce a cauzat această schimbare
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
scandaloasă Cu gustul lor ispititor Trezească-mi râvna ticăloasă Ca un hapsân înfometat Să-ndestulez otrăvicios Și indignat să fiu când tu Le potolești necuviincios Vreau să le sorb fără răgaz Vreau focul lor ce mă asudă Iar când la patos pui zăgaz Vreau lipsa lor să-mi facă-n ciudă Dă-mi buzele să le degust Să le împodobesc cu stele Când contopiți într-un sărut Șoptesc: iubirea vieții mele! DE ZIUA TA Plăpânde, gìngașe și fine Mereu ne-nseninați ființa
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii umane cu elementele lumii minerale: „Am pătruns în miezul cristalului / ca-ntr-o eternitate./ Suprafața sticlei - ca bolta cerului - / ascundea în ea minuscula mea lume / într-un întreg univers. Dar n-am
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
la următoarea frază: „Violetta este o poetă explozivă, viața ei este în flux și reflux; viața ei răspunde cosmic la mișcările lunii, ea este permanent un cerc răsfrânt.” Am fost de acord cu acest tablou înfățișat cu claritate și cu patos poetic. Doresc să menționez că am citit, în timp, toate versurile Violettei. Am toate cărțile sale și, în plus, am comentat adeseori poezii postate în spațiile literare. Eram contrariat de tristețea pe care o regăseam de la o poezie la alta
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga vântului, și-o ploaie de vară spală poverile ascunse în frunziș; în miez de noapte, când toată lumea doarme liniștită, ielele joacă destine vechi
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1437638361.html [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
ucid chiar versul, Toate-și arătară fața și reversul. Nu știi nici măcar cât de greu a fost Să nu văd în tine,în nimic, un rost.. Să am prieten singur numai pe Thanatos, Dracii să-mi vorbească cu milă si patos, Să simt c-aș lupta chiar cu Dumnezeu. Din visuri să cad în Hades mereu. Îmi venea să-mi rup veșmintele sărace Numai să te am doar o clipă ,drace! Drac,înger ,femeie, zână din povești... Nu-ți mai știu
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
fi el de colosal, este aceea de a servi într-un fel sau altul omului e ușor hazardată și, mda, de ce să nu recunoaștem... tipic americană. Eu o consider un filon definitoriu al mentalității multor occidentali. Pe mine, ca european, patosul cu care e propagată ideea în filmul respectiv m-a frapat. Cred că și noi căutăm instinctiv aceeași fericire, dar o facem mai mult pe cont propriu, nu așa, în mase, dirijat. Pentru urechea mea poate prea sensibilă, se insinuează
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
Castingul organizat pentru oi a fost o aventură în sine care a necesitat ceva pregătire și grijă, își amintește regizorul. Cele mai frumoase amintiri le am din perioada de preproducție, când am ținut audiții pentru oi, povestește el. „Absudul nordic, patosul chaplinesc și peisajele tulburătoare sunt doar o parte din șarmul filmului semnat și scris de Hakonarson, de fapt o poveste inteligentă despre diverse tipuri de pierderi.” (Wall Street Journal) Despre oameni și oi a fost filmat de Sturla Brandth Grøvlen
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/11472/despre-religie-cowgirls-oi-si-bani-in-weekend-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
sud-vestul Transilvaniei, hotar între două țări: „Țara Hațegului” la nord și „Țara Românească” la sud, reprezentând una dintre frumoasele și bogatele zone montane ale României - o a doua „Vale a Prahovei” - cunoscută sub denumirea de „DEPRESIUNEA PETROȘANI”, descrisă cu mult patos de Alexandru Vlahuță. Huila este un tip de cărbune tare ce conține o substanță asemănătoare cu smoala, numită bitum. Este un cărbune cu un potențial energetic mai înalt decât lignitul, dar mai scăzut decât antracitul. Huila s-a format prin
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
și s-a evaporat! În mare viteză, pe sub nasul supraveghetorilor ce aveau misiunea de a nu-l scăpa din ochi. Pentru a-l propti la DNA. Omul nu mai avea imunitate de 24 de ore. Ghiță, care cânta dăunăzi cu patos „Treceți batalioane române Carpații...”, a forțat, se pare, Marea Neagră! Probabil să testeze noul tunel făcut pe sub celebra strâmtoare ce ne-a pus pe butuci, la prima cursă, cea mai mare navă românească... „Independența”! Asta a doua zi, după ce Dragnea lansase
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1483058707.html [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
glumit. Mă va înfunda și pe mine așa cum a făcut cu... nu-și termină gândul dar ocheada fugară îndreptată spre pat la muribund grăia de la sine. După ce Lysimah dispăru în mulțimea adunată în semicerc în jurul patului bătrânul războinic oftă cu patos aruncând o privire rapidă lui Alexandru. Ei bine... se pare că gândul îi e deja departe! Și se prea poate ca să mai ducă o noapte. Dar oare cine moare astăzi? Noi care ți-am grăbit sfârșitul otrăvindu-te din prea
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
toată noaptea visez la ochii tăi”. Veronica îi răspundea: “Îmbătata de florile teiului, de vorbele ademenitoare și dulci, de tot ce ne înconjoară, acolo pe banca la Copou, mă credeam lângă tine cea mai fericită femeie”. Eminescu o iubea cu patos, cu putere și cu sinceritate. “Mi-e dor de tine, moțule ce ești, femeie gentila și dulce, inteligență și radioasa, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative că: “Scumpă mea amica, Dulcea mea doamna, Măi îngerașule
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor a clasicului ardelean - l-a provocat pe Romulus Berceni să vorbească despre nestematele creațiilor literare orale ale poporului nostru, după care a recitat, cu patos și arta scenica o minunată balada populară. După schița de portret pe care Voichița Pălăcean-Vereș a făcut-o grupului de intelectuali veniți de la Năsăud, Lucreția Mititean a mulțumit clujenilor pentru invitația făcută și pentru căldură cu care au fost primiți
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
acest proiect, doamna MARIANA BENDOU, care își revendică întreaga sa creație pământului, creație în care originea este un lucru asumat și doar privirea spre cer poate să ne facă să ne depășim. Poeziile domniei sale sunt poeme în care se zărește patosul și credința că omul, creatorul, poate să își depășească veșmântul pământesc și să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoașterea propriei corporalități: “Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În brațele tale / Pământ” sau “plouă” : “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunți / În
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
constituit în Germania primelor decenii ale sc. al XX-lea; ignorând principiul aristotelic al mimesis-ului în artă, pentru expresioniști imaginea artistică nu mai e rezultatul unei impresii venite dinafară, ci expresia unui peisaj interior. Ei exagerează orice trăire până la limita patosului. Reprezentanții săi mai de seamă au fost G. Trakl, G. Heym, T. Däubler, F. Werfel, iar la noi L. Blaga. În proză se păstrează tradițiile epicii obiective, instituite de programul curentul realist prin T. Mann (Casa Buddenbrook), J. Galswothy (Forsyte
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
cuvânt ... Ori, poate nimic din toate acestea, ci mult mai mult ! Al doilea moment al manifestării de la Focșani l-a constituit lansarea volumului SĂ NU TE ÎNDRĂGOSTEȘTI DE UN NEBUN al profesorului IONICĂ SAVA. Auditoriul a ascultat mărturisirile pline de patos ale multivalentului om de cultură vrâncean, arhicunoscute fiind veleitățile sale de poet, prozator, romancier, sculptor și pictor, cu o operă impresionantă, capabilă să dezmorțească simțurile adormite și să creeze momente de exaltare. Povestea romanului este bazată pe o întâmplare adevărată
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Instantanee_culturale_bogdania_la_galeri_gheorghe_stroia_1353410331.html [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
voce și pian; Marianna Martines (1744 - 1812) - fragment din Sonata pentru clavecin solo în La major op. 5 (1765); Anonim din sec. XVI - Tres morillas Villancico a 3, aranjament pentru două voci și violoncel. Piesele menționate au fost interpretate cu patos și rafinament de artiști români și străini cu renume internațional, cât și de grupuri muzicale: Costin Soare, Ariadna Mihai, Carolina Astanei, Otto Probst, Sebastian Dumitrescu, Mihail Petre, Maria Veronica Stoian, Maria Magdalena Probst, Christoph Hofer, cvartetul Alegria, Duo Ovocutters. Lucrările
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL “ŢINTEA MUZICALĂ”, EDIŢIA A VIII-A, 1-5 IULIE 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468347864.html [Corola-blog/BlogPost/381008_a_382337]
-
oară, Maria Tănase este acuzată de colaborare cu rețeaua de spionaj britanică. Istoricii susțin că Maria Tănase era în particular o persoană deosebită, cu simțul umorului, dar și o împătimita a discuțiilor. „Era o persoană dezinvolta și vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureștiului”, explică istoricul Dan Falcan. Marea Dragoste, Brâncuși Vizite frecvente din Franța și America o transformă într-o
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
de învățători religioși... Diferitele școli rabinice funcționau că și partidele politice de azi... La colțurile străzilor Orașului Sfânt, grupe importante de cărturari dezbăteau înțelesul Scripturii, cu fiecare iota, sau fărâma de slova din Lege... Oamenii asistau fascinați la elocventa sau patosul oratorilor... Fiecare susținea o tabără, sau alta. Erau prea multe discursuri... În această situație, sutașul cere favoarea “unui singur cuvânt”... Gestul sutașului român împarte lumea și istoria în două... O tabără în care Cuvântul este din abundență și totuși nu
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Mantuiti_cu_faramituria_mantuiti_cu_a_un_cuvant_.html [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
pierdut anotimp! Topită e fierea,topită durerea sub ploaia de mituri ce cade mister Olimpul, cetatea ,ce-și plânge puterea căzut-a sub pumnul de fier! Din albe catrene ,uitate de vreme sub simbol de pătimi ,urcăm în trăire în patos de lacrimi,în timpul ce geme căutăm o speranță ,căutăm mântuire! Clipă ce trece cu vântul cel rece demolează trecutul ,demolează începutul cutremur e visul și somnul ce trece o stea căzătoare îngroapă trecutul! Simbol de mistere ,iubirile mele zeii cu
TRECUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1494963079.html [Corola-blog/BlogPost/378774_a_380103]
-
bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări uneori exprimate febril, cu patos, în detrimentul rațiunii, prin versuri care tulbură, emoționează, stârnesc în inimă furtuni electromagnetice, ca răzvrătiri ale umanului siderat. Andreea Dănilă creează, prin poezia sa, un univers ezoteric, misterios, însă nesupus unori rigori ori canoane. Spiritul său este liber: liber să scrie
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Colec_ia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anun_o_nou_apari_ie_editorial_femeia_de_z_pad_poeme_a_andreei_maria_d_nil_.html [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
ceva din aerul pur al munților Neamțului, spațiul din care a pornit drumul său în lume. Per total, este o poezie de idei, complexă, încrederea în virtuțile logosului păstrându-se constant pe o acoladă uriașă, confirmând un poet plin de patos și dorința de a ne aminti adevărata valoare a poeziei, un destin literar ce merită urmărit, de fapt una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, crescută la Cenaclul literar de la Casa Pogor din Iași. Deși cuvântului îi sunt
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
mea insomnie Am îndrăznit să te sarut Așa, ca într-o doară Te-ai prefăcut că nu ai vrut Dar a fost prima oară. Și timpul iute a trecut În flori de primăvară Îți amintești cat ne -am iubit Cu patos, preț de-o vară ? Apoi, nu știu ce s -a -ntâmplat De te -ai făcut nălucă ... Acuma știu că -s vinovat De -a ta tiptilă ducă Degeaba m -am trezit din vis Acum, în prag de iarnă În van sunt visele ce
IERNATICĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1480356977.html [Corola-blog/BlogPost/383033_a_384362]
-
-un timp și anii nu-s, Refacem în memorie seama Și pașii ce nu i-am parcurs. Veni-vor ani înlănțuiți la pas, Cu patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1469168154.html [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]