51 matches
-
iertare, dar dacă recunoști unitatea metafizică a inspirației noastre literare, nu înțeleg cum nu poți vedea obiectiv, unitatea spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului. Ce altceva înseamnă paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în vecinic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea tăcută, dar teribilă metafizică, halucinația obiectivă a duhului, apocalispul într-un cuvînt, extazul este caracteristica amînduror tendințe, care nu sunt decît
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
ale criticului literar, interesată înainte de toate de aspectul estetic și de ierarhizările de valoare pe care acesta le presupune: „...cele câteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi întemeiate - într-o manieră asumat «conservatoare» dar nicidecum obedientă față de presupozițiile patriarhalismului - pe argumentele criticului literar”. Sigur că programele, oricât de coerente și de clar enunțate, oricât de „conservatoare” sau oricât de „liberale”, se întâmplă să și devieze de la linia lor, atunci când sunt puse în aplicare. Autoarea cărții de față respinge din
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
au XIX-e sičcle17), imaginea țăranului povestitor este proiectată în contextul dezvoltării prozei cu tentă autohtonistă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin apariția a trei autori junimiști care au produs o mutație și o direcție, aceea a "patriarhalismului" - I. Slavici, I. Creangă și N. Gane. Nici unul nu e scriitor profesionist, nu întreprinde studii preliminare asupra mediilor descrise sau a claselor sociale, ci ei "servesc" în fond meleagul de baștină din care provin, cu înclinație spre genul memorialistic, amintiri
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
1986. Trad. de Simona Cioculescu. 17) Libr. Universitaire J. Gambert, Paris, 1925, p. 29 și urm. Cartea reunește 5 conferințe susținute la Sorbona, de N. Iorga, "profesor la Universitatea din București, corespondent la Institutul din Franța, agreat la Sorbona". Conferința "Patriarhalismul moldav și transilvan la povestitorii români între 1870 și 1880" - formează secțiunea II. 18) Ibid., p.31. 19) Id., p.49. 20) N. Iorga, Istoria literaturii românești. Introducere sintetică. Librăria Pavel Suru, București, 1929, p. 164-165. 21) Ibid., p.170
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
căsătoria cu Leonard Woolf în 1912, n-a găsit „un egal”, cum spera). Dar tema războiului, prezentă aici, ca și în Camera lui Iacob (1922) și în Spre far (1927) dă o forță deosebită romanului și îi păstrează acuitatea. Critica patriarhalismului se îndreaptă și împotriva militarismului. Traducerea lui Petru Creția pare atât de vie, încât aș putea s-o compar cu un arc încordat (de experiență, talent) care „nu se lasă”. Iată descrierea unui moment de glorie, poate ultimul, al unei
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
Dar cea mai mare influență este resimțită la Weber. Conceptele-cheie ale acestuia tipurile de autoritate tradițională și rațională ar avea corespondență aproape perfectă cu gemeinschaft și gesellschaft. Ca și Tönnies, Weber vedea istoria europeană ca un fel de cădere din patriarhalismul și fraternitatea ce caracteriza societatea medievală. Pentru Tönnies această cădere era exprimată prin gesellschaft, prezentată clar de el ca proces, în timp ce pentru Weber este consecința procesului de raționalizare. O analiză aparte a concepției lui Tönnies face Guy Rocher (1968: 49
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politicului, concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării „asimetriilor” sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale (Linklater, 2001, p. 147). Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitatea a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor - victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației. „Noile amenințări” din epoca globalizării O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile privind securitatea se deschide prin cercetarea unui grup de fenomene asociate proceselor globalizării, datorită continuei permeabilizări a frontierelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în timp ce I., fragil, patetic, romantic în fond, este un elegiac, un sentimental, la care fantomele trecutului și însingurarea progresivă sunt motive caracteristice. Între edificiile înalte de la oraș, el se abandonează melancoliei: „Ce timpuriu m-ai cucerit, iubită/ Melancolie, credincioasă soră!” Patriarhalismul său, tandru, se reduce în practică la ideea de simplitate: „O, drăgălașă muză populară/ În ochii tăi e cer senin de vară/ Și fermecata mea copilărie/ Mi-o readuci de tine-ademenită...” ( Când seara-n ceasuri de singurătate). Panourile reprezentând scene
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
proprietatea a modelat puterea În imaginarul nostru. Există diferențe În felul În care un român ar vedea „puterea” În comparație cu un senegalez, britanic ori chinez? Cred că da. Nu cred că ne putem desprinde foarte rapid de o tradiție pe care patriarhalismul societății noastre a păstrat-o mai cu seamă În termeni culturali. Dar, pe de altă parte, Întregul Est al Europei deține această „aură” a unui trecut patriarhal care poate căpăta diferite nuanțe de identitate și autenticitate. M-a frapat, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene, Maria Cunțan, Pastel, De la sat, Sergiu Cujbă, Serenadă), prevestind patriarhalismul sămănătorist, își are modelul în Coșbuc. Țăranul e și în atenția lui J. B. Hétrat, poet al existențelor umile, surprinse în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la Elisabeta M. Z
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
de alte specii ca întreg. Sexismulxe "„sexism" și naturismul sunt însă în mod particular importante în acest context. Pentru a le releva, Karen Warrenxe "„Warren,Kareen" recurge la definirea a două concepte: cel de patriarhatxe "„patriarhat" și cel de patriarhalismxe "„patriarhalism". „Patriarhatulxe "„patriarhat" reprezintă dominarea sistematică, structurală și nejustificată a femeilor de către bărbați. El constă în acele instituții (inclusiv - în sens rawlsian 24 - acele politici, practici, poziții, statute, roluri, așteptări) și comportamente care dau privilegii (statut înalt, valoare, prestigii și puterexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu genul masculinxe "„masculin"; precum și utilizarea cadrelor conceptuale sexiste necesare ca să-l susțină și să-l legitimeze. În inima patriarhatului stau menținerea și justificarea privilegiilor și puterii bărbătești (adică a puterii asupra puterii).” (Warrenxe "„Warren,Kareen", p. 181) „Termenul patriarhalismxe "„patriarhalism" se referă la orice ideologiexe "„ideologie", atitudine, prejudecată sau comportament care funcționează ca să întărească, perpetueze sau justifice patriarhatulxe "„patriarhat" și cadrele sale conceptuale, precum și relațiile opresive de putere asupra puterii ș...ț Patriarhalismul este simptomul, precum și manifestarea puterii și privilegiilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Warrenxe "„Warren,Kareen", p. 181) „Termenul patriarhalismxe "„patriarhalism" se referă la orice ideologiexe "„ideologie", atitudine, prejudecată sau comportament care funcționează ca să întărească, perpetueze sau justifice patriarhatulxe "„patriarhat" și cadrele sale conceptuale, precum și relațiile opresive de putere asupra puterii ș...ț Patriarhalismul este simptomul, precum și manifestarea puterii și privilegiilor nejustificate ale bărbaților asupra femeilor. Prin urmare, patriarhalismul este totuna cu sexismul.” (Waren, p. 186) Karen Warrenxe "„Warren,Kareen" tratează cinci forme de puterexe "„putere"25: 1) Puterexe "„putere" asupra puterii: este exercitată
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
prejudecată sau comportament care funcționează ca să întărească, perpetueze sau justifice patriarhatulxe "„patriarhat" și cadrele sale conceptuale, precum și relațiile opresive de putere asupra puterii ș...ț Patriarhalismul este simptomul, precum și manifestarea puterii și privilegiilor nejustificate ale bărbaților asupra femeilor. Prin urmare, patriarhalismul este totuna cu sexismul.” (Waren, p. 186) Karen Warrenxe "„Warren,Kareen" tratează cinci forme de puterexe "„putere"25: 1) Puterexe "„putere" asupra puterii: este exercitată prin constrângere, forță, impunere, lezare, sancțiune, dezaprobare, neplăcere sau restrângerea libertăților celor de jos în raport cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
intervenția trupelor ONUxe "„ONU" în țări cu regimuri fundamentaliste este menită să așeze bazele democratice, inclusiv să submineze regimul de oprimare a femeilor. Acest tip de valorizări (dualist-ierarhice) se regăsesc în calitate de fundamente culturale pentru „naturism” și sexismxe "„sexism" (în forma patriarhalismului). Sintetic, raționamentele cărora le dau naștere capătă următorul conținut: 1. Pentru sexismxe "„sexism": A1. Femeile sunt identificate cu naturaxe "„natură" și fizicul, bărbații sunt identificați cu umanitatea și mentalul. A2. Orice e identificat cu naturaxe "„natură" și fizicul este inferior
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Dicționar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, București. Gheonea, Elena, Gheonea, Valentin, 2003: „Femeile în propaganda regimului comunist”, în vol. Femeile în România comunistă, Olteanu, Cristina (ed.), Editura Politeia, SNSPA, București. Gherasim, Gabriel, 2002: „Constantin Dobrogeanu-Gherea și Lucrețiu Pătrășcanu - între patriarhalismul reformist al tradiției autohtone și străpungerile doctrinare emancipatoare”, în Bucur, Maria, Miroiu Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1910: Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic asupra problemei noastre agrare, Editura Librăriei Socec, București
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1992: „Women and Power”, în vol. Wartenberg, Thomas, Rethinking Power, State University of New York Press, New York. Millett, Kate, 1971: Sexual Politics, Aron Books, New York. Miroiu, Adrian (ed.), 2002: Instituții în tranziție, Editura Punct, București. Miroiu, Andrei, 2002: „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria, Miroiu, Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (ed.), 1995: Jumătatea anonimă. Antologie de filosofie feministă, Editura Șansa, București. Miroiu, Mihaela, 1994: „The Vicious Circle
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Futures for Political Theory”, în Nelson (ed.), What Should Political Theory Be Now?, State University of New York Press, Albany. Nicolaescu, Mădălina, (ed.), 1996: Cine suntem noi?, Editura Anima, București. Nicolescu, Valentin Quintus, Pircă, Radu, 2002 „Femeia în gândirea naționalistă românească: patriarhalismul indiferenței”, în Bucur, Maria, Miroiu, Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Nozick, Robert, 1997: Anarhie, stat și utopie (1974), traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București. O’Brian, Mary, 1981: The Politics of
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
se poate vorbi de un sentiment englez, francez sau italian al ființei și, la fel, de o rostire filozofică engleză, franceză sau italiană. Și dacă nu, înseamnă că acest lucru este cu putință în cazul culturii române datorită unui anume patriarhalism, pe care ea l-a păstrat și care, dintr-o dată, în loc să treacă drept handicap, poate fi invocat, exaltat și transformat în argument de superioritate? Calea către un naționalism ușor ridicol era astfel deschisă și nu e de mirare că Cioran
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Antologie de texte 1838-1929), Editura Polirom, Iași, 2002. Minow, Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Narayan, Uma; Shanley, Mary Lyndon (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Andrei, „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002a. Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași, 2002b. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este decît jocul Însuși al minții 96. Istoria interpretării mitului Sophiei pare să confirme acest punct de vedere, În sensul că la Început mai mulți savanți au apărat ipoteza unei Sophii ca Mamă Universală pre-creștină (sau pre-ariană), deteriorată ulterior de patriarhalismul creștin (sau arian); mai tîrziu, unii dintre acești Învățați și-au dat seama că textele literare nu dau un răspuns lipsit de ambiguitate Întrebărilor cu privire la gen sau oricăror altor chestiuni de ordin social. În același timp, alți specialiști au răsturnat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cultivarea națiunii, începând cu "clasele de sus" de unde pornește "mișcarea intelectuală". Clasele culte vor avea "știință și conștiință" ("conștiință câtă trebuie", iar știință "cât o pot avea"). Numai atunci, preluând formele unei culturi superioare, românii nu vor mai rămâne în "patriarhalismul" literar și cultural. Referindu-se la condiția criticului, T. Maiorescu a concluzionat: "Critica, fie și amară, numai să fie dreaptă, este un element neapărat al susținerii și propășirii noastre". Alte articole În alte articole (Despre scrierea limbii române; Limba română
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au XIX-e siécle, imaginea țăranului povestitor este proiectată în contextul dezvoltării prozei cu tentă autohtonistă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin apariția a trei autori junimiști care au produs o mutație și o direcție, aceea a "patriarhalismului" I. Slavici, I. Creangă și N. Gane. Nici unul nu e scriitor profesionist, nu întreprinde studii preliminare asupra mediilor descrise sau a claselor sociale, ci ei "servesc" în fond meleagul de baștină din care provin, cu înclinație spre genul memorialistic, amintiri
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]