56 matches
-
germană sau a altor principi teritoriali. Republicile urbane erau lipsite de independența deplină, fiind numiți magistrați aleși, cu titluri cu rezonanță nobiliară sau antică (consul, doge, podestă), precum și de unul sau mai multe consilii. Regimurile urbane erau clasificate în regimuri patriciene, regimuri corporative și regimuri ale senioriei personale. Sistemele politice ale republicilor urbane erau adaptate dimensiunilor unor orașe-stat, dar unele și-au extins teritoriul asupra zonei rurale înconjurătoare (cotado) și asupra altor orașe și provincii întregi. Veneția a cucerit în sec
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Din clasa de mijloc făceau parte meșteșugarii, micii negustori, lucrătorii salariați, liberii profesioniștii. Se adaugă plebea urbană numeroasă și turbulentă, alcătuită din elemente marginale. Existau sclavii, proveniți din piețele din lumea musulmană, precum și imigranți evrei. Florența era condusă de familiile patriciene noi, sprijinite de membrii breslelor, trecându-se la un regim corporativ. Veneția era condusă de marele consiliu din care făceau parte doar familiile vechi. În Flandra și Germania, în urmă răscoalei meșteșugarilor, s-au instaurat regimuri corporative.
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
lui Jupiter, Jupiter i-a răspuns cu un fulger ce l-a ars pe rege și a transformat casa sa în cenușă. În ciuda naturii sale războinice, Tullus Hostilius a selectat și reprezentat al treilea grup de persoane care formau clasa patriciană a Romei, consistând dintre cei care veniseră la Roma pentru a căuta azil și o nouă viață. De asemenea, el a mai construit o nouă casă pentru Senat, Curia, care a supraviețuit peste 500 de ani după moartea sa. Domnia sa
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
să păzească Collatia. De acum, o mulțime s-a adunat în forum; prezența magistraților în rândul revoluționarilor menține ordinea. Brutus s-a întâmplat să fie tribun de Celeres, așa că teoretic avea căderea să cheme curiile romane, o organizație de familii patriciene folosită în principal pentru a ratifica decretele regelui. Citarea ei la fața locului a transformat mulțimea într-o autoritate legislativă și discursul ținut în fața lor este unul dintre cele mai faimoase din antichitatea romană. Brutus a deschis o dezbatere cu privire la
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
Dives (n. 115 î.Hr./114 î.Hr.-53 î.Hr.) a fost un politician din timpul republicii romane fiind renumit pentru averea sa. Capacitatea lui politică și militară nu sunt însă la nivelul posibilităților sale financiare. Crassus provine dintr-o familie patriciană bogată ai cărei membri au avut funcții de stat importante în timpul celui de-al II-lea război Punic . Tatăl său Publius Licinius Crassus a fost consul (97 î.Hr.) și cenzor (89 î.Hr.) fiind omorât în timpul conflictului dintre Gaius Marius, Lucius
Marcus Licinius Crassus () [Corola-website/Science/308981_a_310310]
-
sau să adune lemn de pe aceste terenuri. S-au impus și taxe de breaslă. Nici un venit colectat nu a fost folosit în administrație, iar conturile civice au fost neglijate. Astfel, deturnarea de fonduri și frauda au devenit obișnuite, iar clasa patriciană, legată prin uniuni între familii, a devenit mai bogată și mai puternică. Patricienii orașului erau din ce în ce criticați de burghezia în creștere, care era alcătuită din cetățeni din clasa de mijloc care ocupau funcții administrative în bresle sau
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
al revistei internaționale și transdisciplinare "Dédale", profesor de literatură comparată la Universitatea Paris -X, a condus, de asemenea, emisiunea săptâmânală „Culturi ale islamului” ("Cultures d'islam") la canalul de radio „France Culture”. Din partea maternă, Meddeb era originar dintr-o familie patriciana tunisiana cu rădăcini tripolitane (bunicul Belhaj) și yemenite (bunica Lasram). Familia tatălui e cunoscută că activă în comerțul din piețile Tunisului și că frecventatoare a mării moschei Zitouna și a vechii universități cu acelaș nume. Strămoșii ei s-ar fi
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
unită într-o singură țară și păstra limba oficială a Romei, latina clasică. Grigore s-a născut într-o familie romană aristocrată bogată ("patricieni"), care avea legături strânse cu Biserica. Întrucât nu s-a demonstrat istoric descendența dintr-o familie patriciană din Republica Romană, nu se poate ști din ce arbore genealogic al unei familii nobile derivă. Un străbun al lui Grigore a fost Felix al III-lea, papă nominalizat de regele got Theodoric cel Mare. Familia sa a avut și
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
cadru Habsburgic. Un document din arhivele ragusane, "Specul Maioris Consilii Rectores", listează toate persoanele care au fost implicate în guvernarea Republicii în perioada septembrie 1440 - ianuarie 1808. Au fost 4397 de rectori aleși; 2764 (63%) au fost din „vechile familii patriciene”: Gozze, Bona, Caboga, Cerva, Ghetaldi, Giorgi, Gradi, Pozza, Saraca, Sorgo, și Zamanya. O mare problemă a familiilor ragusane era aceea că, din cauza scăderii numărului lor și din lipsa de familii nobiliare din vecinătate (împrejurimile orașului Dubrovnik erau sub control turcesc
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
cu Vitiges, căruia nu i-a născut copii. Amândoi au fost luați de către Belisarie la Constantinopol. Când Vitiges a părăsit lumea omenească, Germanus patricianul, un văr al împăratului Justinian, a luat-o pe Mathesuentha în căsătorie și a făcut-o patriciană. Și cu ea a avut un fiu, numit tot Germanus. Însă după moartea lui Germanus, ea s-a hotărât să rămână văduvă." Fiul ei Germanus s-a născut ulterior morții tatălui lui (sfârșitul lui 550/începutul lui 551). Nimic nu
Matasuntha () [Corola-website/Science/328554_a_329883]
-
Mai știm, continuă vornicul Goian, că e căsătorit cu doamna Despina, nepoata ultimului Împărat al Trebizondei, David Comnenul. Și că are strânse legături cu grecii și cu italienii din zona Mării Negre. Prin mătușa doamnei Despina, se Înrudește cu marea familie patriciană Crespo, din Veneția. - Gândiți-vă, spuse Ștefan, ridicându-se din jilț și mergând În jurul camerei, ce ar putea Însemna această alianță pentru țările creștine. Iar strategia cuprinde chiar Veneția, cu care noi Înșine ne străduim să intrăm În relații economice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
orașul și dormeam foarte mult în timpul zilei. Îmi odihneam brațul, ale cărui tăieturi începeau să se vindece. Thea mă ducea la tot felul de restaurante și cluburi de noapte, la grădina zoo și la biserică. Călărețele din Chapultepec, acele doamne patriciene cu pălării cu borul tare și fuste imense și pantofiori de piele neagră, mulați pe picior, ce călăreau cu șaua pusă pe o parte, m-au impresionat. Credeam că lumea e mult mai imensă decât îmi închipuisem eu. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Era adus de umeri, dar nu în felul în care să pună sub semnul îndoielii vârsta, din cauze accidentale, cum ar fi o oboseală sau necazuri ce ar fi putut să-l copleșească. El zâmbi însă cu vechea lui detașare patriciană. Mă îmbrățișă. Era acum șeful „Serviciului de muncă și salarii” al unei întreprinderi din orașul vecin, făcea naveta, căci aici nu găsise nici un serviciu. Deși ar fi putut părea o insolență, îl întrebai cu cea mai devotată afecțiune, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
inițial de marchizii de Toscana, reorganizându-se sub formă de comună în jurul anului 1130, statut recunoscut de împăratul Frederic Barbarossa în 1183. Organele "comunei florentine" erau: un Consiliu de 12 persoane, recrutat dintr-un grup restrâns de familii nobiliare și patriciene și un Consiliu de 100-150 de cetățeni fruntași. În secolul al XIII-lea s-a intensificat lupta între familiile nobiliare și patriciene vechi, ai căror reprezentanți dețineau majoritatea în organele de conducere ale Florenței și familiile noi, care luptau pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
conducerea municipală. Sub presiunea lor, la jumătatea secolului al XIII-lea a avut loc o restructurare a organelor de conducere a orașului. Senioria va fi alcătuită din reprezentanți (priori) ai breslelor mari și mijlocii, în care preponderența o dețineau familiile patriciene noi. În anul 1293, pentru a împiedica încercările de luare a puterii de către nobilime și familiile patriciene vechi și pentru a-și consolida dominația, Senioria a emis " Sentințele dreptății" (Ordinamenti di giustizia), prin care erau restrânse drepturile politice ale unui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
organelor de conducere a orașului. Senioria va fi alcătuită din reprezentanți (priori) ai breslelor mari și mijlocii, în care preponderența o dețineau familiile patriciene noi. În anul 1293, pentru a împiedica încercările de luare a puterii de către nobilime și familiile patriciene vechi și pentru a-și consolida dominația, Senioria a emis " Sentințele dreptății" (Ordinamenti di giustizia), prin care erau restrânse drepturile politice ale unui mare număr dintre aceste familii. Regimul va lua sfârșit prin instaurarea conducerii personale în cadrul familiei de Medici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din urma devin practic stăpâni din anul 1434. După moartea lui Lorenzo Magnificul (1492), în timpul căruia s-a desăvârșit trecerea de la Republica florentină la tiranie sau la Principatul medicean, de câteva ori florentinii nemulțumiți i-au alungat pe Medici. Oligarhia patriciană își exercita autoritatea prin mijlocirea Signoriei, organ colectiv de conducere a statului. În 1531 se restabilește puterea familiei Medici la Florența, proclamându-se duce, cu sprijinul împăratului, Cosimo de Medici. Continuând politica de centralizare, se încoronează la Roma în 1569
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și, o dată cu ea, acel salt spiritual care, în fond, se sustrage conștiinței. Tot astfel (e a doua mea comparație), sclavii din antichitate nu-și aparțineau. Dar ei cunoșteau libertatea de a nu se simți responsabili.10 Și moartea are mâini patriciene care strivesc, dar care eliberează. În faptul de a te pierde în această certitudine fără margini, de a te simți îndeajuns de străin de propria ta viață ca s-o poți spori și străbate fără miopia amantului există principiul unei
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pe lista principeselor eligibile să devină regină a Marii Britanii. Eduard o cunoscuse mai înainte de căsătoria lui cu Alexandra de Danemarca (v. Eduard VII), dar o găsise prea serioasă și în același timp prea romantică și eterală, cu gusturi și preocupări patriciene sofisticate care nu puteau fi pe placul unui prinț moștenitor mai degrabă terre à terre, cu gusturi epicureene și destul de plebee. Așa se face că Anglia a pierdut, iar România a cîștigat, o regină poetă. Înrudirea dintre casele domnitoare ale
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine / 295 Capitolul XI. Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista / 307 Capitolul XII. Narațiunea istorică a Renașterii italiene / 335 Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală Profesorul William Connell nu se află la prima carte publicată în România
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al soției sale, Bartolomea Nelli, scriitoare de poezie religioasă 22. Niccolò a fost al treilea dintre cei patru copii, după două surori, Primavera și Margherita; l-a urmat un frate, Totto. Familia Machiavelli era una dintre cele mai distinse familii patriciene din Florența. Strămoșii făcuseră parte din mică nobilime din orașul Montevarchi, situat în contado florentin, așa cum se numea teritoriul său "ținutul" din jurul Florenței. Acasă, copil fiind, Machiavelli citea Titus Livius și Cicero, precum și alți autori latini 23. Bernardo i-a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, nr. 66 (1987). Capitolul X Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine* Libri di famiglia [Cărțile de familie] de la sfârșitul perioadei medievale și începutul perioadei moderne au suscitat mereu interesul cercetătorilor atât pentru datele filologice neprețuite, cât și pentru fascinantele legături cu cele mai valoroase produse ale culturii literare din acele
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unor temeiuri textuale și formale de definire a unui corpus literar al libri di famiglia 4. Totuși, în acest proces de delimitare a unui grup de texte ar fi util să luăm în considerare și o dezbatere istoriografica asupra familiei patriciene florentine cu impact semnificativ asupra interpretării condițiilor sub care au fost scrise libri di famiglia, deoarece preponderenta libri di famiglia existente au fost scrise în casele clasei mijlocii și superioare florentine. Acestea par să fi oferit un model de bază
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
model de bază pentru cărțile cu înregistrări de familie așa cum s-au dezvoltat ele și în alte regiuni ale Italiei. Doi istorici, americanul Richard Goldthwaite și australianul F. W. Kent, au oferit viziuni radical diferite asupra istoriei vieții de familie patriciene din Florența. Lucrarea lui Goldthwaite, Private Wealth în Renaissance Florence, publicată în 1968, a căutat să demonstreze că forțele economice au condus la disoluția progresivă a familiilor extinse în Florența din epoca Renașterii. Potrivit periodizării lui Goldthwaite, triumful familiei nucleare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
publicarea cărților lor, Goldthwaite și Kent au rămas "la cuțite": primul a continuat să argumenteze nuclearizarea progresivă a familiei, al doilea să susțină că grupul familial extins a rămas semnificativ. Poate că acest impas indică faptul că problema supraviețuirii familiei patriciene extinse la Florența a fost încadrată de o manieră mult prea restrictivă. Pentru a ajunge la o perspectivă întrucâtva diferită asupra istoriei familiei florentine ar putea fi utilă reexaminarea unor stele fixe ale cercetărilor anterioare. Lucrarea lui Goldthwaite a fost
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]