60 matches
-
ideii de democrație, afirmându-se liberul acces al cetățenilor la diferitele funcții după ce Legea celor XII Table stabilise egalitatea juridică dintre patricieni și plebei. În Roma, adunările comițiilor exercitau puterea legislativă și judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanație a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcții publice. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a celei aristocratice, dar și apariția primelor teorii contractualiste au dus la afirmarea principiului legitimității populare, alături de tradiționala idee a
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la Bacău, Cotnari, Hârlău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava, precum și feudele domnitorului din Transilvania
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
bazele unor ordine. Dacă anterior, mănăstirile erau situate la marginea orașelor, din secolul XIII, călugării benedictini, franciscani și dominicani ofereau asistență religioasă în cadrul orașelor. Trăiau la oraș și aristocrați laici și orășenii bogați, negustorii, meșteșugarii patroni, zarafi, cămătari, ce alcătuiau patriciatul urban, cumpărând domenii rurale încercând să ducă o viață similară cu cea a nobililor. Din clasa de mijloc făceau parte meșteșugarii, micii negustori, lucrătorii salariați, liberii profesioniștii. Se adaugă plebea urbană numeroasă și turbulentă, alcătuită din elemente marginale. Existau sclavii
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
miniaturiștilor. La mijlocul secolului al XV-lea, Bruges este unul dintre cele mai mari centre comerciale din apusul Europei. Orașul este un important loc de întâlnire al negustorilor veniți din toate țările continentului. Împreună cu locuitorii bogați ai Bruges-lui, ei alcătuiesc un patriciat din rândurile căruia apar numeroși amatori și protectori ai artelor. Călugării mănăstirei "Les Dunes" din Coxyde aparțin unuia din ordinele cele mai bogate din regiune. Începând din 1467, ordinul este condus de abatele Jan Crabbe, umanist protector al artelor, interesat
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
a fost silit să se predea lui Roger al II-lea al Siciliei, care se proclamase rege al Siciliei cu șapte ani înainte. Sub noua administrație, orașul era administrat de către un "compalazzo" (conte palatin), cu o foarte redusă independență lăsată patriciatului napolitan. În această perioadă, orașul Napoli avea o populație de 30.000 de locuitori care își menținea subzistența pe baza teritoriului continental, în vreme ce activitățile comerciale erau în principal preluate de străini, în special de negustorii din Pisa și Genova.
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
la anul 1400. Gernot Nussbacher - Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien Se mai amintește că în 1417 iobagii din Retis au luat parte la răscoală din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război Mondial și 6
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
al XIII-lea, perioada sa clasică fiind aceea a secolului al XIV-lea. Ultimele au apărut în secolul al XV-lea, chiar și în ambianța orașului. Folosite de către nobili, fără vreo restricție, au sfârșit prin a fi asimilate și de către patriciatul orășenesc.
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
-se o cultură laică, în care universitățile jucau un rol important, precum și funcție religioasă, manifestanduse prin ordinele religioase. Dezvoltarea orașelor au extins noi forme de viață și noi mentalități legate de sistemul de valori. Social, comunitatea orășenească era formată din patriciatul, care își impuneau controlul asupra instituțiilor, și plebea, criteriul de diferențiere fiind averea. S-a ajuns la lupte între cele două categorii pentru participarea la conducerea orașului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și onoarea familială. Termenii latini că municipium sau territorium
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Saxorum") în anul 1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al Săliștei, care aveau
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
de Aur poloneză, perioada domniilor lui Sigismund I și Sigismund al II-lea, ultimii doi regi Jagiellon, este cel mai adesea identificat cu creșterea culturii poloneze renascentiste. Înflorirea culturală a avut la bază prosperitatea elitelor, atât nobilimea migratoare cât și patriciatul urban în centrele cum ar fi Cracovia și Danzig. Așa cum a fost cazul cu alte națiuni europene, sursa de inspirație renascentistă a venit în primul rând din Italia, un proces accelerat într-o anumită măsură prin căsătoria lui Sigismund I
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
a țărănimii iobage. La începutul secolului al XVI-lea, în plină epocă de expansiune teritorială accelerată a Imperiului Otoman, crește nemulțumirea țăranilor față de opresiunea feudală. Țărănimii i se alătură plebea din orașe, nemulțumită de exploatarea la care este supusă de patriciat. Li se alătură și lucrătorii de la minele de sare. Răscoala izbucnește ca urmare a unui pretext, oferit de recrutarea pentru o cruciadă antiotomană de la începutul anului 1514, în curs de organizare în baza unui apel făcut de Papa Leon al
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
dogelui, Consiliului alegea în fiecare an un "Sfat al celor zece" ("Consiglio di Dieci"), însărcinat cu siguranța publică, și care cu timpul a devenit cel mai puternic organ în stat. Autoritățile construiesc edificii cât mai frumoase și angajează artiști remarcabili. Patriciatul numără aproape 2.500 de venețieni și aceștia reprezintă cam tot atâția potențiali clienți pentru artiștii epocii. Bisericile și instituțiile laice de binefacere, cunoscute sub numele de ""scuole"", sunt alte surse importante de comenzi pentru artiști. în pictură este împărțită
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Mare din Buda, lider al răsculaților. Orașului i se vor restitui privilegiile pe timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Începând cu secolul XV, odată cu înflorirea localității și dezvoltarea breslelor clujene, se dezvoltă o clasă nouă de meșteșugari îmbogățiți și se creează patriciatul negustoresc și meșteșugăresc menționat de documentele vremii. Sunt amintiți astfel juratul Jakob Bulkerscher, junele Nicolaus Mün, sau meșterul Cristian Bauman. Activitatea meșteșugărească devine tot mai însemnată în viața economică a orașului, având loc și o importantă creștere a numărului de
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
ai Sfatului Mare erau din același 11 familii. Aristocrația ragusană a evoluat în secolul al XII-lea până în secolul al XIV-lea și a fost stabilită prin lege la 1332. Familii noi au fost acceptate abia după cutremurul din 1667. Patriciatul inițail Familiile care au fost acceptate în rândurile nobilimii după : Este remarcabil că nobilimea a supraviețuit chiar și atunci când clasele erau divizate de dispute interne. La sosirea lui Marmont în Dubrovnik în 1808, nobilimea era împărțită în două blocuri,„Salamankezi
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
mai mult, rolul decisiv în revoluția economică, socială și politică ce a marcat trecerea de la regimul feudal la regimul stărilor, "starea a treia" deține întâietatea 80. În plan general, ierarhia stărilor fixează clerul și nobilimea ca ordine superioare, urmate de patriciatul urban (burghezie) și, cu rare excepții, țăranii 81. Reprezentarea orașelor comportă însă note distincte de la o țară la alta a Europei. În regatele spaniole ele au monopolizat Cortèsurile, în Flandra au deținut exclusivitatea reprezentării, pe când în Polonia au avut o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corpurile constituite; echilibrul monarhiei cu stările privilegiate; echilibrul existent între monarh și principii teritoriali. La începutul secolului la XIII-lea stările privilegiate sunt puternice și acționează împreună în majoritatea statelor europene. Apariția "noii nobilimi" și a orașelor, cu un puternic patriciat, a determinat reevaluarea poziției monarhiei. Înțelegând că pentru a-și atinge scopurile era necesară ruperea echilibrului existent în interiorul stărilor, suveranul va încerca să atragă o parte a privilegiaților, realizând în acest fel un dezechilibru care îl va avantaja în acțiunea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
influențele occidentale prin intermediul Ungariei sunt evident subliniate în organizare și funționare, stările privilegiate erau convocate în Congregații generale (congregatio generalis), adunări în care după anul 1437 au fost reprezentați numai nobilii, eterogeni sub aspect etnic (unguri, români, secui și sași), patriciatul urban și fruntașii secuilor. Din anul 1506 adunările sunt frecvent denumite Congregatio trium nationum sau Dieta, pentru ca în perioada Principatului Transilvaniei să fie consacrată ultima denumire (Dieta). Analizând tipologia Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate din perspectiva numărului de camere (curii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a impozita clerul fără autorizarea sa. Interdicția a fost cuprinsă în trei Bule papale succesive: Clericis laicos (1296), Asculta fili și Una sanctam (noiembrie 1301 decembrie 1302)188. Excomunicarea rămânea fără efect. Regele avea de partea sa nobilimea și puternicul patriciat. Față de orașe, politica lui Filip cel Frumos a fost favorabilă, găsind în ele sprijinul militar și financiar de care avea nevoie. La 10 aprilie 1302, în Catedrala Notre-Dame din Paris, Statele Generale erau convocate pentru a delibera "asupra unor probleme
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în continuare de acordul principilor (domini terrae) și al celorlalți seniori ai Imperiului (meliores et majores terrae)314. Se crea o suprapunere de drepturi defavorabilă unității de stăpânire. Frederic al II-lea nu a atras orașele de partea sa. Când patriciatul, factor esențial în politica de centralizare, a cerut dreptul de a participa la guvernare, împăratul a luat măsuri de interzicere a alianței dintre orașe, a sprijinit principii ecleziastici în lupta contra acestora și le-a suprimat Consiliile (1232)315. La
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rege a lui Sigismund de Luxemburg. Consilii speciale, desemnate de Dietele generale și provinciale, asigurau guvernarea țării. În urma războaielor ce s-au desfășurat, datorită conflictului confesional, clerul va dispare din Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Orașele decad, prin plecarea puternicului patriciat de origine germană. În consecință, numai seniorii și cavalerii vor duce mai departe lupta pentru limitarea puterii regale. Recunoașterea lui Sigismund de Luxemburg ca rege al Boemiei, va fi urmarea compromisului încheiat între acesta cu marea nobilime și cavalerii, marii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Moravia și Silezia continuitatea acțiunii comune a stărilor s-a menținut. Scurta domnie a lui Albert al II-lea și apoi a lui Ladislau Postumul, nu au modificat echilibrul dintre monarhie și stările privilegiate. Seniorii, care guvernau provinciile (hejtman) și patriciatul urban dădeau în continuare "tonul" Dietei. Până la alegerea lui George Podiebrad (1458-1475) ca guvernator al Boemiei (1452) și apoi ca rege în Dieta de la Praga din 2 martie 1458, nu s-a consemnat nicio încercare notabilă de a limita puterea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o reprezenta decât în afară, fără a putea exercita nici o constrângere. Războiul de 30 de ani (1618-1648) a avut importante consecințe economice și sociale 399. Burghezia era în ascensiune, mai ales în orașe precum Lucerna, Fribourg, Soleure, Geneva și Berna. Patriciatul se recruta cu precădere dintre ofițerii înnobilați în serviciul străin. În aceste orașe erau două clase de burghezi, izvor de neînțelegeri în secolul al XVIII-lea. La Zürich, Bale și Schaffhouse, regimul corporativ împiedica nașterea patriciatului, pe când cantoanele-sat își păstrau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Soleure, Geneva și Berna. Patriciatul se recruta cu precădere dintre ofițerii înnobilați în serviciul străin. În aceste orașe erau două clase de burghezi, izvor de neînțelegeri în secolul al XVIII-lea. La Zürich, Bale și Schaffhouse, regimul corporativ împiedica nașterea patriciatului, pe când cantoanele-sat își păstrau adunările suverane Landsgemende de țărani stăpâni ai problemelor publice. Regimul politic al cantoanelor era unul aristocratic. Către sfârșitul secolului al XVI-lea mișcarea de "închidere" a burgheziei a devenit tot mai puternică, având drept principală cauză
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
federative (Valais, în care suveranitatea aparținea fiecărei comunități, fiind împărțită); state oligarhice (Zürich, Bâle, Schaffhouse, Saint-Gallen și, într-o oarecare măsură, Mulhouse și Geneva), în care regimul era corporativ; state aristocratice (Berna, Lucerna, Fribourg, Soleure), în care puterea aparținea exclusiv patriciatului; state monarhice (Neuchâtel, Episcopatul de Bâle, abațiile de Saint-Gallen și Engelberg). În anul 1656 Berna interzicea intrarea în rândurile burgheziei a artizanilor străini. În 1660 s-a hotărât să nu mai fie admis ca niciun burghez timp de zece ani
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]